Se afișează postările cu eticheta CATRE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CATRE. Afișați toate postările

duminică, 9 septembrie 2012

miercuri, 18 iulie 2012

Către cei care vor să-şi asculte inima - Adama


(Channeler Ray Dawn) 
Hello, aici este Adama, si vreau să mă adresez vouă, pământenilor. 
Tot ce se întâmplă acum pe acest tărâm este întoarcerea la natural, la firesc, la Eden.

Suntem aici de eoni şi am contribuit la obţinerea rezonanţei muncind ca toţi să atingă rezonanţa cu natura lor divină.
Nu puneţi la îndoială că acest lucru; a fost planificată de la început această desfăşurare a evenimentelor la care sunteţi martori acum. 
Spiritele Lemuriei aşteaptă şi se bucură pentru fiecare izbândă a voastră care contribuie la creşterea luminii în întreaga omenire. Este adevărat că ceea ce semeni aceea vei culege, iar ei, care şi-au petrecut multe vieţi pe Pământ, aşteaptă acum să se bucure de o recoltă bogată, pe măsura eforturilor depuse în vieţile pe care le-au petrecut pe această planetă. 
Este alegerea voastră să faceţi ca visul de milenii al lemurienilor să se împlinească, în sfârşit, şi ei să revină în trup pe meleagurile pe care le-au părăsit cândva, intempestiv. 
Eu comunic cu sufletele tuturor celor care gândesc cu dragoste şi iertare la cei care au dispărut cândva.
Acest timp este copt pentru schimbare, simţiţi aceasta? 
Este timpul iertării şi al acceptării.

Suntem aici, în Mt. Shasta, dar ne regăsiţi şi în inimile voastre, dacă ne căutaţi cu iubire şi acceptare. Ne puteţi găsi dacă veţi plonja în profunzimile inimii voastre
Toţi am învăţat din lecţiile trecutului, pe care nu trebuie să-l condamnăm. Sufletele noastre ştiu unde am rătăcit cărarea şi cunosc că a venit momentul să putem reveni la Planul Iniţial. Nu vă speriaţi de timpul care ne trebuie pentru a reveni pe cărare, căci pentru Univers, aceasta înseamnă doar o clipire din ochi. Noi, Maestrii Ascensionaţi, Ierarhia Spirituală şi Federaţia Lumilor am lucrat constant pentru înălţarea acestei planete, chiar dacă am făcut-o fără a ne evidenţia munca şi strădaniile.

Mereu am ţinut legătura cu spiritul vostru încurajându-l să continuie munca de creştere spirituală a sufletului, de ridicare a conştiinţei. A sosit momentul bilanţului şi popularizării acestuia. 
Mulţumim fiecăruia dintre voi pentru serviciile neobosite aduse, pentru tot ceea ce aţi făcut şi continuaţi să faceţi şi în această perioadă a bilanţului plin de bune rezultate. Folosiţi-vă abilităţile de a utiliza toate înaltele frecvenţe, care vor permite ca planeta şi viaţa de pe ea să revină la ordinea firească a fericirii şi bunăstării tuturor. 
Vă rugăm să aveţi răbdare şi să nu încercaţi a vă impune cu forţa voinţa de trezire a celor încă adormiţi. Fiţi activi dar plini de iubire şi înţelegere pentru ei, căci şi voi aţi trecut prin această etapă, până să ajungeţi la nivelul de conştientizare actual. Noi vă vom fi aproape şi gata să vă ajutăm, atunci când veţi invoca sprijinul nostru. 

V-aţi înscris pe calea sigură a regenerării şi nu faceţi această călătorie singuri. ‘’Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide ‘’. Vă amintiţi acest îndemn ?
Priviţi cu atenţie în profunzimile fiinţei voastre şi veţi afla cunoaşterea voastră interioară. Ridicaţi-o la suprafaţă pentru a-şi străluci lumina care-i va ajuta şi pe alţii să scape de întuneric! Acestă oportunitate bate acum la uşa fiecăruia dintre cei treziţi şi ar fi bine dacă nu aţi lăsa să treacă pe lângă uşa voastră, fără a-i deschide. Primiţi-o şi folosiţi-o cu discernământ.
Reşedinţa noastră este plasată într-un domeniu de frecvenţă ridicată, şi aceasta face ca întâlnirile cu voi, cei care ne căutaţi, să se producă într-un ritm alert, spre beneficiul revelării adevărului. 
Fiţi cine sunteţi voi cu adevărat!

Dorinţa noastră este ca fiecare dintre voi să reuşească să conştientizeze realitatea împărăţiei noastre. Nu trebuie să faceţi ceva extraordinar, pentru a putea înfăptui aceasta, este suficient să permiteţi cu toată fiinţa voastră ca acest fapt să se producă. 
Ca să acceleraţi procesul, invocaţi-mi prezenţa şi eu voi fi acolo pentru a vă asigura întreaga mea asistenţă, în modalitatea cea mai adecvată. 
Ne-ar plăcea să fim de ajutor, fiecăruia dintre voi şi lumii voastre, în general. Aceste vizite în spirit v-ar ajuta să vedeţi amplasamentele noastre, felul cum ne organizăm viaţa şi activităţile şi, prin aceasta, aţi putea găsi unele modele care vi s-ar potrivi să le aplicaţi în viaţa voastră, dacă veţi considera util. 
Suntem una cu voi, în duh şi tărie, suntem prietenii şi familia voastră. Mulţi dintre voi au reşedinţa în lumea noastră, deşi, în marea majoritate a cazurilor, voi nu conştienţizaţi acest fapt. Veţi începe, progresiv, să vă amintiţi… 

Toate posibilităţile vi se deschid. Iubirea eternă şi imuabilă vă stă la dispoziţie pentru ca eternitatea să vă accepte permanenţa. 
Încă odată : suntem aici pentru fiecare dintre voi acum, în aceste momente de bilanţ şi de înalţare ; ‘’sunaţi’’ la noi şi cereţi-ne asistenţa ; vom fi prompţi şi vă vom deschide. Ştiţi că noi putem fi simultan în multe locuri. Nu vă vom lăsa să aşteptaţi. 
Vă mulţumim şi transmitem dragostea noastră fiecăruia dintre voi, iubiţi fii ai Mamei Pământ.
Fie ca vibraţiile luminii, iubirii si iertării să vă însoţească!
Mulţumesc! 
Adama





vineri, 13 iulie 2012

Scrisoarea lui Gregg Braden către comunitate – 2012


In sfârşit, anul 2012 a sosit! 
În acest an crucial pentru noi şi pentru lumea noastră, este clar că rolul comunităţii a devenit cheia modului în care navigăm către schimbările uriaşe pe care viaţa pare că ni le-a adus în cale. Profit de această ocazie, ca să-mi exprim recunoştinţa pentru tot ceea ce faceţi pentru ca marea comunitate a lumii noastre să devină un loc mai bun. Aş vrea să ştiţi că nu am fost niciodată mai optimist în legătură cu viitorul şi cu lumea care începe să se contureze în faţa ochilor noştri! 
Începând cu tradiţiile orale ale popoarelor ancestrale din lumea întreagă, la cele mai preţuite tradiţii spirituale ale lumii noastre, semnificaţia lui 2012 „fereastra schimbării” nu mai este secretă. Strămoşii noştri ştiau că acest timp al schimbării va veni, pentru că întotdeauna se întâmpla aşa. Ei au înţeles natura ciclică a mediului natural de pe Pământ. (vezi cartea Timpul Fractal, publicată de Editura For You) Ei au mai ştiut şi că viitorul nostru va fi determinat mai puţin de schimbările în sine şi mai mult de noi înşine şi de alegerea fie să ne luptăm unii cu alţii, fie să ne ajutăm unii pe alţii, pe măsură ce trecem prin aceste schimbări. (vezi cartea Adevăr profund, care va fi publicată de Editura For You) 
Din diverse motive, cele mai luminate minţi ale timpurilor actuale s-au pus de acord asupra acestui subiect. Oameni de ştiinţă, ingineri, arhitecţi, lideri religioşi şi spirituali din lume ne avertizează că alegerile pe care le facem în viitorul apropiat vor determina soarta naţiunilor, a civilizaţiilor şi viitorul vieţii Aici, pe Pământ. (Crossroads for Planet Earth, Scientific American, September 2005) 
Am fost rugat de mulţi oameni din multe locuri ale lumii să comentez evenimentele din 2011, unde consider că vor conduce ele şi ce putem să aşteptăm de la 2012 şi de la anii care vor urma. În loc să răspund la sute de scrisori, am ales să răspund într-o scrisoare adresată comunităţii.

Decorul este aranjat. 
Nu este niciun secret că lumea din trecut nu mai există. Modul convenţional de a gândi şi de a trăi, cu care eram obişnuiţi, modul în care găndeam despre slujbele noastre, cariere, bani, bogăţie, securitate, vindecare sau rolul Americii în lume se destramă în faţa ochilor noştri, mai repede decât s-au aşteptat cei care ştiau că aceste schimbări pot veni. Este un adevăr că noi suntem acum martorii celei mai mari schimbări în domeniul puterii, sănătăţii, resurselor şi la nivelul modului în care gândim, consemnate în istorie. Şi chiar dacă experţii au punctele lor de vedere, în legătură cu ce se află la rădăcina unei anumite crize sau ce „a mers rău” în anumite situaţii, când facem un pas în spate şi privim la imaginea de ansamblu, ne dăm seama că motivul pentru care se întâmplă astfel de schimbări masive este că lumea trecutului nu mai este susţinută în contextul actual. 
De la ideile legate de energie, economie, tehnologice, până la modul în care gândim în privinţa securităţii şi a modului în care naţiunile lucrează împreună, alegerile făcute în trecut nu mai funcţionează în lumea de astăzi. Pe măsură ce descoperim limitele şi experimentăm consecinţele marii curbe de învăţare care ne-a dus către 2012, ajungem la un punct de cotitură, cu numai două rezultate posibile: transformarea sau colapsul. 
Punctul de cotitură şi alegere, 2012 
Dacă tradiţiile străvechi şi ştiinţa modernă subliniază măreţia timpurilor noastre, ele ne reamintesc un lucru extrem de puternic: noi determinăm, prin alegerile noastre, rezultatele. Întrebarea este: Cum facem ca procesul păcii, al cooperării şi al vindecării să funcţioneze în favoarea noastră? Şi, mai ales, cum creăm un mediu cu o economie sustenabilă şi corectă? Un mediu în care să împărtăşim tot ceea ce ne oferă Pământul, într-un mod respectuos şi plin de compasiune, cu tot ce înseamnă viaţa? Un mediu în care să putem crea punţi peste prăpastiile din structura societăţii? 
Munca diversificată, pe care am făcut-o în ultimii 25 de ani, este răspunsul meu la aceste întrebări. Alegerile pe care le facem în viaţă sunt o reflectare a modului în care gândim despre noi înşine şi unii despre ceilalţi, despre relaţia cu pământul, despre trecutul nostru. Cred că atunci când lucrurile din aceste relaţii sunt clare, alegerile noastre devin evidente. Cei care mă cunosc personal, ştiu că sunt un optimist. Sunt şi realist, în egală măsură. Sunt optimist în legătură cu viitorul nostru şi recunosc plin de realism că suntem acum pe limita între ceea ce va putea deveni o alegere complet greşită sau o decizie foarte bună. Pentru mine, a şti că există posibilitatea de a alege şi că trăim momente care le oferă putere alegerilor noastre, îmi dă un nou înţeles şi speranţa pentru anul 2012, ca an al manifestării. 
O schimbare în gândire 
Aşadar, ce cred eu că ne va oferi anul 2012? Sincer, nu ştiu, pentru că suntem încă într-un proces de alegere. Ceea ce ştiu este că, pentru a naşte o lume cu un destin măreţ, va fi nevoie de fiecare dintre noi, de diversitatea credinţelor şi ideilor noastre şi de dragostea pentru viaţa pe care o aducem către comunitate, în loc să ne prăbuşim în întunericul celor mai mari frici pe care le avem. Pentru cei care pot îmbrăţişa, fără să judece, curba de învăţare a trecutului nostru, viitorul poate deveni un loc pentru dezvoltarea unei noi industrii, unde să apară noi locuri de muncă, noi moduri de exprimare personală, a unei noi comunităţi bazate pe un mod sustenabil de a gândi, de a trăi şi de a fi. Pentru cei care se agaţă de modul vechi şi nesustenabil de a trăi, 2012 poate să pară ca o împlinire a celor mai negre profeţii istorice. 
Poate ca una dintre cele mai puternice căi de a determina experienţa noastră din lunile care vor urma, este să facem o transformare în gândire, care să ne invite dincolo de întrebarea: “Ce pot să iau din lumea care există Acum?”, pentru a ne întreba: “Ce pot să-i ofer eu acestei lumi care Acum se trezeşte?” Modul în care răspundem acestei întrebări, ca persoane individualizate, devine răspunsul nostru colectiv, la ceea ce va urma. 
Personal, nu am avut niciodată un sentiment mai bun în legătură cu viitorul şi cu posibilităţile care ne aşteaptă. 
ACUM, totul depinde de noi. Deja, în inimile noastre am ales pacea şi cooperarea. 
ACUM este timpul să ne trăim aceste alegeri. Aştept cu nerăbdare să lucrez cu voi în acest an şi dincolo de el. 

Copyright © 2012 Gregg Braden. All Rights Reserved. 

Sursa: Editura For You

joi, 28 iunie 2012

In Carpati exista o Poarta catre un alt univers ?






E.H. este un om ca oricare altul.Nimic misterios sau "paranormal" in aspectul lui ori comportamentul sau.Fost inginer , a iesit la pensie in 1988 si a putut sa consacre integral pasiunii sale :drumetiile montane.Divortat din 1974 , fara copii, aceasta pasiune de multe ori excesiva nu intampina nici un fel de piedica.N-a fost niciodata atras de alpinism , era mai curand un iubitor al naturii: nu i-au placut piscurile accesibile doar "la coarda" , ci traseele lungi , la capatul carora placerea este si un rezultat al efortului.
Lecturile sale nu aveau nimic in comul cu paginile volumului nostru. Era ( si , intr-un anumit fel , a ramas) o fire pragmatica , care n-ar fi fost in nici un caz atras de titlul acestui material.Totul s-a schimbat intr-o zi din toamna anului 1990, in masivul Piatra Mare. Domnul E.H. ne-a vizitat la redactie si ni s-a destanuit , dar ne-a rugat sa-i protejam numele. Acestea fiind scrise, sa-i lasam cuvantul:

"Imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri. Era in ziua de 22 septembrie 1990. pe la ora 11. Plecasem pe unul din traseele mele favorite.Piatra Mare pe la Sapte Scari. Ziua era foarte frumoasa , calduroasa chiar in umbra padurii.In jurul orei 11, mai aveam cam o jumatate de ora pana la cabana si incetinisem ritmul , ca sa ma bucur de frumusetea peisajului. Parasisem cursul izvorului si incepusem un fel de ...ratacire intentionata, ca sa mai schimb ceva din monotonia cararii. Drumeagul meu urca catre o culme impaturita si , la un moment dat , am zarit ceva bizar, ca o sclipire , in dreapta mea; soarele , reflectat intr-un obiect. M-am gandit imediat la nesimtitii care lasa mormane de conserve si borcane prin padure. O curiozitate stupida m-a impins catre acel loc: eram convins ca e vorba de vreo sticla de vin aruncata, dar vroiam sa ma conving. Cand am zarit-o prima data, lucirea era undeva cam la vreo 20 , 30 de metri catre culme. Am inceput sa urc, dar n-am vazut nimic .In mod evident , eram in alt unghi fata de lumina soarelui.
Dupa cateva minute de urcat , am inceput sa-mi pun oaresce intrebari: eram intr-un luminis , totul imi era vizibil , dar nu vedeam nici un obiect capabil sa reflecte lumina. Eram pe cale sa plec mai departe, cand am vazut...imi este greu sa va descriu. Era o forma eliptica, verticala , pe care nu o sesizam decat prim modificarea luminii. Stiti cum arata fenomenul optic denumit "Fata Morgana" ? pe sosele , din cauza caldurii la sol , se produce frecvent acest fenomen: peisajul era deformat , unduit, ca si cum ar fi privit printr-un geam curb. Acelasi lucru, cu o deformare in unghiuri drept , il aveam eu in fata ochilor. Era un brad in spatele formei:portiunea de trunchi din spatele elipsei ciudate era deformata, voalata. Daca vreti o alta comparatie , mai semana cu o perspectiva unduita pe care o aveti prin vaporii de benzina. M-am apropiat si am constatat cu uimire ca nu vedeam nici un obiect material care sa poata genera un asemenea efect. In locul respectiv nu era nimic. Un nimic care arata ca o diafragma , o suprafata eliptica intinsa in aer , aparent concava.
Mai uimitor era faptul ca din spate, forma respectiva nu mai exista. M-am intrepus intre ea si bradul despre care v-am mai spus si n-am mai vazut-o. Nici nu mai stiam unde era. A trebuit sa revin in pozitia initiala pentru a o revedea.
Elipsa avea cam 1 metru , 1 metru si 20 in diametru mare, adica inaltimea, si maximum 40 de centimetri in cel mic, in latime. Baza era cam la 25-30 de centimetri de sol. Plutea. Era perfect transparenta , in afara de fenomenul de unduire , de voalare, a spatiului din spatele ei. Marginile erau foarte netede , adica fenomenul de alterare optica se termina brusc.
Ce-am facut ? m-am gandit ca ar putea fi vorba de vreo panza de paianjen foarte fina ,dar cred ca incercam sa ma conving ca aveam in fata un fenomen natural , ceea ce in mod evident , dupa cum aveam sa ma convins, nu era. M-am fâtâit cateva clipe in jurul ei si apoi am incercat sa o ating. Din fericire , un fel de instinct , de teama nemotivata (forma parea perfect inofensiva) m-a facut sa iau mai intai o creanga de brad de pe jos. Prima data am atins marginile elipsei .Creanga intampina o rezistenta elastica ca si cum as fi apasat pe un balon. Elipsa se deforma foarte putin in locul in care apasau eu, dar rezistenta era de netrecut dupa doar cativa centimetri castigati.
âsnit" spusese baiatul) ceva ca o minge mare , alba; aceasta s-ar fi rostogolit fara directie prin padure si orice incercare a ciobanului de a o gasi ar fi esuat. Nu prea stiam daca sa-i dau sau nu crezare, dar ma gandeam ca n-avea nici un motiv sa minta.In plus, parea destul de speriat.
Atunci am apropiat creanga de centrul elipsei. Nu am intampinat nici un fel de rezistenta: creanga intra fara probleme in forma aceea ciudata, dar nu mai era vizibila.
Era ca un fel de gaura in care varful crengii disparuse total; in tot acest timp , continuam sa vad perfect peisajul unduit din spate. Creanga avea vreo 50 de centimetri lungime si disparuse pe jumatate inaintru. Cand am retras-o, am vazut cu groaza ca nu mai avea decat 20 de centimetri lungime. Portiunea intrata in forma aceea disparuse cu totul. Capatul era perfect sectionat, ca si cum un fierastrau de mare precizie ar fi functionat pe partea cealalta. Atunci m-am gandit ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost mana mea in locul crengii....
Am repetat operatia cu alte crengi, apoi am legat o piatra cu sfoara si am aruncat-o in elipsa ; rezultatul a fost acelasi de fiecare data. Orice patrundea in acea forma nu se mai intorcea. In acel moment m-am cam speriat. In plus, se facuse cam tarziu si m-am hotarat sa plec mai departe catre cabana. Mai inainte insa, am fost nevoit sa fac, pentru prima data in viata, gestul necivilizat de a scrijeli copacii din padure. Ca sa recunosc locul , am insemnat toti brazii din luminis cu un cutit. Am ajuns la cabana putin dupa pranz. O supa calda si un ceai mi-au mai refacut moralul, dar problema continua sa ma macine.Il cunosteam pe cabanier si i-am povestit toata intamplarea. Omul ma stia , asa ca nu si-a batut joc de mine.Mi-a spus ca el n-a vazut niciodata asa ceva in padure, dar ca totul este posibil si ca nu s-ar mira daca ar fi vorba de "vreo noua dracovenie de-a armatei".
Asa cum se intampla deseori pe munte, vremea s-a stricat brusc pe la ora 15.A inceput sa bata vantul , s-a racorit si era limpede ca se pregatea de o furtuna.Cum eram si obosit,m-am hotarat sa rman peste noapte si am vorbit cu cabanierul.
Seara, la masa, s-a apropiat de mine Stefan, baiatul cabanierului , un pusti de 12 ani. Il cunostea destul de bine si din cauza asta a venit la masa mea fara timiditate.
- Am auzit ca ati vorbit la pranz cu tata ,mi-a spus el. Stiti, eu am vazut stafia din padure!
Am inceput sa-l descos si am aflat ca Stefan era impreuna cu doi ciobani cand a zarit prima data elipsa .Curios din fire , a revenit de mai multe ori in acel loc; tot de la el am aflat ca forma trece prin cel putin doua faze distincte : cand are aspect transparent (starea in care o vazusem eu), ea permite intrarea unor obiecte ; cand asa cum o vazuse Stefan o singura data , devine albicioasa si ceva mai mare , functioneaza in sens invers, adica era inchisa pentru noi si lasa obiecte din partea cealalta sa treaca prin ea.
A doua zi de dimineatza am plecat si , din cauza vremii foarte proaste, n-am mai trecut prin luminis. M-am intors in Piatra Mare dupa doua saptamani. De data asta am mers direct la cabana, l-am luat pe Stefan si am plecat catre locul cu pricina. Cu noi a venit si un baiat de la o stana din apropiere , unul dintre cei care il insotisera pe Stefan in preumblarile sale prin padure.Pe drum el mi-a povestit o intamplare si mai stranie legata de elipsa:doua luni in urma, din ea ar fi iesit ("t
Ajunsi in luminis , dezamagirea noastra a fost imensa: nu mai era nici un fel de elipsa. Pur si simplu disparuse. Numai brazii marcati de mine imi dadeau certitudinea ca nu visasem.
Pe tot timpul iernii am ramas in Bucuresti si, treptat, forma din padure mi-a iesit din minte. Apoi, in februarie 1991, un prieten caruia ii povestisem toata intamplarea mi-a facut o vizita. Era foarte agitat si mi-a aratat o revista germana in care aparea un material despre fenomenele similare celui observat de mine. Articolul mentiona existenta unei organizatii care studia ciudatele elipse, ODRG (Open doors research group). Le-am scris o scrisoare in care povesteam tot ce vazusem si auzisem si, in luna aprilie , am primit din partea lor un colet.
Imi scrisesera o scrisoare de multumire pentru informatiile furnizate , asigurandu-ma ca Poarta vazuta de mine a intrat pe listele lor. Pe langa scrisoare , imi trimisesera mai multe materiale din care am aflat totul despre Portile Deschise. Am ramas de atunci in corespondenta si tot ce urmeaza este rodul informatiilor primite de mine.
Forme precum aceea vazuta de mine ar fi aparut din timpuri imemoriale , ele fiind prezente , sub diferite descrieri, in nenumarate texte vechi.In anul 1962, Barry Roscott, un inginer englez, a vazut o Poarta in timpul plimbarilor sale prin imprejurimile orasului Manchester. Poarta a ramas deschisa timp de 2 luni, iar Roscott a apucat sa faca mai multe observatii si experimente. In urma acestei experiente s-a infiintat grupul ODRG, care si-a facut membri in toate colturile lumii . Din 1963 pana astazi .ODRG a inregistrat nu mai putin de 238 de Porti Deschise pe Terra.Cele mai multe par a fi fost in SUA, iar cele mai recente provin din Rusia (18 Porti observate intre anii 1988 si 1995) , Polonia (3 porti) si Romania ( Poarta observata de mine in masivul Piatra Mare).
In medie, o Poarta ramane deschisa intre 2 luni si un an. S-a observat o legatura intre durata ei si marime. Cu cat o Poarta este mai mare, cu atat are sanse sa existe mai mult timp. Portile de 1 an au cel putin 1 metru latime. Majoritatea au forma eliptica observata de mine (verticala sau orizontala),dar au fost consemnate si porti circulare. O poarta trece prin 4 faze distincte : deschidere, stare de acces, stare de sursa si inchidere. Fazele 2 si 3 nu apar neaparat in aceasta ordine. Nimeni nu a asistat pana astazi la deschiderea unei Porti sau la inchiderea ei. Tot ce se stie , gratie unor observatii facute pe teren , este faptul ca la deschidere este prezenta o radiatie extrem de intensa , care poate fi daunatoare organismelor biologice. Starea de acces este cea in care am observat-o eu : Poarta este deschisa pentru lumea noastra, noi putem introduce in ea orice obiect sau fiinta, dar nimic nu vine din partea cealalta.In aceasta stare , ea este transparenta , prezentand doar fenomenele de modificare optica descrise mai sus. Starea de sursa este cea descrisa de Stefan ; in aceasta faza, Poarta de o culoarea albicioasa , nu permite accesul din partea noastra, ci functioneaza ca o usa deschisa pentru cealalta parte. Din ea pot iesi obiecte, (fiinte?) , descrise intotdeauna ca fiind de forma unor mingi albicioase , care se deplaseaza cu foarte mare viteza, rostogolindu-se pe sol sau planand la mica inaltime.Faza de inchidere , niciodata observata , pare a genera aceeasi radiatie foarte intensa.
sursa : zonex.ro

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Călătorie Către Pământul Gol în Interior

Un documentar interesant care abordeaza pentru prima data, intr-un mod coerent, teoria Pamantului Gol In Interior. Se face o trecere in revista a istoriei, mitologiei si folclorului pe aceasta tema. Se ridica la fileu intrebari provocatoare, incitante, care pe mine, cel putin m-au facut mai sceptic referitor la teoria oficiala. Pana la urma ce stiu cu adevarat oamenii de stiinta despre centru pamantului? Nu fac altceva decat sa speculeze. Au credinte si dogme, dar nici o dovada clara ca Pamantul are un miez de fier topit. Cele mai adanci foraje nu au depasit cativa zeci de km. Crusta Pamantului are aprox 6000 km (diametrul Pamantului este de 12 756 km. De ce am desconsidera alte teorii si credinte? De ce am crede doar dogmele si credintele religiei numite Stiinta? Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui Pamant gol in interior este mai degraba una ridicola, de vreme ce informatii bazate pe fundamente stiintifice sunt la indemana oricui in prezent, teoria care exploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu este proprie unui singure civilizatii.
Teoria Pamintului gol este lansata la sfirsitul secolului trecut. Potrivit acesteia in interiorul Terrei exista de fapt o concavitate, ce are sapte puncte de contact cu suprafata exterioara, doua fiind cei doi poli.
Datorita imaginilor luate de NASA, cu ajutorul satelitilor spatiali ESSA, pot fi vazute deschiderile polare:
- nordica, cu un diametru de 1400 de mile; – sudica, cu un diametru de 1300 de mile.
Raymond Bernard – O lume ascunsa (1969)
Ideea unei lumi inedite a inflacarat mintile multora. Doctorul Raymond Bernard a scris cartea “Pamantul Gol”, dupa care a initiat constructia unei asezari in America de Sud, hotarat fiind sa descopere posibile intrari care sa il angajeze in calatoria vietii lui. Mai tarziu, acesta a disparut fara urma intr-una din pesterile Amazonului, iar adeptii lui au fost convinsi ca si-a atins scopul.
Referindu-se la discretia absoluta in legatura cu misiunile lui Byrd, cunoscutul geofizician american Raymond Bernard arata in cartea sa O lume ascunsa (1969): “Descoperirea amiralului Byrd constituie astazi un secret international de prim rang. Dupa ce Byrd a anuntat prin radio descoperirea facuta si dupa scurte notite aparute in presa, toate stirile ulterioare in legatura cu subiectul respectiv au fost indepartate cu grija de agentiile guvernamentale”.
Bazindu-se pe o serie de documente ale lui William Reed, Marshall B. Gardner, Huguenin sau Ray Palmer, precum si pe revelatia amiralului Byrd, Bernard a enuntat citeva concluzii, care la data respectiva au generat un mare scandal:
a) In realitate, nu exista nici un Pol Nord sau Sud, ci numai deschideri largi, care conduc spre interiorul gol al Pamintului;
b) OZN-urile provin din acest interior gol;
c) Interiorul Pamintului este incalzit de un soare central, care este sursa aurorelor boreale. Aici este un climat subtropical, nici rece, nici cald;
d) Exploratorii polari au vazut cu ochii lor ca animalele se deplasau spre nord in cautarea hranei. Ei au vazut aici pasari tropicale si animale, ce in mod obisnuit au nevoie de caldura, au vazut fluturi, ba chiar si tintari. Polul Nord magnetic – o linie lunga de 1.500 km.
Exista legende, gravuri, ba chiar sculpturi foarte vechi care descriu Agartha. Astfel, se spune ca, sub pamant, pe intreg globul exista cam 100 de orase, dintre care cel mai mare este Agartha.
Lumea subterana este cunoscuta si ca Shamballa si Agarha. Locuitorii acestei lumi, spun documentele, au parasit lumea de la suprafata acum 100.000 de ani, in urma catastrofalului razboi dintre atlanti si lemurieni, cele doua mari civilizatii care stapaneau Pamantul. Razboiul ar fi descris in cele doua lucrari Ramayana si Mahabharata. In urma acestui razboi, datorita armelor foarte puternice folosite, ar fi rezultat zone desertice ca Sahara, Gobi, pustietatile din Australia si SUA, locuri unde ar fi fost aglomerarile urbane ale atlantilor si lemurienilor. Atmosfera la suprafata era de nerespirat, asa ca supravietuitorii conflictului s-au retras sub pamant. Conform acestor teorii, oamenii de la suprafata ar fi urmasii celor care au refuzat sa se retraga in orasele subterane si care, intre timp, s-au salbaticit.
Cele mai puternice orase subterane:
POSID – primul refugiu al atlantilor, cu intrare in zona Matto-Grosso, cu populatie de 1,3 milioane de locuitori;
SHONSHE – refugiul uigurilor, o ramura a lemurienilor, intrare in Himalaya, 3,5 milioane locuitori;
RAMA – langa Jaipur, in India, 1 milion de locuitori;
SHINGWA – la granita dintre China si Mongolia, cu 1,5 milioane de locuitori;
TELOS – langa Mount Lassen, California, cu 1,5 milioane locuitori. Orasele se afla la adancimi variind intre 1,5 si 2 mile sub scoarta terestra.
Atat scrierile sumeriene cat si Biblia vorbesc despre un ”Adanc al apelor”, o ”Lume inferioara”, o ”Lume subterana” etc. Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelor declarand ca acesta era un tinut muntos, cu platouri vaste acoperite cu iarba si stepa (de aici nefilimii si uriasii – odraslele lor- extrageau metale, in special aur, necesar pe planeta Eris/Nibiru – n.a), cu o vegetatie luxurianta… era, deci, un tinut luminos, toate textele declarau acest lucru, scaldat in permanenta de razele soarelui.
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor avansat, care traieste intr-o tara misterioasa numita Agartha. Acesta este numele general ce defineste lumea din interiorul Pamintului, precum si toate coloniile. Unii sustin ca Shambala, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet este capitala acestei lumi.
Tara Apelor Albe din legendele rusesti, localizata pe undeva in Asia Centrala, in apropierea Lacului Lobnor, a atras atentia cneazului Vladimir al Kievului. In anul 987, acesta a organizat o adevarata expeditie sub conducerea parintelui Sergius, care auzise despre fascinanta tara la o manastire de pe Muntele Athos. Au trecut insa anii, si expeditia si membrii ei au fost dati uitarii. In anul 1043, la Kiev si-a facut aparitia un batrin, care declara ca este parintele Sergius, care revenise din expeditia de mult uitata.
“Mitologia romana” de Romulus Vulcanescu
Referiri similare se regasesc in traditiile romanilor. In cartea “Mitologia romana” Romulus Vulcanescu in capitolul “Pamantul muma” vorbeste despre lumea alba (in care traiesc oameni), din care fac parte si Ostroavele albe.
“Acesti urici locuiau la marginea lumii intr-un Ostrov alb sau in mai multe Ostroave albe din albia Apei Sambetei. Ostroavele rohmanilor sau blajinilor s-au ridicat din Apa Sambetei in conditiile cosmogonice ale ridicarii pamantului din apele primordiale. Ceea ce inseamna ca in conceptia mitica ostroavele simbolizeaza pamanturi neintinate, iesite in stare pura din Apa Sambetei, care la randul ei este o apa sacra, numai ca gradul ei de sacralitate tine de impuritatea ei progresiva in directia Iad. Dupa o legenda straveche, Apa Sambetei izvoraste dintre radacinile bradului cosmic si inconjoara pamantul de 7 sau 9 ori si se varsa in Iad. La izvoarele ei este pura si sus pe pamant e un panaceu universal. Pe masura ce inconjoara pamantul, gradul ei de puritate scade, iar cand intra in Iad clocoteste in flacari. De Pastele blajinilor, in unele sate, pe malurile apelor curgatoare se puneau in blide de lemn coji de oua, faramituri de cozonac si lumanarele carora li se dadea drumul pe apa, ca sa ajunga pe Apa Sambetei in Ostroavele Albe la rohmani sau blajini, ca sa serbeze si ei Pastele.. …..Uricii albi tineau multe posturi albe si se imbracau in alb, semn al puritatii lor sufletest. ….La romani doliul alb pentru batrani (codalbi) s-a mentinut pana in vremea noastra in unele sate din Baragan si Carpatii estici.”
Maura Anghel despre Paştele Blajinilor
Paştele Blajinilor, Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, dedicată spiritelor strămoşilor. Rădăcinile acestei sărbători vin din timpurile precreştine, când strămoşii noştri erau păgâni. Despre aceasta ne mărturisesc şi o mulţime de legende din tezaurul folcloristic al neamului nostru.
Blajinii (Rohmanii sau Rugmanii) sînt reprezentări mitice ale primilor oameni de pe pămînt. Se spune că Blajinii trăiesc sub pămînt, pe Tărîmul Celălalt, dincolo de Apa Sîmbetei. Se spune că ei au luat parte la facerea lumii şi că susţin stîlpii de sprijin ai pămîntului. Imaginaţi ca oameni blonzi şi socotiţi urmaşii lui Set (al treilea fiu al lui Adam şi al Evei), Blajinii duc o viaţă cuvioasă şi lipsită de griji, întemeiată pe virtute şi pe incapacitatea de a face rău. Bărbaţii se întîlnesc cu femeile o dată pe an, la Paştele Blajinilor, pentru a procrea. Băieţii sînt crescuţi de mame pînă merg în picioare şi pot să se hrănească, după care trăiesc în izolare, împreună cu bărbaţii. Blajinii sînt credincioşi, buni la suflet, blînzi şi înţelepţi, incapabili de a face rău, duc o viaţă austeră, cu posturi severe.
În popor se crede că locuiesc pe malurile unor rîuri mari sau lîngă ostroave sau la hotarul cu Raiul şi că în ţara lor este mereu cald. Blajinii nu ştiu să calculeze sărbătorile, de a căror sosire sînt anunţaţi de către oameni. Ei ştiu că este Paştele atunci cînd văd că sosesc pe Apa Sîmbetei coji de ou roşu aruncate special de gospodine pe ape în vinerea sau sîmbăta din Săptămîna Patimilor. Cînd văd cojile de ou în ţara lor îndepărtată, ei serbează Paştele, iar oamenii prăznuiesc Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor. În această zi credincioşii depun ofrande pe morminte, împart pomeni, întind mese în cimitir, lîngă biserică sau în cîmp, la iarbă verde.
Sursa: 2012 – Mit şi Adevăr — sfârşit şi / sau început -? DE LA LUME ADUNATE !!! PAX Et LUX !

vineri, 24 iunie 2011

De ce a fost atacat Regele de catre presedinte?

Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com
Ieri au tot curs reactiile la discursul presedintelui Romaniei. Ca s-a luat de regele Mihai. Ca s-a luat nu e nimic incredibil, din punctul meu de vedere. Nu cred in filiatia divina si in faptul ca anumiti oameni trebuie sa fie intangibili doar pentru ca s-au nascut cu titlu. Dar depinde foarte mult cum te iei de un rege. Data fiind educatia si canoanele unei familii regale… pentru a fi un adversar redutabil trebuie sa fii cel putin la fel de educat, ca sa stii cum sa lovesti. Altfel te acoperi de rusine. Ca regele ar fi fost sluga la rusi (de la presedinte citire) nu cred, pentru ca de la rusi i s-a tras abdicarea. Si abolirea monarhiei. Nimeni, dar absolut nimeni, nu-si da singur ca placere in cap. Chiar cred ca in aceasta situatie regele nu a avut incotro. Deci sclavia la rusi a fost de fapt o constrangere pe care nu a putut-o impiedica. Desigur, nu stiu sigur nimic. Pentru ca am facut istoria dupa revolutie, dupa manuale vechi, in timp ce profa ne dicta o alta istorie decat cea din manuale. Am mai citit si eu… si sincer va spun ca la ora actuala istoria mea e varza. In sensul ca nu stiu ce sa mai cred, decat ca cel putin cu Mihai Viteazul sunt in siguranta. Istoria aia nu se mai modifica. Restul… Dumnezeu cu mila. Ceea ce nu s-a spus totusi zilele astea e de ce a ales presedintele in functie sa atace regele? Pentru ca el nu a atacat un rege, ci institutia regalitatii. Pentru ca, dupa 21 de ani de minciuni si saracire continua a populatiei, romanii s-au saturat. Si viseaza la un alt sistem. Comunismul este respins, republica si-a dovedit limitele. Ce ar mai ramane, in afara de anarhie, pentru un popor atat de simplu ca al nostru? Monarhia. Care a trecut prin istorie nepatata. Deci, prin atacarea regalitatii presedintele Romaniei si-a anihilat din timp un contracandidat cu sanse mari. De altfel asta scriam si pe 10 mai 2011, aici, cand ii anuntam pe cititorii mei ca principele Radu va candida din nou la presedintie, in 2012, avand in spatele sau prestanta Casei Regale de Romania. Atunci m-am gandit singura: oare nu sufar de scenarita? NU. Aceasta ipoteza a mea din 10 mai a devenit realitate cand presedintele Romaniei a actionat in sensul contracararii ei. Am avut dreptate. Inca o data. Si, data fiind conjunctura, nu stiu daca sa ma bucur pentru adeverirea spuselor mele sau sa regret ca traiesc intr-o tara in care disputele televizate depasesc cu mult limitele civilizatiei si politetii…
Lasati istoria in pace, daca vreti sa pastrati romanismul!
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.

Sursa: Digerate

duminică, 12 iunie 2011

NASA trimite e-mailuri către toţi angajaţii SĂ SE PREGĂTEASCĂ! 10 iunie 2011

Interesantă desfășurarea din calendarul de aici pentru numai 3 luni depărtare! Puteţi vedea cum ei lasă să se scurgă lent informația fără a alarma prea multă lume dintr-o dată?
Am primit o informație astăzi (10 iunie 2011), despre faptul că NASA a trimis un e-mail în masă către toţi angajaţii NASA, care include link-ul următor: „Familia / Pregătiri personale”.
Ultima actualizare: 09 iunie 2011
Editor Pagină: Shouse Mary
Oficial NASA: Dunbar Brian
http://www.nasa.gov/centers/hq/emergency/personalPreparedness/index.html
http://www.ready.gov/nle2011/index.html
Până la 1 august 2011, toată lumea va şti ce urmează. Acesta este motivul pentru care doriţi să fiți în zonele de siguranţă pe data de / sau înainte de 1 august 2011. Când va afla toată lumea, prea mulţi oameni vor face acelaşi lucru pe care îl faceți voi acum, şi nu doriţi să vă găsiţi în situația de a rămâne blocat.
În cazul în care NASA încercă să-și avertizeze angajaţii, spunându-le familiilor lor să fie pregătite, eu sunt chiar și mai convins decât oricând că AVEM ÎNTR-ADEVĂR O STEA BINARĂ GEAMĂNĂ CARE SE APROPIE, și va ieși foarte urât.
CDC a trimis recent un avertisment „zombi” ridicol despre apocalipsa?
Reuniunea Bilderberg are loc în prezent, şi toate mass-media / presa vrea să vorbească despre ***unele Wang unui congresman?
Apare mai mult de un singur film despre un obiect nou în sistemul solar, plus finalul de la „The Event” („Evenimentul”) celor de la NBC cu o nouă planetă!?
Este vorba despre a atinge oamenii țintă şi toată vorbăria asta despre septembrie / octombrie 2011 pare să fie din ce în ce mai mult o chestiune adevărată oameni buni.
Sper că sunteţi toţi pregătiți! Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Acest email a fost transmis către mine de un prieten. El a spus că toţi angajaţii NASA primit acest e-mail în ziua de azi ….
******** Email Original ********
MESAJ AGENCYWIDE către toţi angajaţii NASA:
Punctul de Contact: Darrius Lewis, Direcţia de Asistenţă a Misiunii, Sediul NASA, 202-358-0608, darrius.l.lewis @ nasa.gov

************
Familie / Plan Personal de Pregătire
NASA este singura agenţie federală responsabilă pentru siguranţa poporului său şi bunăstarea lui aici, pe Pământ şi în spaţiu şi are un angajament pe termen lung pentru pregătirea în cazuri de siguranţă şi de urgenţă. Pe parcursul anului trecut, Administratorul Bolden a subliniat importanţa programului „Familie / Pregătirea Personală” pentru întreaga familie NASA. Familia şi planurile personale de pregătire sunt esenţiale pentru a proteja familiile şi comunităţile noastre în timpul situaţiilor de urgenţă potenţiale cum ar fi: incendii, inundaţii, cutremure, uragane, tornade, atacuri teroriste şi alte catastrofe neprevăzute.
Cele mai importante active în finalizarea cu succes a misiunii NASA sunt oamenii săi şi cei dragi lor. Agenţia a dezvoltat un set de ghiduri de informare concepute pentru a vă pregăti pe voi, familiile voastre şi animalele de companie pentru situaţiile de urgenţă. Aceste ghiduri vă va oferi instrucţiuni de urmat pas-cu-pas despre cum să aplicați Planul de Pregătire a Familiei.
Toţi angajaţii sunt încurajaţi să descarce aceste ghiduri, să pregătească planuri, şi să le revizuiască împreună cu familiile voastre. Agenţia a luat măsuri pentru a pregătirea familiei noastre NASA; acum este obligaţia dumneavoastră personală să vă pregătiți pe voi înșivă şi / sau familiile dumneavoastă pentru o situaţie de urgenţă.
Pentru a vizualiza clipul video al Administratorului Bolden pe tema pregătirii familiei şi pentru a descărca ghidurile dumneavoastră pentru „Pregătirea Familiei”, vizitaţi:
[link la www.nasa.gov]
sursa: http://www.youtube.com/watch?v=BZUPGw7p9I0

Sursa: Esența vieții … între adevăr și iluzie…

miercuri, 25 mai 2011

Drumuri catre alte lumi

Cea mai importanta intrebare pe care si-a pus-o omenirea de alungul existentei sale nu este aceea daca exista sau nu Dumnezeu. Intrebarea care fascineaza, inspaimanta si macina pe orice om indiferent de rasa credinta, varsta, nivel financiar sau intelectual este o una implacabila:-Exista ceva “Dincolo”? Pentru a raspunde, oamenii au cercetat din cele mai vechi timpuri “lumile nevazute” care ne inconjoara. Iar una dintre cele mai folosite metode a fost aceea a dedublarilor astrale.
Cea mai importanta intrebare pe care si-a pus-o omenirea de alungul existentei sale nu este aceea daca exista sau nu Dumnezeu, ci una inrudita cu aceasta. Dilema care fascineaza, inspaimanta si macina pe orice om indiferent de rasa credinta, varsta, nivel financiar sau intelect este o una implacabila: “Exista ceva Dincolo?” Pentru a cauta raspunsuri, oamenii au cercetat din cele mai vechi timpuri “lumile nevazute” care ne inconjoara. Iar una dintre cele mai folosite metode a fost aceea a dedublarilor astrale.
Omul, fiinta cu mai multe corpuri
Pentru a intelege mai bine controversatul fenomen si experientele ultime care insotesc procesul dedublarii fizice si al calatoriilor astrale, fiinta umana trebuie inteleasa in toata complexitatea ei. Daca te uiti in oglinda, te vezi cu un singur trup. Foarte adevarat, atat poate arata orice oglinda. Cand ne simtim fericiti sau tristi, resimtim totul in suflet. Cand ne rugam sau meditam, spiritul este acela care rezoneaza cu Divinul. Suntem indreptatiti, asadar, sa credem ca omul in deplinatatea lui este alcatuit din trup material, suflet si spirit? Da si nu, am putea spune. Asta pentru ca fiinta omeneasca are mai multe straturi invizibile ochiului neinitiat, nerezumandu-se triadei clasice existentiale.
Inca din cele mai vechi timpuri, samanismul, spiritualitatea yoghina, daoismul, tantrismul tibetan si hindus au descris mai multe invelisuri subtile sub care salasluieste spiritul. Cunoscute in sanscrita sub numele de Kosha, acestea reprezinta cele 6 invelisuri ale lui Atman, sinele divin din conceptia vedica. Dintre cele 6, Manomaya Kosha corespunde perfect cu acea parte invizibila a omului descris la randu-i de ezoterismul occidental sub denumirea de corp astral. In ultimele secole, aceste corpuri invizibile au fost consacrate in intreaga literatura de specialitate prin denumiri specifice, unii dintre termeni fiind preluati din vechile scrieri sancrite. Avem, prin urmare, corpul eteric – denumit uneori dublura eterica a omului, corpul astral, corpul mental inferior, corpul mental superior, corpul cauzal, corpul budic si corpul atmic.
In multe religii, initiatii si maestrii spirituali din diverse cai, cad de acord asupra faptului ca trupul astral este intermediar intre trupul fizic si constiinta spirituala a fiecarui om. Potrivit acestora, corpul astral nu trebuie confundat cu sufletul decedatului care paraseste pentru totdeauna trupul lipsit de viata. Corpul astral este uneori vizibil sub forma aurei colorate in diverse nuante, aura care este vizibila doar pentru initiati sau oameni care in urma meritelor din alte vieti, s-au nascut cu Ajna, chakra mintii, sau cel de-al treilea ochi deschis. In urma acestei capacitati, anumite persoane, foarte rare ca numar, pot vedea uneori nu doar corpul astral al celorlalti omeni ci si crampeie din Universul Astral, dimensiunea imediat urmatoare celei vizibile, materiale sau terestre.
Universul astral este cel de-al doilea plan al Existentei, desupra sa fiind dimensiunea suprema, sau Planul Cauzal, de unde isi au originea fiintele divine si zeitatile. Planul astral este survolat de fiecare dintre noi, noapte de noapte, cand visam si contiinta noastra este decuplata. Ca rezultat direct, calatorim in multitudinea de lumi cuprinsa de planul astral.
Universul astral si lumile sale
Planul astral nu are nicio legatura cu astrele cunoscute sub numele de corpuri ceresti, stele, planete sau meteori. Denumirea sa, data de ezoteristii antichitatii grecesti, trimite cu gandul la sferele celeste care adapostesc multitudinea de lumi cuprinse in ele. Planul astral este prezent in apropierea fiecarei planete, inconjurand-o precum o atmosfera vie, frematatoare dar invizibila pentru orice aparat de detectie. Mai mult decat atat, planul astral este omniprezent oriunde, la serviciu, acasa, la munte, la mare, in orice tara si in orice camera. Cu ochii mintii deschisi, unii pot vedea multitudinea de spirite si entitati bune sau rele care ne inconjoara…
In epoca moderna, invataturile stravechi cu privire la investigarea “Lumilor de Dincolo” au fost intens cercetate in egala masura de catre o serie de cercetatori, initiati si oameni de stiinta. Se pare ca, in perioada Renasterii, personaje precum Paracelsus, Contele de Saint Germain sau Servetus au continuat experimentele si cercetarile cu privire la descoperirea unei cai de acces intre noi si realitatea invizibila. Mai aproape de zilele noastre, ezoteristi precum Franz Anton Mesmer, Elena Blavatsky, Eliphas Levi, Alice Bailey, C.W. Leadbeater sau Gurdjieff au descifrat in continuare secretele calatoriilor astrale, studiind vechi traditii, hinduse, ebraice, grecesti, islamice, rozicruciene si alchimice. Totul pentru a avea o imagine cat mai clara a planului astral si a imensitatii sale fara sfarsit. Aceasta deoarece la fel cum Universul galaxiilor si planetelor este infinit, tot asa se poate afirma si despre planul astral ca este, deopotriva, invizibil si infinit.
In linii mari, orice ezoterist crede ca planul astral este o dimensiune unde spiritualitatea atinge culmi de neinchipuit pentru lumea in care traim, dar inferioare totusi, nivelurilor indescriptibile ale spiritualitatii totale din Universul Cauzal. Subdimensiunile planului astral au o varietate incredibila, aici intalnindu-se cele mai elevate paradisuri despartite definitiv de cele mai negre iaduri. Scripturile hinduse vorbesc despre extreme incredibile, existand milioane de paradisuri in functie de nivelul de vibratie al fiintelor care le populeaza. Milioanele de lumi paradisiace se confrunta insa cu contraponderea milioanelor de infernuri, cumplitele Maharaurava, pe langa care iadul din conceptia religioasa iudeo-islamico-crestina, pare un loc absolut banal.
Tot in planul astral exista asa numita Cronica Akasa, o forma de stocare a informatiilor cu toate existentele si faptele fiintelor din planul terestru si cel astral. Cunoscuta in crestinism sub numele de Cartea faptelor fiecarui om, Cronica Akasa serveste ca baza de informatii si punct de reper despre nivelul de evolutie sau involutie al fiecarui spirit.
Pasi spre cealalta lume…
Mesmeristii primei jumatati a secolului al XIX-lea mentionau deseori cazuri de “clarviziune calatoare” dar intr-un sens incomplet si nelamurit. Ei rugau un subiect hipnotizat sa viziteze o alta incapere in aceeasi cladire sau o casa din alt oras, pentru a o descrie in detaliu. Odata cu crearea Societatii pentru Cercetari Metapsihice in preajma anilor 1880, a urmat o perioada de experimente febrile in cadrul carora sute de cercetatori metapsihici (multi amatori sau sarlatani printre ei…), incercau sa calatoreasca prin intermediul corpului astral pentru a-si vizita rude decedate sau mari personalitati din istorie. Asa a intrat omenirea in contact cu ceea ce astazi se cunoaste a fi dedublarea astrala, momentul in care constiinta paraseste la comanda corpul fizic, pentru a calatori mai apoi prin multitudinea de “usi” care dau spre lumile planului astral.
Intr-un studiu din anul 1954 asupra proiectiei astrale, Hornell Hart, profesor de sociologie la universitatea Duke, a facut distinctia din punct de vedere stiintific, intre experientele simple de evadare accidentala sau in joaca, in afara trupului si cazurile serioase care prezentau dovezi ca persoanele in cauza au calatorit mai departe de propriul dormitor sau camera de experiment in care si-au contemplat pentru prima data trupul fizic. Insa prima relatare amanuntita referitoare la folosirea calatoriilor astrale apartine lui Robert Monroe, un om de afaceri american care a publicat in anul 1971, “Journeys Out of the Body”, lucrare care si astazi este considerata de multi pasionati ai fenomenului drept un veritabil varf de lance in domeniu. Monroe a fost la inceput infricosat de calatoriile in afara corpului, dar apoi a ajuns aproape dependent de extracorporalizari. Odata, de exemplu, si-a propus sa afle ce face un angajat al sau care motivase ca era bolnav si a fost surprins sa isi vada angajatul bine sanatos, in timp ce isi cheltuia fericit banii intr-un club de streap-tease. Experientele sale au fost reluate si de Karlis Osis care a studiat indeosebi legatura intre relatarile pesoanelor cu capacitate de medium si cele expuse de persoanele initiate care cunosc pasii dedublarilor si calatoriilor astrale constiente.
Orice fel de initiat provenit din orice cale spirituala autentica avertizeaza impotriva riscurilor mari la care se supune un neofit in momentul in care se lanseaza in prima sa experienta de dedublare constienta. Exista bineinteles si exceptii reprezentate de persoane care se nasc cu aceasta capacitate si carora dedublarea li se pare un act fluent si natural. In general s-a constatat ca femeile au aptitudini mai pronuntate pentru calatoriile astrale, fapt pus pe seama naturii feminine Yin, receptiva prin definitie.
In final, relatarile celor care calatoresc frecvent in afara corpului descriu cu o precizie uimitoare aceleasi etape inainte de a parasi trupul. In primul rand omul intra intr-o stare indermediara celei de somn, vis sau veghe, in care isi observa sistemul chakrelor si corpul astral de consistenta eteric-stravezie, care se ridica incepand cu regiunea picioarelor pentru a iesi prin chakrele din zona fruntii sau a crestetului capului. In momentul in care se iese din trup la propriu, se resimte o usoara senzatie de raceala concomitent cu observarea propriului corp asezat inert pe pat. Una dintre primele observatii ale celui proaspat iesit din trup este cea a asa numitului “cordon de argint” o legatura de lumina argintie care palpaie usor. Cordonul de argint este permanent legat intre ombilicul corpului astral si cel al corpului aflat in planul fizic. Daca cordonul de argint este rupt, constiinta nu se mai poate intoarce niciodata in trup. Trup care ramane in stare de coma, spiritul nesabuitului calator astral ramanand prins “intre lumi” cum se zice popular.
sursa: descopera.ro
Sursa: Esența vieții … între adevăr și iluzie…

joi, 5 mai 2011

România este condusă in mod voit către dezastru, iată dovada!

Guvernul României face jocurile Ocultei Mondiale punând in aplicare Planul Illuminati pentru distrugerea acestui neam…  Daca articolul Romania si Noua Ordine Mondiala nu v-a convins, cititi cele ce urmează:
Scăderea salariilor angajaţilor la stat cu 25% a adus la buget o economie de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Dacă s-ar fi aplicat şi tăierea pensiilor cu 15%, aceasta ar fi urcat la 2,7 miliarde de euro. Dar toate aceste probleme şi-ar găsi rezolvarea dacă România ar putea, printr-o minune, să-şi recupereze datoriile economice istorice, pe care alte state le au faţă de ţara noastră: 21 de miliarde de euro!
Spre jumătatea lui 2010, Radu Golban, economist român stabilit în Elveţia, a descoperit un lucru pe cât de incredibil, pe atât de acoperit de “rugina” istoriei: în urma unui acord încheiat în 1935 şi continuat printr-un tratat datând din martie 1939, Germania ar avea de restituit României o datorie care, la ora actuală, s-ar cifra la aproape 19 miliarde de euro.
Pe scurt, Golban a găsit dovezi care atestă faptul că, în conformitate cu clauzele Acordului pentru “reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României” din 1935 şi ale Tratatului economic germano-român din martie 1939, Germania nu şi-a onorat obligaţiile din acele înţelegeri, acumulând o datorie către România cifrată la 1,126 de miliarde de mărci imperiale, adică aproximativ 3,717 miliarde de euro, la nivelul anului 1944. Adunând dobânda aferentă celor 66 de ani trecuţi de atunci, cei doi economişti au avansat suma de 18,88 de miliarde de euro pe care Germania le-ar avea de plătit României, la ora actuală.
Problema a fost ridicată şi în Parlamentul german, în 16 august 2010, de către parlamentara Ulla Jepke. Răspunsul Ministerului de Finanţe al Germaniei a venit neaşteptat de prompt, în aceeaşi zi cu a interpelării din Bundestag.
Nemţii nici nu vor să audă de datorie
Adolf Hitler (1889 – 1945), liderul Germaniei naziste, apare din nou în prim-plan, cu ocazia diferendului financiar dintre București și BerlinOficialii germani susţin că prin prevederile Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, ce a urmat încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, România a renunţat la orice pretenţie materială faţă de Germania. Atâta doar că explicaţia autorităţilor germane conţine o mică, dar esenţială eroare: tratatul invocat se referă la renunţarea la orice pretenţii, exceptând cele rezultate din contracte şi alte obligaţii dinainte de 1 septembrie 1939, data izbucnirii marelui conflict, deci nu se aplică şi în cazul tratatului din martie 1939, invocat de economistul român.
Din păcate, tocmai autorităţile române, care ar trebui să fie primele interesate în a face lumină în acest caz, au rămas inerte, chiar şi după aproape patru luni de la dezvăluirile făcute de Radu Golban.
O comisie fantomă se ocupă de asemenea cazuri
Conform Legii nr. 29 din 1994, completată prin Hotărârea de Guvern nr.732 din 21 octombrie 1994, organismul care ar trebui să se ocupe de recuperarea tuturor acestor datorii e Comisia Interdepartamentală pentru Avizarea Modalităţilor de Încasare a Creanţelor României. Din aceasta fac parte reprezentanţi din patru ministere: Finanţe, Comerţ, Afaceri Externe şi Interne. Lor li se adaugă cei ai Băncii Naţionale. Din păcate, până la ora actuală, deşi comisia ar trebui să elaboreze semestrial rapoarte de activitate, ele lipsesc cu desăvârşire. Conform articolului 5 al HG 732, comisia “analizează ofertele şi stabileşte agenţii economici participanţi la derularea operaţiunilor de recuperare a creanţelor României”.
Conform articolului 2 al aceluiaşi act normativ, “creanţele pot fi recuperate în devize convertibile, prin livrări de mărfuri, prestări de servicii, cesionare de creanţe, precum şi prin investiţii în ţara debitoare”.
Alte 15 state rău-platnice
România ar mai avea de recuperat, în afara datoriei Germaniei, creanţe externe în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari, adică 1,8 miliarde de euro. Datoriile provin în urma operaţiunilor de export şi cooperare economică derulate înainte de 1989.
Alte 15 state, majoritatea din Africa şi din Asia, se regăsesc pe lista datornicilor faţă de România. Derulate în cadrul oferit la vremea respectivă de sistemul de cooperare comunist ori de interesele statului român “patronat” de Nicolae Ceauşescu, operaţiunile economice au fost stopate de prăbuşirea regimului ceauşist. Dar datoriile acelor state faţă de ţara noastră au rămas. Astfel, conform unui raport al Ministerului de Finanţe din decembrie 2006, pe lista datornicilor se regăsesc 15 state. Pentru o parte dintre acestea au fost negociaţi deja termenii de restituire a datoriei, cum e cazul Irakului, care ar trebui să plătească aproape un miliard de dolari (702 milioane de euro), până la 31 martie 2028, conform acordului semnat între cele două ţări la 18 august 2005.
Mongolia şi Cuba, datoare în ruble
O altă categorie de datornici o reprezintă Mongolia şi Cuba, care trebuie să ne înapoieze în total aproape 1,1 miliarde de ruble transferabile. Cum rubla transferabilă – ce se folosea în cadrul schimburilor economice între ţările comuniste – era egală cu un dolar, putem socoti aceeaşi sumă şi în dolari.
Prin urmare, totalul acestor datorii se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, adică 1,8 miliarde de euro, la cursul de azi.
Cu banii aceştia, am scăpa de FMI
Din calculele realizate de analiştii economici, România va fi nevoită să se împrumute circa 13 miliarde de euro până la sfârşitul anului, pentru a acoperi creditele mai vechi. Doar de la începutul anului şi până la finalul lunii august, statul s-a împrumutat de la bănci şi de la diverse organisme financiare internaţionale, printre care şi FMI, circa 8 miliarde de euro. Astfel încât cele 21 de miliarde de euro pe care avem să le luăm de la diverse ţări ar acoperi atât datoriile de anul acesta, cât şi necesarul de bani până la sfârşitul lui 2010.
Cioroianu afirmă că recuperarea împrumuturilor durează mult
Deşi a declarat că nu cunoaşte detaliile concrete ale activităţii de recuperare a creanţelor României, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu afirmă că această acţiune este destul de anevoioasă. “O problemă ar fi termenele destul de lungi pentru negocieri. Acestea nu se rezolvă de la o zi la alta sau de la o lună la alta. Din câte ştiu, există firme specializate care intermediază şi cumpără aceste creanţe. De obicei, se recuperează cam o treime din valoarea lor”, a susţinut Cioroianu.
Nicolae Bud «Există comisii specializate în negocierea rambursărilor»
Deputatul Nicolae Bud spune că datoriile pe care anumite state le au faţă de România nu pot fi recuperate decât în condiţiile respectării dreptului internaţional în domeniu. “Practica spune că se constituie comisii de analiză din partea ambelor state, care au drept scop rezolvarea problemelor existente. Ştiu că România are de primit mulţi bani, chiar dinainte de 1990, de la state cărora le-a vândut arme sau alimente. Unele ţări pot nega existenţa datoriilor către România, şi atunci se va ajunge în instanţele internaţionale care hotărăsc cine are dreptate”, a precizat Bud, care este membru în Comisia de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor.
Sursa: Surse.org Un Proiect Open Source

COMENTARIU PROPRIU:
Daca la toata aceasta datorie imensa pe care o avem de recuperat si pe care nici un guvern si nici un presedinte prezent sau fost, nu au facut nimic sa o recupereze, mai adaugam si resursele de petrol si de gaze naturale concesionate pe... mai nimic si mai adaugam si zacamintele de aur si argint din muntii nostri, pe care unii si altii s-au grabit sa le declare imposibil de extras, atunci cred ca suntem indreptatiti sa dam crezare articolului de mai sus.
Pe buna dreptate, eu ma intreb: Cum Dumnezeu sa stam si sa induram toate prostiile pe care ni le indruga unul si altul, despre cat de saraci suntem si sa nu ne aducem aminte ca de fapt, noi suntem poate una din cele mai bogate tari?
Atunci, imi aduc aminte de prorociri si imi dau seama ca, pe langa ''cernerea" care a inceput mai demult sa o faca destinul, trebuie sa urmeze si purificarea noastra, iar ceea ce se intampla acum, nu este decat inceputul.
Sigur foametea este doar una dintre ele, caci asta ne asteapta in viitorul nu foarte indepartat, din pacate.
Dumnezeu sa ne binecuvanteze si sa ne ajute sa trecem cat mai usor si repede prin toate incercarile menite noua, individual si ca natie!

Sfatuitoarea