De aceea Va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre. (Marcu 11, 24-25).
Sf. Maxim Marturisitorul gaseste cinci pricini pentru care suntem razboiti de diavol:
pentru a invata, din experienta acestei intalniri, sa deosebim virtutea de viciu si bunatatea de rautate.
pentru a pastra statornica virtutea dobandita cu truda si suferinta.
pentru a nu ne mandri, atunci cand suntem virtuosi, ci sa invatam sa ne smerim.
pentru a dispretui intotdeauna rautatea si voluptatile ei.
pentru a ne aminti ca ajungem la eliberarea de patimi si la transformarea slabiciunilor noastre doar cu ajutorul lui Dumnezeu.
Putem intelege, cu sens, ca intalnirea dintre om si ispitirile diavolesti se aseamana cu procedeul de calire a otelului, una calda si una rece…Omul fiind menit, pana la sfarsitul vietii sa aleaga, carei stapaniri i s-a inchinat mai mult, caci “nu poti sluji in acelasi timp si Mamonei si lui Dumnezeu…”
Sf. Ioan Sinaitul vorbeste desprea alte trei cauze ale acestui razboi total pentru mantuirea sau pierderea duhurilor omenesti: “…se datoreaza in general fie nesarguintei noastre, fie mandriei noastre, fie invidiei demonilor. Prima este jalnica, a doua ticaloasa, dar a treia este fericita!”
Sfanta Scriptura ne arata intr-un chip subtil si profund, ca fara sa vrea, diavolul devine o unealta folositioare pentru om, in mainile lui Dumnezeu. Astfel, desi pare greu de inteles de la nivelul suferintei, ispitele intunecatului lucreaza in mod terapeutic si educativ pentru noi, fortandu-ne sa intelegem, in incapatanarea noastra proverbiala, ca fara intarire, fara pocainta si fara a-L cunoaste pe Dumnezeu in experienta personala, vie si nestramutata, nu vom putea raspunde niciodata la intrebarile: cine suntem? de unde venim? si incotro ne indreptam?
Sa concluzionam in spirit teologic: Nu ne poate uri diavolul cat de mult ne poate iubi Dumnezeu!
O nouă carte, apărută recent și scrisă de ecologistul Dr. Ellis Silver face ravagii în America: în ea se vorbește despre posibilitatea ca oamenii să nu provină de pe Pământ, ci să fi sosit și evoluat separat față de restul ființelor de pe planeta noastră. Silver oferă argumente, bazându-se pe fiziologia umană, că noi am fi ajuns pe Terra din altă parte, probabil aduşi de extratereştri, în urmă cu câteva zeci de mii de ani. Ecologistul spune că opera sa reprezintă o provocare pentru dezbatere, bazându-se pe lucrări ştiinţifice care reliefează diferenţele dintre oameni şi alte animale.
De ce nu putem sta tot timpul la soare? De ce avem probleme cu spatele?
Autorul cărţii scoate în evidenţă câteva aspecte care ne fac să ne gândim că noi nu am evoluat iniţial pe această planetă de la bun început. În primul rând, noi, oamenii, nu putem să stăm foarte mult la soare, faţă de alte specii de animale. În al doilea rând, unele boli cronice ale rasei umane (ca bolile de spate) arată faptul că noi am evoluat într-o lume în care gravitaţia era mai scăzută. În al treilea rând, trebuie să ne gândim la faptul că, în timpul naşterilor femeilor, capul bebeluşilor este atât de mare încât mămicile vor avea întotdeauna probleme, nicio specie nativă de pe această planetă neavând această problemă. Şi, în al patrulea rând, există 223 de gene suplimentare în fiinţa umană, gene care n-au fost găsite la nicio altă specie.
Nu există niciun om care să nu aibă măcar o problemă de sănătate
Revenind la boli… dr. Silver spune că “toţi suntem bolnavi cronici. Nu există nicio singură persoană pe această planetă care să fie 100% sănătoasă şi care să nu sufere de vreo afecţiune ascunsă şi nemanifestată… aş fi chiar foarte surprins să găsesc pe cineva”. El mai subliniază că“toate problemele noastre provin din faptul că ceasul nostru intern era programat pentru 25 de ore pe zi, nu pentru 24 de ore, acest lucru fiind dovedit de cercetătorii din domeniul somnului. Şi aceasta nu este o situaţie modernă, ea putând fi observată în istoria timpurie a omenirii”.
Oamenii provin din Alpha Centauri?
Dr. Ellis Silver nu oferă un singur răspuns privitor la originea noastră: poate că primii oameni timpurii, ca homo herectus, s-au încrucişat cu alte specii. Sau poate că noi, oamenii, provenim din alte stele apropiate, ca Alpha Centauri.
Am fost aduşi aici de alţi extratereştri… Pământul ar putea fi o planetă-închisoare!
Omul de ştiinţă conchide: “Se presupune că omul este cea mai dezvoltată specie de pe planetă, şi totuşi, în mod surprinzător, el nu este pregătit total pentru mediul Pământului: expunerea prelungită la Soare nu ne este prielnică, nu suntem mari amatori de mâncare naturală crudă, avem o incidenţă foarte mare de boli cronice şi multe altele. Plus că, mulţi oameni au sentimentul acesta că nu aparţinem acestei lumi. Toate aceste lucruri sugerează faptul că omenirea a evoluat pe o altă planetă, iar noi am fi fost aduşi aici de o specie extrem de dezvoltată. Unul din motive ar fi acela că Pământul ar putea fi o planetă-închisoare, din moment ce suntem o specie violentă, şi ne vom afla aici până când vom învăţa să ne comportăm cum trebuie.”
Oamenii ar fi putut fi transportaţi pe Pământ acum 60.000-200.000 de ani!
În ultima perioadă, comunitatea ştiinţifică susţine prin teoria panspermiei că viaţa ar fi putut evolua în altă parte a Universului, iar “moleculele vieţii” ar fi putut ajunge pe Pământ prin intermediul cometelor; aici, “materiile prime” s-ar fi combinat, toate putând duce la apariţia vieţii. Dr.Silver susţine însă că oamenii ar fi putut apărea separat faţă de restul speciilor de pe Pământ, evoluând în altă parte şi transportaţi pe Pământ acum 60.000-200.000 de ani.
Nota Dan Gaucan: Anul trecut, dupa o vizita la Sarmisegetuza, mi s-a aratat cum au fost lasati pe Pamant prima femeie si primul barbat, aici pe teritoriul Romaniei…
Imaginaţi-vă un scaner public care poate identifica 50 de persoane pe minut, în mişcare. Lucrul acesta se întâmplă deja la nivelul unui oraş întreg şi cu girul guvernului. Şi este doar începutul.
Oraşul Leon din Mexic instalează scanere de retină de la firma Global Rainmakers Inc. În cazul acestor scanere, oamenii nu trebuie să se oprească în faţa unor camere pentru a le fi scanaţi ochii, ci funcţionează în timp real, în timp ce oamenii merg pe stradă.
Există diferite tipuri de sisteme instalate în Leon, de la scanere mari – capabile să identifice 50 de persoane pe minut în mişcare – până la unele mai mici – care pot scana între 15 şi 30 de oameni pe minut. Aceste dispozitive sunt instalate în locuri publice, precum trenurile şi staţiile de autobuz, şi conectate la o bază de date care va urmări oamenii în tot oraşul
Oficialii oraşului şi susţinătorii sistemului speră că prin scanarea retinei vor opri infracţiunile şi frauda. „Dacă eşti un hoţ recunoscut, spre exemplu, nu vei putea intra într-un magazin fără a fi reperat. Pentru alţii, îmbarcarea în avion va fi imposibilă“, spune Jeff Carter, CDO al Global Rainmakers.
Procesul de scanare a retinei în cazul celor un milion de locuitori din oraşul Leon a început cu infractorii condamnaţi. Cetăţenilor fără antecedente penale li s-a oferit posibilitatea de a-şi scana ochii „voluntar“. Acesta este însă numai începutul. Potrivit lui Carter, toţi locuitorii planetei ar trebui să fie conectaţi la acest sistem de urmărire prin iris în circa zece ani.
„În viitor, fie că vorbim de intrarea în casă, deschiderea portierei unei maşini, intrarea la locul de muncă sau ridicarea medicamentelor de la farmacie, totul va depinde de această cheie unică: irisul. Toate persoanele, locurile şi lucrurile de pe această planetă vor fi interconectate în următorii zece ani“, spune Carter.
Sistemul este folosit deja şi de companii prestigioase din America precum laboratoarele Google X sau Bank of America, dar şi de o serie de aeroporturi din lume. Anthony Antolino, directorul de marketing al Eyelock, companie care furnizează sisteme de scanare a ochiului, spune că numai ADN-ul este mai clar decât irisul în identificarea unei persoane. Potrivit acestuia, compania speră ca tehnologia pe care o dezvoltă să fie integrată din 2015 şi în telefoanele mobile, tablete şi laptop-uri.
„Această tehnologie exista deja de circa 20 de ani, dar era foarte lentă, instabilă şi greu de utilizat. Noua tehnologia bazată pe video capturează foarte multe imagini în fiecare secundă. Acestea sunt adunate, se identifică rapid cele mai bune imagini şi le putem procesa în milisecunde“, menţionează Antolino.
“Există oameni care te ajută să te schimbi. Din oricine în cineva. Există oameni care doar privind înspre tine îţi dau curaj, inspiraţie, sclipire şi şansă. Există oameni cu care realizezi o legătură extrasenzorială ireversibilă şi irepetabilă. Oameni cu aceeaşi vibraţie cu a ta, oameni care îţi dau emoţii puternice încât intri în panică doar dacă îi ai în preajmă. Există oameni care-ţi taie răsuflarea atunci când îşi întind braţele către tine. Sunt cei care nu-şi cer îmbrăţisările înapoi, cei care dau şi atât. Fără alte obligaţii, fără troc de sentimente, fără risipă de orgolii personale. Există oameni care te simt. Dar te lasă să crezi că nu ştiu nimic despre tine. Există oameni care te înalţă, te îmbogăţesc şi te fac să te simţi aristrocrat pe-a’ntregul, până sub piele şi dincolo de zbaterea sângelui. Există oameni care te iubesc la fel cât îi iubeşti şi tu, dar aleg să o facă pe ascuns, cu acea discreţie pe care o întâlneşi doar la graniţa dintre tăcere şi mister. Există oameni dincolo de care se întâmplă minuni şi se fabrică tablete de fericire cu gust de infinit. Există oameni care te învaţă drumul înapoi spre tine, pentru ca mai târziu să te lase acolo de unul singur şi să-ţi admire de departe … înălţarea”. Sursa: http://holisterapi.wordpress.com
Batranii chinezi aveau o vorba de duh: “Sa nu dea Cerul sa straim vremuri intereante!“. Ma tem, ca de ceva vreme, Cerul ingaduie omului sa se confrunte cu propriile lui limite sau haruri. Traind intr-un univers radionic de la 0,5 hz in Delta, pana la 20 de hz in Beta, suntem supusi in fiecare clipa a vietii la conexiuni spontane sau premeditate. Inca de la inceputurile sistemelor de putere s-a impus ideea controlului maselor, fie prin legi si regulamente, fie prin constrangeri si conditionari. Daca demonii sistemelor totalitare au fost intotdeauna forta, frica si nepasarea, in democratie, armatele intunericului, dau dovada de ceva mai multa subtiltate persuasiva. Astazi, prin manipulare, dezinformare si mai ales prin agresiuni PSI, masele sunt modelate ca o plastelina. Macar de-ar fi degetele guvernantilor fine si flexibile…
Inca din 1907, in Petersburg se infiinta Institul de Psihoneurologiesub conducerea unui mare savant, Vladimir Mihailovich Behterev. Depasind cu mult capacitatea de intelegere holistica a generatiei sale, Behterev a postulat teroria biomodalarii, care sustine ca orice subiect uman poate fi influentat de la distanta, prin manipularea diferitelor plaje hertziale, omul comportandu-se asemeni unui post de radio cu mai multe frecvente: constient: 16-20 hz; subconstient: 7-13 hz si inconstient: 0,5-7 hz.
Experimentele din laboratorul Institutului de Psihoneurologieconstau in inducerea starii de hipnoza asupra unui subiect, iar cand acesta era anesteziat bine, vizau modalitatile de influentare ale unor regiuni diferite din creier. Daca pana la declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, asemenea experimente erau puse in slujba sanatatii si progresului stiintific, imediat dupa inceperea impunerii Noii Ordini Mondiale, precedata de invazia Europei de catre Hitler si apoi de declansarea Razboiului Rece intre URSS si SUA, scopul si obiectivele au fost preluate exclusiv de militari si servicii secrete. Incepand cu 1948, Institutul de Radiotehnica si Electronica V.A. Kotelnikov al Academiei de Stiinte a URSS a impus studiul potentialului psihicului uman. Miza era creerea unui individ perfect, capabil sa indeplineasca eficient sarcinile militare, dar si obiective cu caracter industrial, social, stiintific. Este vorba despre visul lui Stalin de a construi omul de tip nou, multilateral dezvoltat, microb care l-a inflamat si pe Ceausescu, ultimul stalinist din Europa.
Acest tip de cercetare necoventionala asupra psihicului uman a continuat pana la destramarea URSS, in 1991, cand Comitetul pe Probleme de Stiinta si Tehnologie de pe langa Consiliul Suprem al URSS s-a exprimat impotriva finantarii cercetarilor psihotronice. Dar nu din considerente umaniste sau spirituale ci dintr-un motiv mult mai prozaic: armata si serviciile secrete au ajuns la un nivel de cunoastere cu cel putin doua secole avans fata de societatea civila, si a dorit ca in democratie, populatia sa nu aiba vreodata acces la un asemenea arsenal cognitiv. Daca am stii cu totii aceleasi lucruri unde ar mai fii stapanii si unde sclavii?
Dacă în numărul anterior făceam publică în ziarul nostru o afacere profitabilă pentru unii dar mult mai dezastroasă pentru alții, revenim cu noi detalii despre laboratorul de analize fizico-chimice devenit deja o afacere mondială din comuna Roșia Montană. Laboratorul de analize din Roşia a fost înfiinţat în 1997 de către Roşia Montană Gold Corporation cu o investiție de peste 300.000 de dolari.În anul 2006 RMGC a renunțat la proiectul privind laboratorul iar acesta a intrat în proprietatea grupului ALS, integral deţinut de o companie australiană, Campbell Brothers Ltd.
Toate bune , iar afacerea din Gura Roșiei începea să meargă ca pe roate , probe din țări precum Finlanda, Suedia, Spania, Germania, Bulgaria, Serbia, Polonia, România, Egipt, Eritrea, Etiopia, Sudan, Israel, Turcia, Georgia, Armenia, Kazahstan sunt aduse pentru analize , iar beneficiarii pot vedea testările chiar și online . În laborator s-a investit tot mai mult iar schema personalului s-a mărit la aproape 100 de angajați . Singura problemă este că oamenii au alergat după un loc de muncă oferit de ALS Minerals dar nu au știut că se îndreaptă spre o condamnare la moarte . Nu știau că lucrau într-un mediu 100% toxic . Nu le păsa atâta timp cât își primeau banii pentru supraviețuire . Acum rând pe rând aceștia cad la pat cu diferite boli alții au ajuns să moară de tineri fără nici o explicație. Totul în jurul laboratorului se usucă iar vecinii sunt disperați. Autoritățile sunt indiferente la problemele acestor oameni, se fac că nu văd și nu știu nimic despre situație . Mai mult decât atât conducerea laboratorului a avut nesimțirea de a începe să depoziteze rezidurile rămase pe raza orașului Abrud , la fostul IGO , Atelierul de reparații al SGCL Abrud, unde autoritățile ori au închis ochii ori nu le pasă de sănătatea oamenilor . Asta din moment ce soția primarului este angajata laboratorului .
OARE ACEȘTI OAMENI DIN APUSENI NU MERITĂ ȘI EI MAI MULTĂ ATENȚIE , OARE CHIAR TOATĂ LUMEA ESTE NECESAR SĂ SE SPELE PE MÂINI CU EI . Au drepturile lor au fost la vot și-au ales liderul care să-I reprezinte dar deja acesta i-a uitat. PARLAMENTARII DE ALBA NU SUSȚIN INTERESELE MOȚILOR CI DOAR AFACERILE PROPRII . Oameni din Țara Moților oare cât le mai permiteți să vă terfelească . NU MERITAȚI ASTA !!!
Atunci când ne amintim de modul în care eram în trecut, fostul nostru „sine” pare diferit. Aşadar, ştim cât de mult s-au schimbat personalitatea şi gusturile noastre de-a lungul anilor.
Cu toate acestea, atunci când privim spre viitor, ne aşteptăm să rămânem la fel, explică o echipă de psihologi care a efectuat studii asupra modului în care oamenii îşi percep sinele.
Specialiştii au denumit acest fenomen „iluzia sfârşitului istoriei”, în care oamenii tind să „subestimeze cât de mult se vor schimba în viitor”.
Conform acestei cercetări, ce s-a desfăşurat pe 19.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 68 de ani, această iluzie persistă din anii adolescenţei până după pensionare.
„Oamenii de vârstă mijlocie – ca mine – reflectă adesea asupra modului în care erau în adolescenţă cu amuzament şi tristeţe”, a explicat unul din autori, Daniel T. Gilbert, un psiholog de la Universitatea Harvard. „Ce nu realizăm niciodată este faptul că în viitor, sinele nostru va privi la modul în care suntem astăzi în exact acelaşi fel.
La toate vârstele credem că suntem cei mai isteţi şi de fiecare dată ne înşelăm”, a explicat Gilbert. Alţi psihologi s-au declarat intrigaţi de rezultatele publicate în jurnalul Science şi au fost impresionaţi de cantitatea dovezilor care susţin această descoperire.
Participanţii au fost întrebaţi despre trăsăturile lor de personalitate şi despre preferinţele lor – mâncărurile vacanţele, hobby-urile şi formaţiile preferate – în anii trecuţi şi în prezent, fiind rugaţi apoi să facă o serie de predicţii despre viitor. Deloc surprinzător, participanţii mai tineri la studiu au relatat mai multe schimbări în deceniul trecut decât respondenţii mai vârstnici.
Atunci când au fost rugaţi să prezică care trăsături ale personalităţii şi care gusturi urmează să se schimbe în următorii 10 ani, participanţii de toate vârstele estimau doar schimbări minore.
Astfel, o femeie tipică de 20 ani prevedea mult mai puţine schimbări pentru următorii 10 ani în comparaţie cu schimbările din deceniul trecut relatate de o femeie de 30 de ani. Această discrepanţă se menţinea la toate grupele de vârstă. Discrepanţa nu pare să fie provocată de problemele de memorie, deoarece schimbările de personalitate relatate de oameni erau consistente cu cele reliefate de cercetările independente care măsurau modul în care trăsăturile de personalitate se schimbă cu vârsta
Oamenii păreau mult mai pricepuţi în a-şi aminti „sinele din trecut” decât în a-şi imagina modul în care se vor schimba în viitor. De ce are loc acest lucru? Dr. Gilbert şi colaboratorii săi, Jordi Quoidbach de la Universitatea Harvard şi Timothy D. Wilson de la University of Virginia, au câteva teorii.
Prima se bazează pe o tendinţă bine-documentată a oamenilor: aceea de a-şi supraestima propria splendoare. „A crede că am ajuns pe culmea evoluţiei personale ne face să ne simţim bine”, a explicat Dr. Quoidbach. „Sentimentul de «mi-aş fi dorit să ştiu atunci ce ştiu acum» ne dă o senzaţie de satisfacţie şi de înţeles, pe când realizarea faptului că preferinţele şi valorile noastre sunt temporare ne-ar duce să ne îndoim de fiecare decizie pe care o luăm, generând astfel anxietate”, a mai spus specialistul.
O altă variantă ar putea fi faptul că este nevoie de mai multă energie mentală pentru a prezice viitorul decât este necesară pentru a ne aminti trecutul. „Oamenii pot confunda dificultatea imaginării schimbărilor personale cu probabilitatea scăzută a schimbării în sine”, au explicat autorii. Fenomenul are şi aspecte neplăcute, au mai spus cercetătorii. De exemplu, mulţi oameni iau decizii în tinereţe – de exemplu, decizia de a-şi face un tatuaj, sau de a se căsători – pe care ajung să le regrete.
Această iluzie a stabilităţii ar putea conduce la aşteptări financiare ciudate, lucru demonstrat de cercetători într-un experiment în care au cerut oamenilor să spună câţi bani ar plăti pentru a lua parte la un concert al formaţiei preferate.
Atunci când au fost întrebaţi câţi bani ar fi dispuşi să plătească pentru a merge la un concert al formaţiei preferate de acum 10 ani, participanţii erau dispuşi să plătească, în medie, aproximativ 80 de dolari.
Atunci când erau întrebaţi câţi bani ar fi dispuşi să plătească pentru a vedea peste 10 ani un concert al formaţiei preferate de astăzi, aceştia erau dispuşi să plătească 129 de dolari.
Aşadar, chiar dacă şi-au dat seama că formaţii precum Dixie Chicks sau Creed şi-au pierdut din atractivitate, oamenii se aşteaptă ca Rihanna sau Coldplay să continue să fie interesanţi pentru eternitate. Cu toate acestea, un alt studiu efectuat de Gilbert a arătat un alt efect interesant: atunci când oamenii simt că au posibilitatea de a se răzgândi, sunt mai puţin fericiţi cu alegerea pe care au făcut-o. Oamenii care fac alegeri ireversibile tind să fie mai fericiţi decât cei care au posibilitatea de a se răzgândi ulterior, a explicat Gilbert. „O lume ideală ar putea fi una în care ai posibilitatea să te răzgândeşti, dar nu ştii acest lucru”, a concluzionat Gilbert.
Surse: New York Times, LiveScience adevar-sau-conspiratie.blogspot.ro
Un cercetător american a studiat timp de mai mulţi ani documente declasificate pentru a dezvălui o întâmplare şocantă: armata SUA a efectuat experimente ultra-secrete pe cetăţenii americani din oraşul St. Louis, Missouri, expunându-i pe aceştia la compuşi radioactivi în timpul Războiului Rece.
Multă vreme autorităţile au afirmat că guvernul SUA a aruncat substanţe „inofensive” pe cetăţenii din St. Louis, însă Lisa Martino-Taylor, profesor de sociologie în cadrul St. Louis Community College, a descoperit că spray-ul conţinea un aditiv radioactiv.
Profesorul a acumulat mii de documente şi fotografii ce atestă că populaţia săracă şi minorităţile din St. Louis au fost victimele acestui spray radioactiv, fără a li se spune despre acţiunea armatei americane.
„Experimentul a fost ţinut secret dintr-un motiv foarte bun: nu au găsit voluntari care să spună «sigur, vreau să respir sulfurat de zinc şi cadmiu cu particule radioactive”, a explicat profesorul Martino-Taylor pentru televiziunea KSDK.
Profesorul a dedicat ani buni pentru a obţine documentele declasificate ce atestă că populaţia din St. Louis a jucat rolul de cobai. În urma eforturilor sale, profesorul a descoperit fotografii care arată cum particulele radioactive au fost distribuite în St. Louis în anii 1953, 1954 şi în perioada 1963-1965.
În Corpus Christi, chimicalele au fost aruncate din avioane deasupra unei mari părţi a oraşului. În St. Louis, armata a montat aspersoare chimice pe clădiri, şcoli şi blocuri de locuinţe şi a folosit totodată unităţi mobile.
În ciuda faptului că experimentul a fost efectuat pe scară largă, autorităţile locale nu au fost informate despre natura acestuia. Armata SUA a anunţat populaţia din St. Louis că experimentul are ca scop elaborarea unor „perdele de fum” care să protejeze oraşele de un potenţial atac al Uniunii Sovietice.
„Este şocant să vezi acest nivel de duplicitate şi de falsitate. În mod evident, au depus un efort masiv pentru a păcăli oamenii”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Profesorul a acumulat sute de pagini care atestă existenţa experimentului, punând la dispoziţia publicului aceste documente declasificate.
Cercetarea arată că, în cea mai mare parte, chimicalele radioactive au fost aruncate peste complexul de locuinţe Pruitt-Igoe, unde trăiau 10.000 de persoane cu venituri scăzute. Peste 70% din rezidenţi erau copii cu vârste mai mici de 12 ani.
Profesorul Martino-Taylor a devenit interesat de subiect după ce au auzit din mai multe surse că incidenţa cancerului în acea zonă era mult mai mare decât în alte părţi.
„Acest experiment a încălcat toate normele etice ale medicinei, toate tratatele internaţionale şi chiar politica armatei SUA de la acea vreme”, afirmă Martino-Taylor.
Cercetările mai vechi ce au studiat acest experiment au fost respinse de oficialii Armatei SUA, care au continuat să susţină că substanţele nu reprezentau o ameninţare la adresa sănătăţii.
Documentele descoperite de profesorul Martino-Taylor arată că substanţa era amestecată cu particule radioactive, produse de o companie care nu mai există astăzi, denumită US Radium.
„Compania US Radium e cunoscută pentru faptul că s-a arătat în instanţă că vopselurile produse în fabrica sa conţineau particule radioactive ce au dus la moartea mai multor femei care le-au folosit”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Studiul arată că unul dintre compuşii folosiţi de armata SUA în experimentul efectuat în St. Louis era FP2266, cunoscut şi sub numele de „Radium 226”. Aceeaşi substanţă a provocat moartea a mai multor angajaţi ai companiei producătoare.
Acum, armata SUA a admis că a adăugat o substanţă fluorescentă compusului „inofensiv”, însă datele referitoare la radioactivitatea substanţei rămân clasificate.
În 1972, guvernul SUA a comandat distrugerea complexului de locuinţe Pruitt-Igoe, fiind neclar dacă autorităţile au investigat pe termen lung starea de sănătate a persoanelor pe care a fost efectuat experimentul.
Acum, în urma noilor dezvăluiri, politicienii din Missouri se declară şocaţi şi au cerut armatei SUA să ofere amănunte despre aceste teste.
Senatorul Roy Blunt afirmă că dezvăluirile sunt „absolut şocante”, iar senatoarea Claire McCaskill a scris armatei, afirmând că „împărtăşesc şi înţeleg îngrijorarea comunităţilor din St. Louis expuse la aceste teste”.
„Este absolut şocantă ideea că mii de locuitori din Missouri au fost expuşi fără să vrea la materiale dăunătoare pentru a fi testat efectul lor asupra sănătăţii. Nu este de mirare că aceşti oameni şi familiile lor cer guvernului să ofere răspunsuri”, a declarat senatorul Blunt.
Pentru fiecare zi in care tu nu faci nimic s-au mai dus cateva ore pretioase din viata ta. Tu nu stii cat ai de trait si nu stii cand e prea tarziu sau prea repede pentru tine, dar stii cand ai folosit prezentul si cand nu. Desi n-am scris demult un articol doar din capul meu, m-am gandit ca este o idee buna sa aduc in prim plan niste constatari recente. Adica sa nu mint, am scris luna trecuta "Ajunge" insa acela a fost glasul mintii mele intr-un moment de furie interioara la tot ce se intampla. Acum e completarea catre actiune :)
Lumea in care traim e si lumea ta intelege odata asta. Ea nu te face pe tine decat in masura in care o lasi tu sa te faca.
Sunt vremuri de incertitudine acerba si asta nu este o noutate. Insa ce nu-mi place mie este ca intre statistici, evolutii si lectii de istorie pe de o parte si realitate prezenta pe de alta parte, exista o discrepanta mare. Noi parca refuzam sa invatam din greselile trecutului. Mai mult decat atat, asteptam sa vina cineva sa ne salveze.
Am vorbit cu foarte multa lume in ultima vreme despre pulsul lucrurilor. Tonul comun este ca fiecare isi doreste lucruri care nu mai tin de planul material. Daca plasezi o intrebare de genul: "ce iti doresti in viata ta, sau ce faci cu ea?", raspunsurile nu vin precum in anii anteriori si nici procentul celor care se gandesc la ban, job bine platit nu mai este o prioritate. Asta pe langa celebrul raspuns cu "nu stiu", care oricum ramane inca un lait motiv.
Ce anume insa este o prioritate este cuvantul speranta, sau zambet, saubunatate, sau valoare. Si asta indiferent de persoana in cauza. Si acum sa vedem ce se intampla de la dorinta la fapta.
Aici e marele semn de intrebare. Pentru ca daca pun tot aceleasi persoane sa intreprinda ceva concret in a aduce o schimbare, sau a fi un exemplu pentru cei din jur, ii cam tine maxim cateva zile de exaltare dupa care revin in letargia atat de caracteristica somniferelor.
Dragii mei, daca invatam de la toti oamenii care au realizat ceva in viata lor, atat astazi cat si in istorie, ei au niste puncte comune, printre careperseverenta, indiferent cat dureaza drumul lor individual.
Eu va spun un lucru. Astazi mai mult ca de obicei este important cu cine te inconjori. Ai nevoie de doza aceea permanenta care sa te motiveze, care sa te ajute cand tu singur(a) nu poti face fata continuitatii in planul tau. Astazi mai mult ca pana acum e nevoie sa faci studii minutioase in jurul tau si sa aduni oamenii de actiune, care nu doar vorbesc ci care au puterea necesara sa se si tina de asta. Si cand gasesti un astfel de om langa tine sau il intalnesti din pura "intamplare" nu-l lasa sa iasa din viata ta, chiar daca aparent nu aveti lucruri sau activitati in comun.
Calitatea si perseverenta este un necesar de care ai nevoie pentru a-ti schimba viata.
Turma doarme inca si numarul ei te depaseste de asemenea, pentru a te lasa dominat 90% din timpul tau de astfel de energii. Fa o selectie si curata in jurul tau. Cauta ce ai cu adevarat nevoie, cauta acele calitati pe care le doresti in viata ta si nu fa rabat de la ele. Avem nevoie sa ne cladim ca si grup de oameni puternici, nu izolati pe ici pe colo, ci adunati si conectati, pentru a reusi sa depasim procentul covarsitor de adormiti.
Cu siguranta ca schimbarea se va produce, insa ai si tu de adus o contributie in asta. Nu renunta, nu pica in depresie sau in letargie, contribuie, fa parte din rescrierea istoriei, care oricum se rescrie cu sau fara tine, insa viteza cu care se intampla asta depinde si de tine.
Actiune si vointa pentru viata ta si viitorul tau!
Oficialii de la Bucureşti negociază cum se pot proteja municipalităţile faţă de creditori, dar cer Băncii Naţionale să nu reglementeze falimentul personal.
Una dintre temele care vor stârni controverse în administraţia locală şi centrală, abordată de Guvern în ultimele negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este posibilitatea ca oraşele să intre în faliment, ca şi firmele, pentru a se proteja de creditori.
Tehnic vorbind, există posibilitatea ca şi persoanele particulare să intre în faliment, dar reglementarea acestei variante a fost lăsată pentru negocierile ulterioare, pentru a se evita „hazardul moral”, reiese din proiectul scrisorii convenite de Guvern cu FMI, citat pe larg de hotnews.ro.
BNR - planuri de urgenţă detaliate
BNR va pregăti normele interne care să permită înfiinţarea unei bănci-punte chiar dacă respectiva instituţie va fi activată numai dacă va fi necesar, se arată în draftul scrisorii de intenţie care urmează să fie trimisă boardului FMI. Astfel, BNR va pune la punct planuri de urgenţă detaliate pentru situaţiile care ar putea interveni.
De asemenea, „pentru a păstra disciplina creditării şi pentru evitarea hazardului moral, BNR se va abţine de la adoptarea de iniţiative legislative (de exemplu, propuneri privind legea falimentului personal şi legea privind recuperarea debitelor sau privind modificarea Ordonanţei 50/2010)”, se mai precizează în documentul citat. În schimb, falimentul oraşelor ar putea deveni realitate cât de curând.
Guvernul va demara, cu sprijinul unor consultanţi de la FMI, mecanismul procedural legat de declararea falimentului autorităţilor locale. „Probabil se va merge către fuzionarea autorităţilor locale nesustenabile cu primării mai mari şi mai puternice financiar”, au declarat surse apropiate negocierilor, citate de hotnews.ro.
Cum intră o primărie în faliment
Cum intră o primărie în faliment? Specialiştii arată că „e aproape ca la firme”. „Primarul şi consiliul ales sunt trimişi acasă, se pune administrator special, se restructurează debite, se vinde ce se poate (din proprietatea privată a municipalităţii, nu din cea publică, adică nu se vor vinde şcoli sau parcuri). Există un cadru strict care prevede continuarea furnizării serviciilor publice de bază”.
„Falimentul municipal clarifică lucrurile, pune un blam politic-moral sever pe primari şi transparentizează problemele. Invers, primarii dacă sunt de bună-credinţă, se pot cere în insolvenţă imediat când preiau un mandat imposibil, şi atunci sunt protejaţi politic pentru că restructurarea o face administratorul special, apoi ei pot reveni la mandat”, conchid specialiştii.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard au reuşit pentru prima oară să unească ţesutul uman cu o reţea de nanofire biocompatibile pentru a crea un “ţesut cybernetic”.
Oamenii de ştiinţă spun că în timpul dezvoltării proceselor asemănătoare celor care sunt folosite pentru producerea de microcipuri, o echipă de experţi a creat o structură de reţea cu fire nanometrice de siliciu, cu care se umple spaţiul dintre cellule. În viitor, pe baza acestor celule cresc culturi biologice tridimensionale reale.
În viitor, noua tehnologie va permite să se crească fragmente ale inimii, plămânilor, celulelor nervoase şi ale altor organe conform parametrilor stabiliţi, fără niciun fel de deteriorări ale celulelor.
Săptămâna Mondială a Apei a început cu un apel global prin care toţi suntem îndemnaţi să luăm măsuri. Între apă şi alimente există legături care, odată înţelese, ar putea duce la o folosire mai grijulie a resurselor.
Summit-ul din acest an, coordonat de Institutul Internaţioal pentru Apă din Stockholm, lansează un apel pentru conservarea apei prin reducerea cantităţii de alimente pe care le risipim. Reprezentanţi proveniţi din peste 100 de ţări s-au întrunit săptămâna aceasta în Suedia pentru a discuta problemele mondiale legate de resursele de apă.
În prezent, peste 900 de milioane de oameni suferă de foame şi alte două miliarde se confruntă că probleme grave de sănătate cauzate de subnutriţie. În acelaşi timp, 1,5 miliarde de oameni mănâncă mai mult decât au nevoie şi aruncă sau lasă să se strice o treime din totalul produselor alimentare disponibile. Până la jumătatea secolului, se pare că cererea de alimente va creşte cu 70%, lucru care poate ameninţa resursele de apă din multe regiuni ale lumii.
“Mai bine de un sfert din apa folosită la nivel mondial este utilizată pentru a obţine un miliard de tone de alimente pe care nimeni nu le consumă. E ca şi cum am arunca această apă direct la canal. Reducerea risipei de alimente reprezintă cea mai inteligentă şi necesară măsură. Este o oportunitate pe care nu ne permitem să o trecem cu vederea”, a explicat Torgny Holmgren, director executiv al Institutului Internaţional pentru Apă din Stockholm.
Conform unor rapoarte publicate la începutul anului de ONU, ţările bogate din Europa aruncă anual 220 de milioane de tone de alimente, echivalentul întregii producţii de alimente din Africa Subsahariană.
Locuitorii Statelor Unite, pe de altă parte, aruncă în fiecare an 40% din alimente, ajungându-se la o pierdere echivalentă cu 165 de miliarde de dolari. Fenomenul se produce în condiţiile în care doar 15% din această sumă ar ajuta la hrănirea a 25 de miloane de americani, anual.
Câteva măsuri simple pot fi aplicate de orice consumator, pentru a încerca să arunce cât mai puţină mâncare: să fie atent la datele de expirare când cumpără alimente; să cumpere şi să consume şi fructe şi legume cu mici defecte, respinse de alţi cumpărători; să gătească doar atât cât se poate consuma într-un interval de timp rezonabil, astfel încât mâncarea să nu apuce să se strice.
Site-ul SuperScholar.org a realizat un top al celor mai deştepţi oameni aflaţi în viaţă, iar celebrul fizician Stephen Hawking , imobilizat într-un cărucior cu rotile , ocupă abia poziţia numărul şase, informează Realitatea.net.
Topul nu a ţinut cont numai de IQ-ul persoanelor, ci şi de realizările pe care acestea le-au avut.
La nivel mondial, 50% dintre oameni au IQ-uri cuprinse între 90 şi 110, 2,5% dintre oameni suferă de retard mintal (IQ sub 70%), 2,5% au o inteligenţă de nivel superior (IQ peste 130), iar numai 0,5% dintre oameni sunt geniali (IQ de peste 140). Iată topul celor mai mari genii aflate în viaţă:
1. La vârsta de 14 ani, Christopher Hirata (în prezent în vârstă de 30 de ani) studia deja la Institutul de Tehnologie din California, iar numai doi ani mai târziu s-a angajat la NASA, lucrând la un proiect de colonizare a planetei Marte. A obţinut doctoratul în astrofizică la vârsta la care majoritatea oamenilor termină facultatea. Are un IQ estimat de 225.
2. Terrence Tao (37). La 24 de ani, Tao a devenit cel mai tânăr profesor din istorie al Universităţii California din Los Angeles. Are un IQ de 230.
3. Sir Andrew Wiles (59 de ani). În 1995, matematicianul britanic Sir Andrew Wiles a dus la bun sfârşit o provocare ce le-a provocat nopţi nedormite multor matematicieni pe parcursul a 357 de ani: a demonstrat marea teoremă a lui Fermat, considerată drept cea mai dificilă problemă de matematică din lume. Sir Andew Wiles are un IQ estimat de 170.
4. Kim Ung-Yong (50 de ani). La vârsta de doi ani, sud-coreeanul Kim Ung-Yong vorbea patru limbi, iar la vârsta de patru ani citea deja cursuri care se predau la universitate. Remarcându-i extraordinarul talent, NASA l-a invitat la vârsta de 8 ani în Statele Unite pentru a-l ajuta să se dezvolte la capacitatea sa maximă. S-a întors ulterior în Coreea de Sud, unde îşi desfăşoară o prodigioasă activitate ştiinţifică. Kim Ung-Yong are un IQ de 210.
5. Judit Polgar (36 de ani, IQ de 170). La vârsta de 15 ani, Polgar a devenit cel mai tânăr mare campion de şah din lume, detronându-l pe Bobby Fisher.
6. Fizicianul Stephen Hawking (70 de ani), care are un IQ de 160.
7. Rick Rosner (52 de ani, IQ de 192). Scenaristul de televiziune Rick Rosner nu corespunde percepţiei pe care publicul o are despre genii. A lucrat ca stripper, ospătar şi bodyguard înainte de a-şi începe cariera în media.
8. James Woods (65 de ani, IQ de 180). Cunoscutul actor a fost de mic extrem de talentat la matematică, însă a renunţat la studiile la MIT în favoarea celor de actorie.
9. Garry Kasparov (49 de ani, IQ de 190). Chiar dacă a luat bătaie la un moment dat de la un calculator, Kasparov este unul dintre cei mai mari şahişti din lume. A renunţat la sport în 2005 şi a candidat ulterior la preşedinţia Rusiei. Şi-ar putea petrece următorii cinci ani de închisoare, fiind acuzat că a lovit un poliţist în timpul unui protest de susţinere pentru membrele trupei punk Pussy Riot.
