Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome

Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome

President 

Mugur Isarescu

Vice Presidents

Mircea Malitza

Virgiliu N. Constantinescu

Nicolae Danila

Petru Rares

Teodor Melescanu

Sergiu Celac

Secretary General

Calin Georgescu

Executive Director 

Mugur Tolici

Members

ALBU LUCIAN-LIVIU,

ALEXANDRESCU VALENTIN

ANDREESCU BOGDAN

ANDRONESCU ECATERINA

ANTON ANTON

BARBU DANIEL

BIRZEA CEZAR

BOSTINA CONSTANTIN

BULIGA GHEORGHE

BUZATU RAZVAN

CELAC SERGIU

CHEBELEU TRAIAN

CODITA CORNEL

COLCEAG FLORIAN

CONSTANTINESCU EMIL

CONSTANTINESCU VIRGILIU

COSEA MIRCEA

CRETU OCTAVIAN

DAIANU DANIEL

DANILA NICOLAE

DIJMARESCU EUGEN

ECOBESCU NICOLAE

ENE ALEXANDRU

FRANC VALERIU

GEORGESCU CALIN

GHEORGHIU IOAN DAN

GHETEA RADU GRATIAN

GIURESCU DINU

GOMOIU TRAIAN

GRUMAZ ALEXANDRU

HAIDUC IONEL

HERA CRISTIAN

HUREZEANU EMIL

ILIESCU ION

IOSIFESCU MARIUS

ISARESCU MUGUR

LAZEA VALENTIN

LECA AURELIU

MALITA MIRCEA

MARCUS SOLOM0N

MARGA ANDREI

MELESCANU TEODOR

MELESCANU RADU

MICU NICOLAE

MIHAESCU ANA MARIA

MIHAILESCU ION

MIRCEA VIRGINIA

MIRONOV ALEXANDRU

MOLDOVAN ROXANA

MORARIU OCTAVIAN

NEGRITOIU MISU

NEGUT SILVIU

NICULESCU ALEXANDRU

NICULESCU GABRIEL

PAMBUCCIAN VARUJAN

PANIN NICOLAE

PASCU IOAN MIRCEA

PAUNA CATALIN

POP NAPOLEON

POPA CRISTIAN

POPESCU DAN DUMITRU

PRICOPIE REMUS

PURICA IONUT

RADUT RADU CRISTIAN

RARES PETRU

ROMAN PETRE

RUS IOAN

SADLAK JAN

SALA MARIUS

SANDI ANA-MARIA

SECARES VASILE

SERBANESCU ILIE

STOENESCU VIRGIL

TEODORESCU GELU

TIRIAC ION

TOLICI MUGUR

TUDOR GABRIELA

VADINEANU ANGHELUTA

VASILESCU ADRIAN

VOICULESCU DAN

INSTITUTUL DE PROIECTE PENTRU INOVATIE SI DEZVOLTARE (IPID)

Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit.

Membrii IPID:

Ecaterina Andronescu

Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).

Sergiu Celac

Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam]

Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.

Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)

Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).

Vasile Ghetau

Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).

Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)

Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).

Marius Iosifescu

Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.

Mircea Malita

Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).

Petru Rares

Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.

Serban Sturdza

Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Florin Constantiniu

Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.

Calin Georgescu (director executiv IPID)

Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.

Victor Giurgiu

Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)

Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Mugur Isarescu

Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.

Dan Puric

Actor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).

Veronica Savanciuc

Economist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.

Gheorghe Stefan

Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.

INSTITUTUL ASPEN ROMANIA

Organizatia paramasonica Skull&Bones din care face parte familia prezidentiala Bush, fondata in SUA in 1950. Filiala din Romania a fost infiintata in anul 2009. O astfel de organizatie isi propune in principiu sa cultive generatii de lideri politici pe care apoi sa-i controleze, adica “sa dezvolte lidearship-ul iluminat”, potrivit site-ului propriu.

Presedinte

Mircea Geoana, fost presedinte PSD, ex-Ministru de Externe, membru Aspen de pe vremea cand era ambasador in SUA

Potrivit site-ului Aspen, din organizatie fac parte: Stefano Albarosa, CEO CEFIN, Gheorghe Barba, director pentru Europa de Est al Wallbridge Group, Andres Baudia, CEO VEOLIA Romania, Mateo Codazzi, ENEL Romania, Michael Cole, Smithfield Foods SUA, Mihnea Constantinescu, seful de cabinet al premierului Tariceanu, Ionut Costea, presedintele Reiffeisen Bank, Daniel Daianu, Nicolae Danila, CEO BCR, Cosmin Dobran, consilier MAE, Calin Dragan, CEO Coca-Cola Romania, Bogdan Enoiu, CEO McCann Erikson, François Formont, CEO Dacia Renault, Patrick Gelin, CEO BRD, Florin Ilie, ING Bank, Antonello Iroce, ENEL Italia, Sergiu Medar, fostul sef al serviciului de informatii al Armatei si fost consilier al presedintelui Basescu, Enrico Malerba, CEO Pirelli Romania, Mugur Isarescu, Sorin Minea, CEO ANGST, Richard Moat, CEO Orange Romania, Liliana Solomon, CEO Vodafone, Dan Ostahie, CEO ALTEX, Misu Negritoiu, CEO ING Bank, Rasvan Radu, presedinte UniCredit, Paolo Sartori, Centrul SECI, Florin Talpes, SOFTWIN, Dan Sucu, Mobexpert, Jean Valvis, CEO La DORNA, Steven von Groningen, CEO Reiffeisen Romania, Nicolae Voiculescu, CEO NOVARTIS PHARMA.

Sursa: primit pe mail

CLUBUL DE LA ROMA S-A INTALNIT TIMP DE 3 ZILE LA BUCURESTI

In perioada 30 septembrie – 2 octombrie a.c., Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma (ARCoR) a organizat la Bucuresti Adunarea Generala a Clubului de la Roma – 2012. Manifestarea a fost prezidata de domnul Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Presedinte al ARCoR. Luni, 1 octombrie, ora 15:30, la sediul Bancii Nationale a Romaniei, a fost sustinuta o conferinta de presa care a fost prezidata de domnul Mugur Isarescu. 

Ce previziuni face raportul din 2012
- in 2040, Pamantul va atinge un numar de 8,1 miliarde de locuitori, dupa care va incepe o scadere a numarului de locuitori ai planetei
- actualele puteri economice vor stagna, in special SUA, in timp ce alte economii, precum Brazilia, India, Rusia si Africa de Sud, vor creste. China va continua succesul datorita capacitatii sale de reactie
- PIB-ul mondial va creste mai incet decat s-a estimat, in principal din cauza diminuarii productivitatii si a populatiei. In 2050, produsul intern brut la nivel mondial va fi de 2,2 ori mai mare decit cel actual
- rata cresterii economice va scadea din cauza ca o buna parte din PIB va fi cheltuit pentru contrabalansarea epuizarii resurselor naturale, cresteri poluarii mediului, deteriorarii factorilor climatici si, nu in ultima instanta, de inmultirii nedreptatilor sociale
- nelinistile generate de dezechilibrele sociale si de agravarea dezechilibrului climatic se vor intensifica. Concentrarea gazelor cu efect de sera in atmosfera continua sa creasca si sa provoace o crestere a temperaturii cu 2,8 grade, ceea ce poate declansa schimbari climatice majore
- rata consumului de bunuri si servicii va atinge cota maxima in 2045

Clubul de la Roma este o asociatie apolitica, aparuta in 1968 si alcatuita din aproximativ 100 de membri independenti, carora li se adauga reprezentanti a peste 30 de asociatii nationale si regionale din 52 de tari de pe 5 continente. Din randul clubului fac parte intelectuali de top, care susțin că sunt interesați “sa contribuie la binele lumii intr-o maniera sistemica, interdisciplinara si holistica”, conform site-ului organizatiei.

Liderii institutiilor financiare ale lumii emit mesaje despre necesitatea stringenta de a se reconstrui o lume noua. Evident, mesajele contin apeluri de “salvare” si, in acelasi timp, arata cu degetul la vinovatii de serviciu ai crizei financiare care a cuprins lumea si care incepe sa se faca resimtita si la noi. Tapii ispasitori sunt lacomii de pe Wall Street, care ar fi incalcat o asa numita “lege a bunului simt” in economie. Sigur, emotional, astfel de apeluri au impact si creeaza orizontul de asteptare necesar ca statele, de fapt, institutiile mondiale si mondialiste, sa intervina in forta, sa creeze aceasta lume noua de care se vorbeste fatis.

In realitate, acest tip de discurs falsifica in intregime realitatea. Iar realitatea este ca nu numai lacomia de pe Wall Street a creat criza actuala, ci, mai ales, insesi bazele actualului sistem financiar si monetar mondial. Un sistem creat si intretinut de exact aceiasi finantisti care acum se fac ca plang de grija omenirii. Au fost glasuri izolate care au aratat ca acest sistem financiar va ajunge, inevitabil, la criza si la colaps. Prin urmare, se stia prea bine ca deznodamantul structural, sistemic, nu poate fi decat acesta de acum – o criza profunda. Problema nu sunt, prin urmare, niscai lacomi de pe Wall Street. Problema sunt cei care au construit actualul sistem mondial, financiar si monetar, si scopul pentru care a fost creat.

In mod similar, guvernatorul Isarescu ne spune ca problema cea mai mare acum este ca oamenii nu au mai economisit, ci au facut masiv credite, s-au imprumutat. Pana si in saraca Romanie imprumuturile au depasit economisirile facute de populatie. Dar nu este aceasta situatie exact efectul politicilor financiar-bancare girate de bancile nationale, inclusiv de BNR la noi in tara? Nu au incurajat ei populatia? Nu a relaxat chiar BNR, la maxim, regulile prin care bancile puteau sa acorde imprumuturi? Este curata ipocrizie sa te plangi de starea actuala dupa ce ai inlaturat toate barierele care o puteau impiedica…

Masonul Mugur Isărescu este de 20 ani guvernator al Băncii Naţionale a României, poziţie pe care a rămas în ciuda schimbărilor de pe scena politică românească. Puţini ştiu faptul că Mugur Isărescu a fost menţinut pe această poziţie la presiunile unor organisme financiare mondiale, care au ameninţat că îşi retrag împrumuturile acordate României, de fiecare dată când s-a pus problema schimbării din funcţie a lui Isărescu. Explicaţia acestei susţineri trebuie căutată în perioada cât acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti. Datorită acestei poziţii, Isărescu mergea deseori în SUA încă dinainte de 1989. Acolo a fost racolat de Consiliul pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Relations) care avea nevoie să-şi implanteze în România un om pe care să se poată baza.

Dintr-o ţară care în decembrie 1989 nu avea deloc datorii, România are în 2012 o datorie externă de aproape 100 miliarde euro. Mugur Isărescu este membru al grupării masonice care face jocurile în economia mondială – Comisia Trilaterală.

Sursa: piatza.net

Clubul nemuritorilor - cum atingem viata fara de moarte?

Reteta Elixirului de viata lunga nu a fost descoperita de alchimistii Antichitatii si ai Evului Mediu, ci de cei ai secolului XXI: ciberneticieni, chimisti, geneticieni. Acesta este clubul lor.

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

La inceput a fost un basm frumos, pe care nu doar un singur popor il are in patrimoniul traditiilor sale culturale. In varianta sa romaneasca se numeste Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Ca orice basm, el vorbeste mai degraba despre visari decat despre realitati. Despre dorinte ascunse, provenite din neimpliniri, despre limite ale vietii pe care omul si le-ar fi vrut dintotdeauna extinse dincolo de "obisnuit". Despre iluzii si figurari mentale ale imposibilului ca posibil. Prezenta motivului in creatia populara nu face decat sa-i ateste stravechimea.

In ciuda caracterului sau utopic, nemurirea este o obsesie a speciei umane. Si nu doar la modul fictiunilor literare. Alchimistii, care erau, in felul lor, savantii unei epoci prestiintifice, au inclus-o in cautarile si experientele proprii, alaturi de piatra filosofala. In forme mai "decente" si mai rationale, ideea a patruns intrucatva si in medicina moderna, unde geriatria lupta tot cu limitele vietii, straduindu-se sa le impinga in timp pana la ultimele resurse biologice ale omului.

Speranta de viata – o chestiune discutabila

Cand vorbim despre aceste resurse, un termen uzual precum "speranta de viata" nu ne este de folos cata vreme il definim conform unei medii, pentru un grup social sau o epoca. Limitele se testeaza in individ, nu in grupuri, si intotdeauna au existat persoane ajunse la varste exemplare indiferent de durata medie de viata din epoca lor . Este ceea ce se intampla si astazi, cand centenarii devin obiect de curiozitate publica, iar secretul longevitatii lor este cautat ca un mesaj ravnit de toata lumea.

Pana nu demult, se admitea ca omul ar putea sa traiasca 130-140 de ani; ca motorul sau biologic i-ar permite sa functioneze pe o durata reprezentand, asadar, dublul celei pe care o stapaneste acum. E adevarat: omul si-ar atinge aceasta limita maxima de viata in conditii mai degraba de laborator decat in cele de stres si chiar de mizerie in care se traieste azi cam peste tot.

Viata agitata, nesiguranta, tensiunea nervoasa acumulata din conflicte de tot felul, hrana de proasta calitate, aerul poluat si apa contaminata chimic ori bacteriologic, excesele legate de alcool si tutun, ignorarea unui regim corect de refacere fizica si psihica, toate acestea prejudiciaza in mod sistematic organismul, iar prin cumulare devin o piedica majora in atingerea varstei la care omul ar putea spera sa ajunga prin resursele sale genetice.

Traim intr-un mediu parca facut anume sa ne scurteze viata; in plus, exista nenumarate dovezi ca ne si complacem in el. Schimbarea mediului si restructurarea propriilor obisnuinte presupun, bineinteles, preocupare continua si efort, dar ele reprezinta conditii esentiale pentru lansarea intr-o cursa lunga, in varianta optima a destinului individual.

Cursa aceasta, afirma gerontologii, e la indemana oricui. Ramane de vazut cine are dorinta, vointa si puterea de a se antrena in ea, iesind din comoditati tentante si transformandu-si slabiciunile proprii in virtuti. Prin tratamente de specialitate, medicina contribuie si ea, decisiv, la atingerea obiectivului amintit.

Cine sunt imortalistii?

Daca pana nu demult gerontologia, ramura a stiintelor medicale dedicata studiului imbatranirii, putea fi privita ca un domeniu de avangarda, astazi ea a ajuns, in mod surprinzator, sa fie considerata mult prea prudenta si conservatoare.

Viata omului nu are o limita maxima, afirma curentul imortalist, care isi face tot mai simtita prezenta in zona fierbinte a cercetarilor stiintifice de astazi. Deschizatori de noi perspective asupra biologiei senescentei, inventatori cu brevete acceptate in domeniul unor ramuri aproape exotice ale tehnologiei, precum inteligenta artificiala si nanorobotica, savantii acestia refuza sa priveasca procesul imbatranirii ca pe un aspect implacabil al existentei, asumandu-si delicata misiune de a redesena tabloul genetic si, implicit, viitorul speciei noastre.

E ceva de-a dreptul ametitor in teoriile lor: omul poate trai oricat, organismul sau poate intra de nenumarate ori in "reparatii capitale", in asa fel incat tineretea fara batranete si viata fara de moarte sa-i fie asigurata chiar fara multele si drasticele restrictii pretinse de adeptii caii naturale de prelungire a existentei umane. Omul va trai din ce in ce mai mult intr-o avantajoasa, profitabila si chiar fericita simbioza cu tehnologiile de varf ale prezentului si viitorului.

Asemenea fraze seducatoare si, totodata, pline de promisiuni par preluate din repertoriul alchimistilor de odinioara. Nici nu le-am trata altfel, daca autorii lor n-ar fi, totusi, niste distinse personalitati ale cercetarii contemporane, inventatori eminenti, cu merite recunoscute de juriile unor importante premii rezervate stiintelor si tehnologiilor actuale, oameni ale caror cariere stralucite se pun garantie pentru ideile si cuvintele lor.

Ray Kurzweil , de pilda, si-a vazut recunoscuta calitatea de inventator prin diploma de onoare acordata de Oficiul de Patente al Statelor Unite in anul 2002, prin Premiul Lemelson-MIT (in valoare de 500.000 USD), prin Medalia Nationala pentru Tehnologie, pe care insusi Bill Clinton, pe atunci presedinte al SUA, i-a inmanat-o in 1999, in cadrul unei ceremonii de la Casa Alba. Este doctor honoris causa in cadrul a 12 universitati, iar lista recunoasterii sale internationale ar putea sa continue. Inventiile sale cele mai spectaculoase sunt un dispozitiv care recunoaste textul scris si il sonorizeaza pentru orbi, un sintetizator de sunete capabil sa recreeze instrumentele orchestrale, precum si diverse alte produse tehnice din categoria inteligentei artificiale. A scris o serie de carti cu titluri sugestive pentru asemenea preocupari insolite: Era Masinilor Inteligente, Cand computerele depasesc inteligenta umana, In preajma singularitatii: cand omul transcende biologia, iar impreuna cu Terry Grosmann a publicat incitantul volum Calatorie fantastica: traieste destul incat sa traiesti vesnic. Nu este doar un teoretician, un rafinat al ideilor extravagante, ci si un practician redutabil, numeroasele sale companii ocupandu-se de exploatarea cu succes comercial a inventiilor proprii, toate menite sa sublinieze impactul tehnologiilor asupra societatii.

Kurzweil imagineaza o vreme extrem de apropiata cand actualele computere personale vor fi complet eliminate, inlocuite de o tehnologie miniaturizata si extrem de mobila. Purtatorii inteligentei artificiale vor avea dimensiuni care-i vor face practic invizibili. "Toata lumea va fi on-line", afirma inventatorul. "Imaginile ni se vor scrie direct pe retina. Substratul computerizat va fi peste tot." Generatia urmatoare a tehnologiei va marca in special biologia: "A fost nevoie de miliarde de ani ca sa apara ADN-ul, dar candva acesta a ajuns la un nivel de procesare a informatiei capabil sa stocheze si sa-si reaminteasca rezultatele experientelor evolutioniste, iar ADN-ul a intrat intr-o noua etapa. Asa se va intampla si in tehnologie."

Tot mai sofisticate, tot mai rapid executate si, in consecinta, mai ieftine, produsele electronice vor avea capacitati si performante crescute exponential fata de cele cunoscute astazi. Daca ele sunt inca in afara noastra, curand se vor muta inauntrul organismului uman, inclusiv in creier. In zece-douazeci de ani, crede Ray Kurzweil, vom fi capabili sa plasam inteligenta nonbiologica in interiorul corpului nostru, fiindca, de pe-acum, ea nu este altceva decat o prelungire a personalitatii fiecaruia.

Biotehnologia schimba lumea si schimba omul, bineinteles. Bazate pe nanoboti, noi terapii medicale vor conduce la eliminarea bolilor actuale si la reechilibrarea subtila a unor organe intrate in procesul de imbatranire. "Am toata increderea ca, in urmatoarea decada, vom scapa de marea majoritate a bolilor care ucid astazi 95 la suta din populatie", profeteste Kurzweil. "Am identificat o duzina de procese de imbatranire si vom avea strategii potrivite pentru a le inversa. Cred ca in zece ani vom produce un soarece care nu imbatraneste si vom transpune experienta asta in terapii umane in alti zece ani."

Inventatorul american, unul din cei mai ambitiosi promotori ai biotehnologiei revolutionare, se considera, la nici 60 de ani, intr-o forma destul de buna ca sa poata prinde momentul cand terapia reconstructiva si tehnicile nemuririi ii vor fi accesibile lui insusi. Pana atunci, isi intretine organismul prin dieta si prin cele 250 de suplimente alimentare pe care le ia zilnic intr-un sistematic efort de reprogramare a biochimismului propriu. Se reconstruieste, daca se poate spune asfel, in mod artificial. "O multime de oameni cred ca e bine sa urmezi natura" - constata Kurzweil. "Eu nu cred ca e bine, fiindca evolutia biologica nu este de partea noastra."

Lectia sceptica

Ray Kurzweil nu e singur in postura de asediator al limitelor actuale ale existentei umane, insa nu toti imortalistii afiseaza optimismul sau debordant. S. Jay Olshansky, profesor la scoala de Sanatate Publica a Universitatii Illinois si autor al volumului intitulat In cautarea nemuririi, admite cagerontologia a facut veritabile salturi in ultima vreme, marturisindu-si increderea in progresele ce vor fi realizate in continuare. El foloseste, totusi, un ton mai retinut, invitand si pe altii sa nu exagereze cu ceea ce s-ar putea dovedi doar false promisiuni.

Cercetarile de rutina, menite sa imbunatateasca sanatatea fizica si functia mentala a omului, sunt mai sigure si mai profitabile, spune el, decat intretinerea sperantei ca vom trai cu totii sute, poate chiar mii de ani. Daca datorita lor se va intampla sa avem parte de o viata mai lunga, lucrul acesta trebuie considerat o sansa, un "bonus", nicidecum o regula generalizata.

Olshansky este si un istoric al problemei. Seductia nemuririi ii bantuia si pe antici, bunaoara pe alchimistul chinez Ko Hung acum 1.700 de ani, sau pe filosoful englez Roger Bacon in secolul al XIII-lea. Amandoi pretindeau moderatie alimentara spre a se ajunge la viata lunga si chiar la nemurire, "practici dietetice nu prea diferite de cele existente in foarte populara restrictie calorica ce urmareste, astazi, acelasi scop." Bacon sugera si ingestia unor materii (suplimentele alimentare ale lui Kurzweil?) precum aur, perle, coral, care ar fi avut rolul de a stimula substanta vitala, indepartand batranetea si moartea. Vechii indieni, medicul grec Galenus, medicul-filosof arab Avicena si multi altii credeau in nemurire si, asemeni lui Alexandru cel Mare, o cautau, fiecare cu mijloacele sale.

"Ce au in comun toti acesti cautatori ai nemuririi fizice?", se intreaba Olshansky, raspunzindu-si sec si ironic: "Faptul ca toti sunt morti." In plus, fiecare era convins ca un tratament contra imbatranirii urma sa fie aflat in urmatorii 5-10 ani, asa incat sa beneficieze ei insisi de el. Revenita in contemporaneitatea noastra, ideea nemuririi isi ia drept aliat cuceririle stiintei, dar ramane in esenta expresia moderna a unei eterne seductii:

"Kurzweil si altii nu fac acum decat sa agite inca o data flamura ademenitoare a nemuririi, tulburandu-ne cu povestea pe care cu atata disperare dorim s-o auzim si pe care am tot auzit-o vreme de mii de ani - viata fara boli, slabiciuni si neputinte, daruita cu tinerete vesnica, sub aspect fizic si mental deopotriva."

Un Institut al Nemuririi

Pana sa putem vorbi cu adevarat de un club al nemuritorilor, avem, deocamdata, un club al imortalistilor, macar sub forma temeinic organizata a unui Institut al Nemuririi, cu o misiune definita, cu o conducere si un statut al membrilor titulari, cu o imensa si, exagerand putin, putem spune vesnica foame de sponsorizari.Accesibil pe internet si bine blindat sub expresiva deviza"Pentru o viata infinita", clubul acesta se defineste ca o organizatie educationala nonprofit, grupand 19 cercetatori, doctori si filosofi preocupati de "ceea ce ar putea fi cea mai semnificativa descoperire stiintifica cu care s-a confrutat vreodata omenirea - eradicarea batranetii si a mortalitatii."

La loc de cinste il vom gasi, bineinteles, pe Ray Kurzweil, inconjurat de o pleiada de imortalisti din intreaga lume: Aubrey de Grey de la Departamentul de Genetica din Cambridge, neo-zeelandezul Marc Geddes, australianul Russell Blackford, Nick Bostrom din Oxford, dar in majoritate americani din principalele centre universitare si de cercetare stiintifica: Marvin Minsky de la Massachusetts Institute of Technology, Joao Pedro de Magalhaes de la Harvard Medical School, californienii Robert A. Freitas Jr. si Brian Wowk, oameni de formatii profesionale diverse si neobisnuite: psihologie cognitiva, criobiologie, managementul comunicatiilor, neurostiinta computationala, nanotehnologie moleculara, biologia telomerilor etc.

Institutul a publicat un volum de eseuri intitulat Stiinta invinge moartea, cu o parte mai conturat stiintifica, in care apar eseuri ca Nemurirea biologica (Michael Rose), Lupta cu batranetea (Aubrey de Grey), Un vis: Elixir Vitae (Magalhaes), Clonarea terapeutica (Michael West), Nanomedicina (Freitas), Spre o imortalitate cibernetica (William Sims Bainbridge), Vor mosteni robotii Pamantul? (Marvin Minsky).

O alta parte a cartii exploreaza sensul tendintelor etice, sociologice si filosofice ale atingerii nemuririi, prin articole precum Superlongevitate fara suprapopulatie (Max More), Rasturnarea ordinii naturale(Mike Treder), Constiinta in Viata Foarte Lunga (Manfred Clynes), Introducere la moralitatea imortalista (Marc Geddes), sau Cine vrea sa traiasca vesnic? (Nick Bostrom).

Iluzie ori iminenta restructurare biologica a speciei umane, perspectiva imortalista se manifesta energic in acest inceput de secol XXI, in ciuda celor care, privind moartea ca pe una dintre putinele date sigure ale existentei, considera ca lucrul cel mai bun pe care il putem face este sa rationalizam aceasta tragedie prin care se incheie in mod normal un ciclu de viata. Evident, in cazul realizarii cu succes a nemuririi, mai ramane de raspuns la o intrebare fundamentala: dincolo de implinirea unor dorinte intrucatva egoiste, ce rost (moral) are viata fara capat? Ce vom obtine efectiv? Intrebarea i s-a pus, de altfel, lui Ray Kurzweil intr-un interviu. Merita sa-i aflam raspunsul:"In ultima instanta, va fi mica diferenta intre un ins de 120 de ani si altul de 30. Iar cu o atat de mare parte din viata noastra petrecuta in realitatea virtuala, vom fi capabili sa ne exprimam pe noi insine pe multe alte cai. Nu nivelul de cunoastere al unui om de 120 de ani va fi problema. Noi toti avem sansa de a participa in mod creator la cunoastere si vom extinde sansa asta, care, dupa parerea mea, este adevarata misiune a civilizatiei noastre."

de Mircea Oprita in Ştiinţă

sursa: http://autovindecarea.blogspot.ro

Sursa: trezirea-constiintei.blogspot.ro

CONFERINTA CLUBULUI BILDERBERG 2012 ARE LOC INTRE 31 MAI – 5 IUNIE !! VEZI LISTA COMPLETA A PARTICIPANTILOR SI DA MAI DEPARTE !!

Acest articol apartine blogului Secretele Sistemului 

     Clubul Bilderberg se va intalni si anul acesta ! Puternicii planetei sunt chemati de bancherii globalisti pentru a stabili urmatoarele etape ale planului Noii Ordini Mondiale.

    Bilderberg este un grup la care se ia parte doar pe baza de inviatie si din care fac parte aproximativ 140 de personalitati foarte influente si bogate din mediul afacerilor,finantelor,industriilor,politic,mediatic,nobil si academic.Acestia se intalnesc intr-un mediu foarte “privat” si retras la care nu au acces camere de filmat,reporteri sau orice ce tine de media.Atunci ce se discuta?

      Anul acesta conferinta Bilderberg se va desfasura in localitatea americana Chantilly (Virginia), in perioada 31 mai-3 iunie.De aceasta data,gurile spun ca aici se va decide viitorul presedinte al Statelor Unite,asa cum au facut si in 2008.Atunci intrunirea s-a tinut intre 5 si 8 iunie in Chantilly, Virginia ,la o aruncatura de bat de Washington ,acolo unde Hillary Clinton si Obama se luptau intens pentru Casa Alba.In acea zi de 5 iunie insa,cei doi candidati au “disparut” pur si simplu pentru cateva ore,anuland tot ce aveau in agenda in acea zi.Atunci se crede ca cei doi au luat parte la intalnirea Bilderberg si au facut cartile alaturi de “Stapanii Lumii”.Dupa numai doua zile de la acea data,Hillary Clinton si-a anuntat subit retragerea din cursa prezidentiala.I-au facut Bilderbergii o “oferta de nerefuzat” doamnei Clinton? I s-a promis oare functia de Secretar de Stat?

    Cine ia parte la aceasta intalnire din 2012? Cei prezenti vin din domenii ca cel bancar,industrial sau mediatic:Deutsche Bank, HSBC, CitiCorp, European Central Bank, US Federal Reserve Bank, Lazard Frères, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Barclays, World Bank, Bank of Canada, AXA, Royal Dutch Shell, BP, Fiat, Nestle, Novartis, Coca-Cola, Airbus, Eni, Telecom Italy, ExxonMobil, Alcoa, Marks & Spencer, Die Zeit, The Economist.Practic sunt liderii celor mai puternice corporatii din lume,acele corporatii care detin in umbra multe alte branduri si companii celebre.

      Intrebarea mea este insa urmatoarea:Cand vor inceta masele sa-si iroseasca timpul si energia cu actiuni gen Occupy Wall-Street,Occupy London ,revolte anti prim-ministri si presedinti,revolutii anti-lideri de stat care toata viata lor au incercat sa protejeze resursele tarii lor de ghearele Ocultei (ex Gaddafi ) si cand vor intelege masele ca adevaratii dusmani sunt JPMorgan Chase, Goldman Sachs,CitiCorp, European Central Bank, US Federal Reserve Bank, Rockefeller Family,Rothschild Family si asa mai departe? Cand se va declansa Occupy Bilderberg? Occupy Illuminati? Occupy Rothschild Propertys? Probabil cand va fi prea tarziu…LISTA PARTICIPANTILOR CONFERINTA BILDERBERG 2012 :

Honorary President:

BEL Davignon, Etienne Vice President, Suez-Tractebel

NLD Halberstadt, Victor Professor of Economics, Leiden University; Ex- Honorary Secretary

NLD Hommen, Jan H.M. President, ING Group

NLD Beatrix, queen of the Netherlands

NLD Rinnooy Kan, Alexander H.G. President Social Economic Council (SER)

BEL Huyghebaert, Jan President Board of Directors, KBC Group

 USA Orszag, Peter R. Director, Office of Management & Budget

USA Parker, Sean Managing Partner, Founders Fund

USA Pearl, Frank H. President & CEO, Perseus, LLC

USA Perle, Richard N. Resident Fellow, American Enterprise Institute for Public Policy Research

USA Rose, Charlie Producer, Rose Communications

USA Rubin, Robert E., Co-President, Council on Foreign Relations; Ex- Secretary of Treasury

USA Schmidt, Eric CEO & President Google

USA Steinberg, James B. Deputy Secretary of State

USA Summers, Lawrence H., Director, National Economic Council

USA Thiel, Peter A. President, Clarium Capital Management, LLC

USA Varney, Christine A. Assistant Attorney General for Antitrust

USA Volcker, Paul A. President, Economic Recovery Advisory Board

GBR Agius, Marcus President, Barclays Bank PLC

GBR Kerr, John Member, House of Lords; Deputy President, Royal Dutch Shell plc.

GBR Micklethwait, John, Editor-in-Chief, The Economist

GBR Oldham, John National Clinical Lead for Quality & Productivity

GBR Taylor, J. Martin President, Syngenta International AG

ESP Alierta, César President & CEO, Telefónica

ESP Botín, Ana P. Executive President, Banesto

ESP Carvajal Urquijo, Jaime Managing Director, Advent International

ESP Cebrián, Juan Luis CEO, PRISA

ESP Cisneros, Gustavo A. President/CEO, Cisneros Group of Companies

ESP Entrecanales, José M. President, Acciona

ESP León Gross, Bernardino Secretary General, Office do Primeiro Ministro

ESP Nin Génova, Juan María President and CEO, La Caixa

ESP Polanco, President, Grupo PRISA

ESP Rodriguez Inciarte, Matías Executive Vice Presidente Grupo Santeer

ESP Queen of Spain

DEU Ackermann, Josef President Management Board and Group Executive Committee, Deutsche Bank AG

DEU Enders, Thomas CEO, Airbus SAS

DEU Löscher, Peter President Board of Management, Siemens AG

DEU Scholz, Olaf Vice President, SPD

INT Almunia, Joaquín Commissioner, European Commission

INT Gucht, Karel de Commissioner, European Commission

INT Kroes, Neelie Commissioner, European Commission

INT Moyo, Dambisa F. Economist e Author

INT Sheeran, Josette Executive Director, United Nations World Food Programme

INT Solana Madariaga, Javier Ex- Secretary General, Council of European Union

INT Stigson, Björn Presidente, World Business Council for Sustainable Development

INT Tumpel-Gugerell, Gertrude Member Executive Board, European Central Bank

SWE Bäckström, Urban Director General, Confederation of Swedish Enterprise

SWE Bildt, Carl Minister of Foreign Affairs

SWE Renström, Lars President & CEO, Alfa Laval

PRT Balsemão, Francisco Pinto President & CEO, IMPRESA, S.G.P.S.; former prime minster

PRT Rangel, Paulo Member, European Parliament

PRT Teixeira dos Santos, Former Minister of State & Finance

ITA Bernabè, Franco CEO, Telecom Italia S.p.A.

ITA Conti, Fulvio CEO & General Manager, Enel SpA

ITA Elkann, John President, Fiat S.p.A.

ITA Monti, Mario President, Universita Commerciale Luigi Bocconi

ITA Padoa-Schioppa, Tommaso Ex- Minister of Finance; President of Notre Europe

ITA Rocca, Gianfelice President, Techint

ITA Scaroni, Paolo CEO, Eni S.p.A.

FIN Blåfield, Antti Senior Editorial Writer, Helsingin Sanomat

FIN Katainen, Jyrki Minister of Finance

FIN Ollila, Jorma President, Royal Dutch Shell plc

FIN Wahlroos, Björn President, Sampo plc

NOR Bretzæg, Svein Richard CEO, Norsk Hydro ASA

NOR Magnus, Birger President, Storebre ASA

NOR Myklebust, Egil Ex- President Board of Directors SAS, Norsk Hydro ASA

AUT Bronner, Oscar Publisher e Editor, Der Steard

AUT Fischer, Heinz Federal President

AUT Scholten, Rudolf Member Board of Executive Directors, Oesterreichische Kontrollbank AG

FRA Castries, Henri, President Management Board & CEO, AXA

FRA Lauvergeon, Anne President Executive Board, AREVA

FRA Montbrial, Thierry de President, French Institute for International Relations

FRA Ramanantsoa, Bernard Dean, HEC Paris Group

CAN Clark, W. Edmund President/CEO, TD Bank Financial Group

CAN Campbell, Gordon Premier of British Columbia

CAN Mansbridge, Peter Chief Correspondent, Canadian Broadcasting Corporation

CAN McKenna, Frank Deputy Chair, TD Bank Financial Group

CAN Prichard, J. Robert S. President/CEO, Metrolinx

CAN Reisman, Heather M. Chair e CEO, Indigo Books & Music Inc.

GRC David, George A. President Coca-Cola H.B.C. S.A.

GRC Papaconstantinou, George Minister of Finance

GRC Tsoukalis, Loukas President, ELIAMEP

DNK Eldrup, CEO, DONG Energy

DNK Federspiel, Ulrik Vice Presidente Global Affairs, Haldor Topsøe A/S

DNK Nyrup Rasmussen, Ex- Prime Minister

IRL Gallagher, Paul Attorney General

IRL Sutherle, Peter D. President, Goldman Sachs International

TUR Gürel, Z. Damla Special Adviser to the President on EU Affairs

TUR Koç, Mustafa V. President, Koç Holding A.?.

TUR Çakir, Ruben, Journalist

TUR Özilhan, Tuncay President, Anadolu Group

TUR Sabanci Dinçer, Suzan President, Akbank

CHE Vasella, Daniel L. President, Novartis AG

CHE Voser, Peter CEO, Royal Dutch Shell plc

CHE Waldvogel, Francis A. President, Novartis Venture Fund

Sursa: Secretele Sistemului

CLUBUL NEMURITORILOR – CUM ATINGEM VIATA FARA DE MOARTE?

Acest articol apartine blogului Piatza.Net - 13 Noiembrie, 2011 - 82 accesari

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

La inceput a fost un basm frumos, pe care nu doar un singur popor il are in patrimoniul traditiilor sale culturale. In varianta sa romaneasca se numeste Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Ca orice basm, el vorbeste mai degraba despre visari decat despre realitati. Despre dorinte ascunse, provenite din neimpliniri, despre limite ale vietii pe care omul si le-ar fi vrut dintotdeauna extinse dincolo de “obisnuit”. Despre iluzii si figurari mentale ale imposibilului ca posibil. Prezenta motivului in creatia populara nu face decat sa-i ateste stravechimea.

In ciuda caracterului sau utopic, nemurirea este o obsesie a speciei umane. Si nu doar la modul fictiunilor literare. Alchimistii, care erau, in felul lor, savantii unei epoci prestiintifice, au inclus-o in cautarile si experientele proprii, alaturi de piatra filosofala. In forme mai “decente” si mai rationale, ideea a patruns intrucatva si in medicina moderna, unde geriatria lupta tot cu limitele vietii, straduindu-se sa le impinga in timp pana la ultimele resurse biologice ale omului.

Speranta de viata – o chestiune discutabila

Cand vorbim despre aceste resurse, un termen uzual precum “speranta de viata” nu ne este de folos cata vreme il definim conform unei medii, pentru un grup social sau o epoca. Limitele se testeaza in individ, nu in grupuri, si intotdeauna au existat persoane ajunse la varste exemplare indiferent de durata medie de viata din epoca lor. Este ceea ce se intampla si astazi, cand centenarii devin obiect de curiozitate publica, iar secretul longevitatii lor este cautat ca un mesaj ravnit de toata lumea.

Pana nu demult, se admitea ca omul ar putea sa traiasca 130-140 de ani; ca motorul sau biologic i-ar permite sa functioneze pe o durata reprezentand, asadar, dublul celei pe care o stapaneste acum. E adevarat: omul si-ar atinge aceasta limita maxima de viata in conditii mai degraba de laborator decat in cele de stres si chiar de mizerie in care se traieste azi cam peste tot.

Viata agitata, nesiguranta, tensiunea nervoasa acumulata din conflicte de tot felul, hrana de proasta calitate, aerul poluat si apa contaminata chimic ori bacteriologic, excesele legate de alcool si tutun, ignorarea unui regim corect de refacere fizica si psihica, toate acestea prejudiciaza in mod sistematic organismul, iar prin cumulare devin o piedica majora in atingerea varstei la care omul ar putea spera sa ajunga prin resursele sale genetice.

Traim intr-un mediu parca facut anume sa ne scurteze viata; in plus, exista nenumarate dovezi ca ne si complacem in el. Schimbarea mediului si restructurarea propriilor obisnuinte presupun, bineinteles, preocupare continua si efort, dar ele reprezinta conditii esentiale pentru lansarea intr-o cursa lunga, in varianta optima a destinului individual.

Cursa aceasta, afirma gerontologii, e la indemana oricui. Ramane de vazut cine are dorinta, vointa si puterea de a se antrena in ea, iesind din comoditati tentante si transformandu-si slabiciunile proprii in virtuti. Prin tratamente de specialitate, medicina contribuie si ea, decisiv, la atingerea obiectivului amintit.

Cine sunt imortalistii?

Daca pana nu demult gerontologia, ramura a stiintelor medicale dedicata studiului imbatranirii, putea fi privita ca un domeniu de avangarda, astazi ea a ajuns, in mod surprinzator, sa fie considerata mult prea prudenta si conservatoare.

Viata omului nu are o limita maxima, afirma curentul imortalist, care isi face tot mai simtita prezenta in zona fierbinte a cercetarilor stiintifice de astazi. Deschizatori de noi perspective asupra biologiei senescentei, inventatori cu brevete acceptate in domeniul unor ramuri aproape exotice ale tehnologiei, precum inteligenta artificiala si nanorobotica, savantii acestia refuza sa priveasca procesul imbatranirii ca pe un aspect implacabil al existentei, asumandu-si delicata misiune de a redesena tabloul genetic si, implicit, viitorul speciei noastre.

E ceva de-a dreptul ametitor in teoriile lor: omul poate trai oricat, organismul sau poate intra de nenumarate ori in “reparatii capitale”, in asa fel incat tineretea fara batranete si viata fara de moarte sa-i fie asigurata chiar fara multele si drasticele restrictii pretinse de adeptii caii naturale de prelungire a existentei umane. Omul va trai din ce in ce mai mult intr-o avantajoasa, profitabila si chiar fericita simbioza cu tehnologiile de varf ale prezentului si viitorului.

Asemenea fraze seducatoare si, totodata, pline de promisiuni par preluate din repertoriul alchimistilor de odinioara. Nici nu le-am trata altfel, daca autorii lor n-ar fi, totusi, niste distinse personalitati ale cercetarii contemporane, inventatori eminenti, cu merite recunoscute de juriile unor importante premii rezervate stiintelor si tehnologiilor actuale, oameni ale caror cariere stralucite se pun garantie pentru ideile si cuvintele lor.

Ray Kurzweil, de pilda, si-a vazut recunoscuta calitatea de inventator prin diploma de onoare acordata de Oficiul de Patente al Statelor Unite in anul 2002, prin Premiul Lemelson-MIT (in valoare de 500.000 USD), prin Medalia Nationala pentru Tehnologie, pe care insusi Bill Clinton, pe atunci presedinte al SUA, i-a inmanat-o in 1999, in cadrul unei ceremonii de la Casa Alba. Este doctor honoris causa in cadrul a 12 universitati, iar lista recunoasterii sale internationale ar putea sa continue. Inventiile sale cele mai spectaculoase sunt un dispozitiv care recunoaste textul scris si il sonorizeaza pentru orbi, un sintetizator de sunete capabil sa recreeze instrumentele orchestrale, precum si diverse alte produse tehnice din categoria inteligentei artificiale. A scris o serie de carti cu titluri sugestive pentru asemenea preocupari insolite: Era Masinilor Inteligente, Cand computerele depasesc inteligenta umana, In preajma singularitatii: cand omul transcende biologia, iar impreuna cu Terry Grosmann a publicat incitantul volum Calatorie fantastica: traieste destul incat sa traiesti vesnic. Nu este doar un teoretician, un rafinat al ideilor extravagante, ci si un practician redutabil, numeroasele sale companii ocupandu-se de exploatarea cu succes comercial a inventiilor proprii, toate menite sa sublinieze impactul tehnologiilor asupra societatii.

Sursa: Descopera-Terra