Se afișează postările cu eticheta fara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fara. Afișați toate postările

joi, 20 septembrie 2012


"Permisele auto dispar pana in 2040". Ce tehnologie va schimba industria masinilor pentru totdeauna

Tehnologia e atractiva. Puteti comunica rapid cu prieteni indepartati sau familia din alta tara, puteti sa vedeti imagini cu fostii colegi de liceu care acum sunt casatoriti si au copii, aveti totul la indemana, rapid si la cea mai buna calitate.
Dar este aceasta tehnologie si riscanta?
Si cand spunem riscanta, o zicem la propriu. Cum ar fi ca dupa o viata de condus masini pe strazile dificile din Romania, in traficul aglomerat in care v-au trecut de 3 ori toate transpiratiile pana la urmatorul semafor sa va asezati linistiti pe scaunul de sofer al unei masini care nu are nevoie de asa ceva?
Afla care sunt cele mai noi inventii, pe www.techschool.ro

Masinile fara sofer sunt considerate in acest moment pe piata tehnologica o zona care trebuie acaparata. Nu pe benzina, ci electrice. Strigam ECO si ridicam cateva stegulete verzi in aer. Nu e o gluma, e ceva serios, iar industria auto incepe sa se pregateasca de asa ceva.

GOOGLE A INTRODUS LEGAL "MASINA AUTONOMA" PE STRAZILE DIN NEVADA



Google a facut primul pas serios pentru a ajuta aceasta tehnologie. In luna mai a acestui an, gigantul IT a reusit sa introduca o lege in Nevada in care, oficial, o masina fara sofer poate circula pe strazi fara a mai fi oprita dupa cateva minute de un echipaj de politie.

"Poiectul masinii fara sofer tinteste sa reduca numarul accidentelor, sa acorde oamenilor mai mult timp la dispozitie si sa reduca emisiile de carbon schimband fundamental masina.", scria in anul 2010 pe blogul oficial Google inginerul si fondatorul Google X, Sebastian Thrun.

"Masinile automate folosesc camere video, senzori radio si lasere speciale pentru a vedea ce se afla in trafic si pentru a studia harti detaliate", mai spunea acesta.

Descopera lumea celor mai spectaculoase tehnologii, pe www.techschool.ro

Fara sofer, intr-un confort total in interiorul masinii, probabil singurul factor de stres pe care un vechi sofer l-ar intampina intr-un astfel de autovehicul ar fi lipsa sentimentului de control. Faptul ca nu ai tu puterea de decizie in maini si picioare, in volan, schimbator si pedale, ar putea reprezenta un impediment. Dar acest impediment exista momentan pentru ca pana acum am trait alternativa, masina cu sofer.

In primavara acestui an, Google a anuntat ca a reusit cu succes sa se plimbe pe drumuri cu masina automata pentru 200.000 de mile, o garantie importanta pentru care si statul Nevada a acceptat sa-i acorde constructorului dreptul de a-si folosi masina in continuare.

PANA IN 2040 NU VOM MAI AVEA NEVOIE DE PERMIS AUTO



Anuntul a fost facut recent de catre Institutul Inginerilor Electrotehnisti si Electronisti(IEEE), care sustine ca in urmatoarele 3 decenii, 75% dintre soferi folosi o masina automata si nu vor mai avea nevoie de un permis auto.

In viziunea IEEE, in viitorul apropiat, datorita utilizarii acestor masini, nu vom mai avea nevoie de semne de circulatie sau semafoare, masinile vor reusi sa se orienteze singure in trafic, fara a se incomoda, fara a frana brusc si fara a lua curbe cu viteza prea mare, riscand viata pasagerilor.

Si nu numai Google sustine aceasta viziune. Cadillac estimeaza ca pana in 2015 va incepe sa produca masini partial autonome in masa, pentru ca pana la sfarsitul deceniului acestea sa devina 100% autonome, pentru ca Audi si BMW sa dezvolte deja propriile linii de masini autonome, momentan insa doar la nivel de concept.

UITATI DE RADAR. TINETI MINTE ACEST CUVANT: "LIDAR" 




Daca mai vreti un motiv in plus pentru care aceste masini ar trebui preferate, trebuie sa spunem doar atat. Odata cu ele, puteti spune si adio amenzilor auto. Pentru ca aceste masini autonome nu vor depasi viteza legala si nu vor parca neregulamentar. Asa ca uitati de clasicul Radar si haideti sa vorbim despre LIDAR, ceva ce sigur va va interesa cand aceste masini vor fi oficial lansate pe piata.

Afla care sunt cele mai noi inventii, pe www.techschool.ro

LiDAR, adica tehnologia optica de sondare la distanta cu ajutorul careia, prin intermendiul masurarii luminii de pe obiectele, din jur se pot extrage informatii despre acestea, reprezinta in acest moment baza masinilor autonome. Fara aceasta tehnologie, folosita si la nivel spatial, da, va trebui sa va puneti centurile de siguranta, pentru ca drumul nu va di deloc sigur.

Despre aceasta tehnologie vorbeste si Doctorul Alberto Broggi de la IEEE, pentru Wired: "Masinile Google se bazeaza pe harti foarte precise si pe tehnologie LIDAR." Doctorul Broggi a testat in 2010 o masina autonoma cu care a facut drumul din Parma pana in Shanghai, insa care nu a folosit tehnologia de la Google. 

O alta forma de tehnologie folosita intr-un scop similar in prezent este V2V "vehicle-to-vehicle communication" (trad. comunicare vehicul - vehicul), testata pe o retea de drumuri construite special pentru acest proiect, in Ann Arbor, Michigan. Conceptul pleaca de la ideea evitarii accidentelor, fiecare masina din trafic fiind in permanenta cunostinta de locatia unde se afla celelalte. Printre masinile pe care s-a aplicat si testat aceasta tehnologie pana acum sunt Audi A4, BMW X1, Ford S-Max, Mercedes-Benz C-Class, Opel Insignia si Volkswagen Passat.

Descopera lumea celor mai spectaculoase tehnologii, pe www.techschool.ro
Sursa: CNN / WIRED
Sursa:  stirileprotv.ro

duminică, 5 august 2012

SCENARIUL APOCALIPTIC AL LUI CRIN: "Fără suspendare şi fără referendum, ar fi fost..."


Preşedintele interimar Crin Antonescu vorbeşte despre un scenariu teribil. Ce s-ar fi întâmplat în cazul în care oamenii n-ar fi ajuns la vot să-şi verse nemulţumirea la REFERENDUM 2012 te va lăsa mască!

 REFERENDUM 2012 Preşedintele interimar Crin Antonescu crede că, dacă suspendarea şi referendumul nu aveau loc, în toamnă riscam să avem violenţe sociale. E convins că România risca să înregistreze, în toamnă, violenţe sociale mai grave decât cele de la începutul anului, dacă suspendarea lui Traian Băsescu şi referendumul de demitere nu ar fi avut loc acum.
"Sute de mii de oameni, în fiecare seară şi aproape în fiecare localitate însemnată, în ianuarie-februarie, au dat aceste semne că soluţia era, atunci, alegeri anticipate şi parlamentare şi prezidenţiale. Nu am fi ajuns aici. Acum, dacă acest referendum nu avea loc, dacă această suspendare nu avea loc, din toamnă riscam să avem chiar violenţe sociale" , a declarat Crin Antonescu, într-o emisiune a Antena3.
Preşedintele interimar le-a mai spus "celor care azi pun în cârca unui procedeu democratic - referendumul - devalorizarea leului, acelora le spun: care ar fi fost valoarea leului dacă, Doamne fereşte!, în toamnă asistam la reizcbucnirea unor tensiuni sociale cu altă intensitate, cu altă violenţă decât au fost ele în ianuarie?".


Sursa: Libertatea.ro  

Ministrul argentinian al Economiei: “Fără datorii suntem mai liberi”


Argentina termina datoriile din timpul crizei din 2001Argentina va înapoia populaţiei, începând de astăzi (3.08.2012), prima tranşă din 70 de miliarde de dolari blocaţi în bănci în timpul crizei financiare care a zguduit ţara în 2001. Atunci, sistemul bancar al Argentinei a fost pe punctul de a se prăbuşi, din cauza datoriei publice imense, de 100 de miliarde de dolari, dar şi a blocajului economic. Colapsul a fost provocat, printre altele, de cursul dolar - peso, care a dus la retrageri masive din bănci ale economiilor populaţiei.


Argentina a rambursat vineri ultimele titluri emise după îngheţarea depozitelor bancare în timpul crizei financiare din anul 2001, anunţând oficial sfârşitul pentru “corralito”, în timp ce preşedinta Cristina Kirchner a dat asigurări că va continua politica de dezîndatorare pentru a garanta “independenţa” ţării în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale, relatează agenţiile AFP şi EFE.
“Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi”, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.
După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.
Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.
“O perioadă istorică s-a încheiat”, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că “ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor”. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.
Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.
SURSA: cotidianul.ro // digi24.ro
Sursa: gandeste.org

vineri, 3 august 2012

Sa traim mai mult…


Deşi longevitatea a crescut statistic în ultima jumătate de secol, în special în ţările avansate din punct de vedere tehnic şi economic, acest indice nu este valabil pentru majoritatea ţărilor sărace. Sunt multe ţări în care şansa de supravieţuire se situează între 40-45 ani.
Cauzele principale sunt subalimentaţia, asistenţa şi educaţia sanitară precară, bolile cu răspândire în masă, scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii infantile.
Ţara noastră se situează destul de aproape de ţările avansate, deşi natalitatea a scăzut simţitor în ultimul deceniu. Se constată o îmbătrânire a populaţiei, din punct de vedere statistic, putându-se vorbi de o şansă de supravieţuire medie cuprinsă între 72-74 ani.
Ceea ce dorim să prezentâm în cele ce urmează se referă la calitatea vieţii, factor care depinde de fiecare dintre noi, de modul nostru de viaţă, de respectarea anumitor reguli până ia adânci bătrâneţi, sub aspect fizic, mental şi spiritual.
1. Alimentaţia
În mod obişnuit, mesele sunt împărţite în trei etape. La unele popoare, masa principală este cea de dimineaţă, la altele cea de seară, obicei pe care-l considerăm mai puţin indicat. Sunt unele afecţiuni la care se recomandă cinci mese pe zi în loc de trei, dar aceasta numai cu consultarea medicilor specialişti.
Noi recomandăm un regim preponderent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. În copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi proteine animale uşoare (peşte alb, piept de pui, carne de curcan fără pieliţă). Pe măsură ce înaintăm în vârstâ, necesarul în proteine animale trebuie redus.
NU SE RECOMANDĂ CARNEA ROŞIE ŞI GRĂSIMILE ANIMALE.
În cazul în care nu puteţi renunţa la carne, se recomandă să începeţi masa cu o salată de legume. Un studiu relativ recent a demonstrat că, în cazul în care masa începe cu carne (corp străin introdus în organism), număml leucocitelor creşte la 20.000. În cazul în care se începe cu salate, numărul de leucocite se păstrează în cadrul valorilor normale de 9.000.
Este recomandabil să vă sculaţi de la masă cu cinci minute înainte de-a fi sătul, nu cu cinci minute după ce v-aţi săturat.
Nu vă grăbiţi la masă: mestecaţi bine alimentele, de zece ori înainte de-a le înghiţi şi nu beţi apă înainte de masă sau între felurile de mâncare.
Alegeţi o zi de post pe săptămână pentru dezintoxicarea organismului.


2. Mentalul
În mod obişnuit nu folosim decât 25-30% din capacitatea creierului nostru.
Prin educaţie şi meditaţie, putem folosi mai mult din această capacitate.

3. Timpul de odihna
Ideal ar fi să putem respecta cele trei opturi dintr-o zi: 8 ore de activitate, 8 ore de odihnă activă (sport, plimbări, lectură, muzică etc.) şi 8 ore de somn. Nu întotdeauna putem respecta acest ciclu ideal. Important este însă să respectăm cele 8 ore de somn, în special pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Nu vă culcaţi mai devreme de 3 ore după ultima masă.
Este bine ca înainte de culcare să faceţi o scurtă plimbare.

4. Evitarea sedentarismului
O viaţă normală este condiţionată de mişcare, care asigură o bună oxigenare a organismului. Chiar după pensionare, continuati activitatea care vă place sau alegeţi o activitate de care aţi fost privat în timpul muncii pentru câştigarea existentei. Continuaţi să munciţi într-un ritm obişnuit şi continuu opt ore pe zi.
Nu neglijaţi nici gimnastica zilnică în aer curat.
Dormiti cu fereastra întredeschisă atâta timp cât sezonul vă permite.

5. Cultivarea optimismului
Un factor important care depinde de noi este cultivarea optimismului şi a încrederii în cei din jurul nostru.
Să respingem tot ceea ce este negativ în relaţiile interumane.
Să ne închipuim că viata este o oglindă în faţa căreia suntem şi ne privim: dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asupra noastră; dacâ ne crispăm şi ne schimonosim figura, grimasa se întoarce tot asupra noastră.
Cu alte cuvinte, toate gândurile şi acţiunile noastre de fiecare clipă, de fiecare zi trebuie să fie pozitive, senine, optimiste.
Vor beneficia de acestea toţi cei din jurul nostru şi, în primul rând, noi.

6. Prevenirea poluarii
Ne referim, evident, şi la poluarea mediului, la faptul că trăim într-o ţesătură de iradiaţii şi decibeli, la care contribuie celularele, televizoarele, microundele neprotejate, traficul zgomotos din marile aşezări urbane etc. Acesta este tributul pe care îl plătim confortului şi civilizaţiei moderne.
Dar ne referim şi mai mult la poluarea pe care noi înşine ne-o provocăm: prin alimentaţia deficitară, prin consumul de alcool, droguri, tutun, medicamente sintetice, băuturi comerciale, conserve etc. etc.
Pentru sănătatea noastră şi pentru prelungirea vieţii, e necesar să evităm cât mai mult poluarea de orice fel.

7. Suprema poruncă
Printre cele trei mari virtuţi teologicale — CREDINŢA, SPERANŢA ŞI IUBIREA — pe primul loc am situa iubirea, ca factor determinant. Iubirea faţă de Creator şi fată de aproapele nostru, iubirea si rspectul fata de noi.
Sub aspect spiritual: armonia din cadrul familiei, armonia relaţiilor sociale, armonia relaţiilor interumane care se cuvine să fie normale şi corecte.
Dacă am încerca să definim, sub aspect ştiinţific, tehnic şi spiritual, epoca în care trăim, am ajunge la o concluzie pesimistă: este epoca marilor cuceriri ştiinţifice, tehnice şi utilitare, dar, în acelaşi timp, trăim într-o epocă a “pietrei necioplite” a evoluţiei spirituale.

Atâta timp cât predomină forţa, selecţia artificială, ura, răzbunarea, atentatele la viaţa celor fără de apărare, conflictele între popoare în numele religiei sau al convingerilor politice, evoluţia noastră spiriruală va stagna.
Totuşi, sperăm să depăşim această situaţie de o gravitate fără precedent în istoria umanităţii. Speranţa se află în iubire şi în bună înţelegere între oameni. Mesaje de Suflet



luni, 30 iulie 2012

Apelul Dr.Rath către poporul german și popoarele Europei, Berlin 13-03-2012

Un material video foarte interesant si informativ:

La conferința cu tema "O lume fără cancer", susținută la Berlin la 13 martie 2012, Dr.Rath a făcut apel la poporul german și popoarele Europei să-și asume responsabilitatea de a construi o Europă democratică, pentru Oameni dinspre Oameni. El a descris în ce măsură rezultatele disponibile ale cercetărilor asupra remediilor naturale pot reduce incidența bolilor comune la doar o fracțiune din nivelul lor actual și a explicat că acum este posibilă construirea unui nou sistem de asistență medicală, bazat pe prevenirea și eliminarea bolilor. Totuși, Dr.Rath a subliniat că această minunată "lume fără boli" nu ne va fi oferită pe tavă, deoarece fiecare boală reprezintă o piață de miliarde de dolari pentru Cartelul Farmaceutic și acționarii săi din biroul politic de la Bruxelles UE. Ca atare, dacă dorim să clădim o lume fără boli pentru noi și copiii noștri, trebuie să acționăm cu toții acum.


Pentru a susține această campanie, vă rugăm să trimiteți un email la info@dr-rath-foundation.org
Sau vizitați site-ul  http://www4ro.dr-rath-foundation.org

sâmbătă, 28 iulie 2012

Clubul nemuritorilor - cum atingem viata fara de moarte?


Reteta Elixirului de viata lunga nu a fost descoperita de alchimistii Antichitatii si ai Evului Mediu, ci de cei ai secolului XXI: ciberneticieni, chimisti, geneticieni. Acesta este clubul lor.
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
La inceput a fost un basm frumos, pe care nu doar un singur popor il are in patrimoniul traditiilor sale culturale. In varianta sa romaneasca se numeste Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Ca orice basm, el vorbeste mai degraba despre visari decat despre realitati. Despre dorinte ascunse, provenite din neimpliniri, despre limite ale vietii pe care omul si le-ar fi vrut dintotdeauna extinse dincolo de "obisnuit". Despre iluzii si figurari mentale ale imposibilului ca posibil. Prezenta motivului in creatia populara nu face decat sa-i ateste stravechimea.
In ciuda caracterului sau utopic, nemurirea este o obsesie a speciei umane. Si nu doar la modul fictiunilor literare. Alchimistii, care erau, in felul lor, savantii unei epoci prestiintifice, au inclus-o in cautarile si experientele proprii, alaturi de piatra filosofala. In forme mai "decente" si mai rationale, ideea a patruns intrucatva si in medicina moderna, unde geriatria lupta tot cu limitele vietii, straduindu-se sa le impinga in timp pana la ultimele resurse biologice ale omului.
Speranta de viata – o chestiune discutabila
Cand vorbim despre aceste resurse, un termen uzual precum "speranta de viata" nu ne este de folos cata vreme il definim conform unei medii, pentru un grup social sau o epoca. Limitele se testeaza in individ, nu in grupuri, si intotdeauna au existat persoane ajunse la varste exemplare indiferent de durata medie de viata din epoca lor . Este ceea ce se intampla si astazi, cand centenarii devin obiect de curiozitate publica, iar secretul longevitatii lor este cautat ca un mesaj ravnit de toata lumea.
Pana nu demult, se admitea ca omul ar putea sa traiasca 130-140 de ani; ca motorul sau biologic i-ar permite sa functioneze pe o durata reprezentand, asadar, dublul celei pe care o stapaneste acum. E adevarat: omul si-ar atinge aceasta limita maxima de viata in conditii mai degraba de laborator decat in cele de stres si chiar de mizerie in care se traieste azi cam peste tot.
Viata agitata, nesiguranta, tensiunea nervoasa acumulata din conflicte de tot felul, hrana de proasta calitate, aerul poluat si apa contaminata chimic ori bacteriologic, excesele legate de alcool si tutun, ignorarea unui regim corect de refacere fizica si psihica, toate acestea prejudiciaza in mod sistematic organismul, iar prin cumulare devin o piedica majora in atingerea varstei la care omul ar putea spera sa ajunga prin resursele sale genetice.
Traim intr-un mediu parca facut anume sa ne scurteze viata; in plus, exista nenumarate dovezi ca ne si complacem in el. Schimbarea mediului si restructurarea propriilor obisnuinte presupun, bineinteles, preocupare continua si efort, dar ele reprezinta conditii esentiale pentru lansarea intr-o cursa lunga, in varianta optima a destinului individual.
Cursa aceasta, afirma gerontologii, e la indemana oricui. Ramane de vazut cine are dorinta, vointa si puterea de a se antrena in ea, iesind din comoditati tentante si transformandu-si slabiciunile proprii in virtuti. Prin tratamente de specialitate, medicina contribuie si ea, decisiv, la atingerea obiectivului amintit.
Cine sunt imortalistii?
Daca pana nu demult gerontologia, ramura a stiintelor medicale dedicata studiului imbatranirii, putea fi privita ca un domeniu de avangarda, astazi ea a ajuns, in mod surprinzator, sa fie considerata mult prea prudenta si conservatoare.
Viata omului nu are o limita maxima, afirma curentul imortalist, care isi face tot mai simtita prezenta in zona fierbinte a cercetarilor stiintifice de astazi. Deschizatori de noi perspective asupra biologiei senescentei, inventatori cu brevete acceptate in domeniul unor ramuri aproape exotice ale tehnologiei, precum inteligenta artificiala si nanorobotica, savantii acestia refuza sa priveasca procesul imbatranirii ca pe un aspect implacabil al existentei, asumandu-si delicata misiune de a redesena tabloul genetic si, implicit, viitorul speciei noastre.
E ceva de-a dreptul ametitor in teoriile lor: omul poate trai oricat, organismul sau poate intra de nenumarate ori in "reparatii capitale", in asa fel incat tineretea fara batranete si viata fara de moarte sa-i fie asigurata chiar fara multele si drasticele restrictii pretinse de adeptii caii naturale de prelungire a existentei umane. Omul va trai din ce in ce mai mult intr-o avantajoasa, profitabila si chiar fericita simbioza cu tehnologiile de varf ale prezentului si viitorului.
Asemenea fraze seducatoare si, totodata, pline de promisiuni par preluate din repertoriul alchimistilor de odinioara. Nici nu le-am trata altfel, daca autorii lor n-ar fi, totusi, niste distinse personalitati ale cercetarii contemporane, inventatori eminenti, cu merite recunoscute de juriile unor importante premii rezervate stiintelor si tehnologiilor actuale, oameni ale caror cariere stralucite se pun garantie pentru ideile si cuvintele lor.
Ray Kurzweil , de pilda, si-a vazut recunoscuta calitatea de inventator prin diploma de onoare acordata de Oficiul de Patente al Statelor Unite in anul 2002, prin Premiul Lemelson-MIT (in valoare de 500.000 USD), prin Medalia Nationala pentru Tehnologie, pe care insusi Bill Clinton, pe atunci presedinte al SUA, i-a inmanat-o in 1999, in cadrul unei ceremonii de la Casa Alba. Este doctor honoris causa in cadrul a 12 universitati, iar lista recunoasterii sale internationale ar putea sa continue. Inventiile sale cele mai spectaculoase sunt un dispozitiv care recunoaste textul scris si il sonorizeaza pentru orbi, un sintetizator de sunete capabil sa recreeze instrumentele orchestrale, precum si diverse alte produse tehnice din categoria inteligentei artificiale. A scris o serie de carti cu titluri sugestive pentru asemenea preocupari insolite: Era Masinilor Inteligente, Cand computerele depasesc inteligenta umana, In preajma singularitatii: cand omul transcende biologia, iar impreuna cu Terry Grosmann a publicat incitantul volum Calatorie fantastica: traieste destul incat sa traiesti vesnic. Nu este doar un teoretician, un rafinat al ideilor extravagante, ci si un practician redutabil, numeroasele sale companii ocupandu-se de exploatarea cu succes comercial a inventiilor proprii, toate menite sa sublinieze impactul tehnologiilor asupra societatii.
Kurzweil imagineaza o vreme extrem de apropiata cand actualele computere personale vor fi complet eliminate, inlocuite de o tehnologie miniaturizata si extrem de mobila. Purtatorii inteligentei artificiale vor avea dimensiuni care-i vor face practic invizibili. "Toata lumea va fi on-line", afirma inventatorul. "Imaginile ni se vor scrie direct pe retina. Substratul computerizat va fi peste tot." Generatia urmatoare a tehnologiei va marca in special biologia: "A fost nevoie de miliarde de ani ca sa apara ADN-ul, dar candva acesta a ajuns la un nivel de procesare a informatiei capabil sa stocheze si sa-si reaminteasca rezultatele experientelor evolutioniste, iar ADN-ul a intrat intr-o noua etapa. Asa se va intampla si in tehnologie."
Tot mai sofisticate, tot mai rapid executate si, in consecinta, mai ieftine, produsele electronice vor avea capacitati si performante crescute exponential fata de cele cunoscute astazi. Daca ele sunt inca in afara noastra, curand se vor muta inauntrul organismului uman, inclusiv in creier. In zece-douazeci de ani, crede Ray Kurzweil, vom fi capabili sa plasam inteligenta nonbiologica in interiorul corpului nostru, fiindca, de pe-acum, ea nu este altceva decat o prelungire a personalitatii fiecaruia.
Biotehnologia schimba lumea si schimba omul, bineinteles. Bazate pe nanoboti, noi terapii medicale vor conduce la eliminarea bolilor actuale si la reechilibrarea subtila a unor organe intrate in procesul de imbatranire. "Am toata increderea ca, in urmatoarea decada, vom scapa de marea majoritate a bolilor care ucid astazi 95 la suta din populatie", profeteste Kurzweil. "Am identificat o duzina de procese de imbatranire si vom avea strategii potrivite pentru a le inversa. Cred ca in zece ani vom produce un soarece care nu imbatraneste si vom transpune experienta asta in terapii umane in alti zece ani."
Inventatorul american, unul din cei mai ambitiosi promotori ai biotehnologiei revolutionare, se considera, la nici 60 de ani, intr-o forma destul de buna ca sa poata prinde momentul cand terapia reconstructiva si tehnicile nemuririi ii vor fi accesibile lui insusi. Pana atunci, isi intretine organismul prin dieta si prin cele 250 de suplimente alimentare pe care le ia zilnic intr-un sistematic efort de reprogramare a biochimismului propriu. Se reconstruieste, daca se poate spune asfel, in mod artificial. "O multime de oameni cred ca e bine sa urmezi natura" - constata Kurzweil. "Eu nu cred ca e bine, fiindca evolutia biologica nu este de partea noastra."
Lectia sceptica
Ray Kurzweil nu e singur in postura de asediator al limitelor actuale ale existentei umane, insa nu toti imortalistii afiseaza optimismul sau debordant. S. Jay Olshansky, profesor la scoala de Sanatate Publica a Universitatii Illinois si autor al volumului intitulat In cautarea nemuririi, admite cagerontologia a facut veritabile salturi in ultima vreme, marturisindu-si increderea in progresele ce vor fi realizate in continuare. El foloseste, totusi, un ton mai retinut, invitand si pe altii sa nu exagereze cu ceea ce s-ar putea dovedi doar false promisiuni.
Cercetarile de rutina, menite sa imbunatateasca sanatatea fizica si functia mentala a omului, sunt mai sigure si mai profitabile, spune el, decat intretinerea sperantei ca vom trai cu totii sute, poate chiar mii de ani. Daca datorita lor se va intampla sa avem parte de o viata mai lunga, lucrul acesta trebuie considerat o sansa, un "bonus", nicidecum o regula generalizata.
Olshansky este si un istoric al problemei. Seductia nemuririi ii bantuia si pe antici, bunaoara pe alchimistul chinez Ko Hung acum 1.700 de ani, sau pe filosoful englez Roger Bacon in secolul al XIII-lea. Amandoi pretindeau moderatie alimentara spre a se ajunge la viata lunga si chiar la nemurire, "practici dietetice nu prea diferite de cele existente in foarte populara restrictie calorica ce urmareste, astazi, acelasi scop." Bacon sugera si ingestia unor materii (suplimentele alimentare ale lui Kurzweil?) precum aur, perle, coral, care ar fi avut rolul de a stimula substanta vitala, indepartand batranetea si moartea. Vechii indieni, medicul grec Galenus, medicul-filosof arab Avicena si multi altii credeau in nemurire si, asemeni lui Alexandru cel Mare, o cautau, fiecare cu mijloacele sale.
"Ce au in comun toti acesti cautatori ai nemuririi fizice?", se intreaba Olshansky, raspunzindu-si sec si ironic: "Faptul ca toti sunt morti." In plus, fiecare era convins ca un tratament contra imbatranirii urma sa fie aflat in urmatorii 5-10 ani, asa incat sa beneficieze ei insisi de el. Revenita in contemporaneitatea noastra, ideea nemuririi isi ia drept aliat cuceririle stiintei, dar ramane in esenta expresia moderna a unei eterne seductii:
"Kurzweil si altii nu fac acum decat sa agite inca o data flamura ademenitoare a nemuririi, tulburandu-ne cu povestea pe care cu atata disperare dorim s-o auzim si pe care am tot auzit-o vreme de mii de ani - viata fara boli, slabiciuni si neputinte, daruita cu tinerete vesnica, sub aspect fizic si mental deopotriva."
Un Institut al Nemuririi
Pana sa putem vorbi cu adevarat de un club al nemuritorilor, avem, deocamdata, un club al imortalistilor, macar sub forma temeinic organizata a unui Institut al Nemuririi, cu o misiune definita, cu o conducere si un statut al membrilor titulari, cu o imensa si, exagerand putin, putem spune vesnica foame de sponsorizari.Accesibil pe internet si bine blindat sub expresiva deviza"Pentru o viata infinita", clubul acesta se defineste ca o organizatie educationala nonprofit, grupand 19 cercetatori, doctori si filosofi preocupati de "ceea ce ar putea fi cea mai semnificativa descoperire stiintifica cu care s-a confrutat vreodata omenirea - eradicarea batranetii si a mortalitatii."
La loc de cinste il vom gasi, bineinteles, pe Ray Kurzweil, inconjurat de o pleiada de imortalisti din intreaga lume: Aubrey de Grey de la Departamentul de Genetica din Cambridge, neo-zeelandezul Marc Geddes, australianul Russell Blackford, Nick Bostrom din Oxford, dar in majoritate americani din principalele centre universitare si de cercetare stiintifica: Marvin Minsky de la Massachusetts Institute of Technology, Joao Pedro de Magalhaes de la Harvard Medical School, californienii Robert A. Freitas Jr. si Brian Wowk, oameni de formatii profesionale diverse si neobisnuite: psihologie cognitiva, criobiologie, managementul comunicatiilor, neurostiinta computationala, nanotehnologie moleculara, biologia telomerilor etc.
Institutul a publicat un volum de eseuri intitulat Stiinta invinge moartea, cu o parte mai conturat stiintifica, in care apar eseuri ca Nemurirea biologica (Michael Rose), Lupta cu batranetea (Aubrey de Grey), Un vis: Elixir Vitae (Magalhaes), Clonarea terapeutica (Michael West), Nanomedicina (Freitas), Spre o imortalitate cibernetica (William Sims Bainbridge), Vor mosteni robotii Pamantul? (Marvin Minsky).
O alta parte a cartii exploreaza sensul tendintelor etice, sociologice si filosofice ale atingerii nemuririi, prin articole precum Superlongevitate fara suprapopulatie (Max More), Rasturnarea ordinii naturale(Mike Treder), Constiinta in Viata Foarte Lunga (Manfred Clynes), Introducere la moralitatea imortalista (Marc Geddes), sau Cine vrea sa traiasca vesnic? (Nick Bostrom).
Iluzie ori iminenta restructurare biologica a speciei umane, perspectiva imortalista se manifesta energic in acest inceput de secol XXI, in ciuda celor care, privind moartea ca pe una dintre putinele date sigure ale existentei, considera ca lucrul cel mai bun pe care il putem face este sa rationalizam aceasta tragedie prin care se incheie in mod normal un ciclu de viata. Evident, in cazul realizarii cu succes a nemuririi, mai ramane de raspuns la o intrebare fundamentala: dincolo de implinirea unor dorinte intrucatva egoiste, ce rost (moral) are viata fara capat? Ce vom obtine efectiv? Intrebarea i s-a pus, de altfel, lui Ray Kurzweil intr-un interviu. Merita sa-i aflam raspunsul:"In ultima instanta, va fi mica diferenta intre un ins de 120 de ani si altul de 30. Iar cu o atat de mare parte din viata noastra petrecuta in realitatea virtuala, vom fi capabili sa ne exprimam pe noi insine pe multe alte cai. Nu nivelul de cunoastere al unui om de 120 de ani va fi problema. Noi toti avem sansa de a participa in mod creator la cunoastere si vom extinde sansa asta, care, dupa parerea mea, este adevarata misiune a civilizatiei noastre."


sursa: http://autovindecarea.blogspot.ro

miercuri, 25 iulie 2012

AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apa (24.07.2012)


„In lume exista peste 3000 de oameni care traiesc fara sa consume hrana solida, multi dintre ei si fara sa consume lichide. Sunt numiti "autotrofi", o denumire data organismelor capabile sa transforme energia solara in hrana, prin fotosinteza. Numai ca specialistii nu pot explica mecanismul prin care autotrofii umani supravietuiesc -

Zeita Amba si hrana divina

Indianul Prahlad Jani are 83 de ani, dar nu a mai mancat si nu a mai baut nimic de la varsta de 8 ani, cand, spune el, a fost binecuvantat de Zeita Amba. Jani este numit Mataji - un adept al Zeitei Mama a Tuturor, Amba sau Durga, foarte populara in Gujarat, locul lui natal. Zeita este o aparatoare a razboinicilor, dar cea mai importanta functie a ei este de a aduce si de a mentine fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvantata care uda ogoarele, hranind pamantul. De aceea si Mataji Jani este convins ca pe el il hraneste Amba cu apa divina, tinandu-l in viata.
In 2010,Jani a fost supus unei atente supravegheri medicale, la Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Timp de zece zile, o echipa formata din 30 de medici specialisti i-au monitorizat functiile vitale. Rezultatele i-au naucit, desi in India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstratii ce anuleaza legile fizicii, dar si pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis sa faca baie, stiut fiind ca apa hidrateaza si prin piele. Oamenii normali pot trai fara apa doar trei, patru zile, dar cu urmari uneori foarte greu de ameliorat. Jani nu a avut nici o complicatie. In ciuda faptului ca nu consuma nici un mililitru de lichide, urina se forma in vezica, dar, cu totul inexplicabil pentru medicii care l-au asistat, era absorbita ulterior de peretii vezicii. Cat a durat experimentul, Jani nu a mancat, nu a baut si nici nu a avut necesitati fiziologice.
 
AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apaMataji Jani
 
Insa functiile organelor interne nu s-au modificat in nici un fel si nu a manifestat nici o afectiune. Prahlad Jani este un om sfant, care traieste ca un pustnic, intr-o pestera, de la varsta de 8 ani, cand i s-a aratat Zeita Amba. El sustine ca este hranit cu apa divina printr-o gaura in bolta pesterii, si ca nu a simtit niciodata nevoia de a manca, de a urina sau defeca. Nu incearca sa explice in nici un fel conditia sa, lasandu-se total in grija zeitei protectoare, pe care o slujeste cu rugile sale si meditatii zilnice. Dr. G. Ilavazahagan, directorul Institutului Apararii Nationale din India, care a participat la examinarea lui Jani, nu intelege cum un om poate supravietui in intregime ca o planta. "Pare evident ca mai exista o sursa de energie care poate fi procesata de corpul uman, in afara caloriei, dar va dura pana o vom descoperi".

"Fenomenul HRM"


Hira Ratan Maneck, in varsta de 67 de ani, este tot din India. Este inginer si a renuntat la mancare in mod deliberat, in urma cu opt ani, vrand sa demonstreze ca organismul uman are mai mult de suferit prin consumul de mancare solida, decat prin nealimentare. Ratan se hraneste cu apa, sucuri si energie solara.
 
AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apaHira Ratan Maneck
 
Invitat de specialistii NASA pentru un studiu, a trait doar cu apa si absorbtie de energie solara, pe toata durata supravegherii, timp de 130 de zile. Nestiind cum sa denumeasca procesul prin care supravietuia, specialistii NASA l-au numit "fenomenul HRM", de la initialele subiectului.
Ratan a incetat sa consume hrana solida dupa un pelerinaj in Himalaia. "In fiecare dimineata, statea la soarele ce rasarea, cate o ora, fara sa clipeasca", spune sotia sa, Vimla. "Acesta era meniul principal. Ocazional, mai consuma cate o cafea, ceai sau alte lichide". Ratan crede ca aceasta metoda reda corpului abilitatea naturala de a trai, fara sa fie ingreunat de toxinele generate de hrana solida. "Si creierul se simte mai bine astfel hranit", spune Ratan. "Este o metoda straveche, practicata de ascetii Hindu si Jina. Este chiar demonstrabila stiintific".

Mic dejun cu soare

Ceea ce s-a si facut. In urma unor cercetari efectuate de "British Royal Medical Institution", s-a constatat ca, intr-adevar, energia solara este ideala pentru viata. In prezent, se face o publicitate negativa Soarelui, din cauza exploziilor solare, care afecteaza tehnologia, in primul rand. Dar, din punct de vedere al vietuitoarelor, mult mai multe efecte negative sunt cauzate de lipsa expunerii la soare. Dimineata, la rasarit, soarele este o adevarata hrana energetica. "Consumand legumele care sunt dependente de energia solara, ca sa se dezvolte, oamenii traiesc, practic, dintr-o sursa indirecta de energie solara", este de parere Ratan. "Noi ne hranim cu ceea ce a fost deja procesat de plante. Trebuie sa reinvatam sa absorbim energie solara din sursa directa". Metoda lui Ratan de a "gati" energia solara e simpla: incepi prin a privi cateva secunde la soarele care rasare dimineata; treptat, se prelungeste sedinta pana la 30 de minute. Cand se ajunge la 15 minute de privit soarele diminetii, deja se diminueaza necesitatea de a manca. La 30 de minute, creierul dezvolta capacitatea de a stoca energia solara si de a o transforma in energia necesara activitatilor umane. O plimbare de 40 de minute, cu picioarele goale in soarele diminetii, incarca "bateriile" umane si inlatura orice afectiune psiho-somatica. Cel mai important, spun ascetii indieni, este faptul ca se formeaza in jurul trupului o coroana de energie, care alimenteaza organismul toata ziua. Cu cat aceasta coroana este mai puternica, riscul de imbolnavire scade, pana la a fi eliminat definitiv.
 
AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apaSolarian
 
Neurofizicianul Sudhir Shah, care i-a monitorizat si pe Jani, si pe Ratan, in cursul unui experiment ce a implicat mai multi subiecti, desfasurat la Health Care International Multitherapy Institute, nu poate da o explicatie stiintifica fenomenului. "I-as spune, mai degraba, "adaptarea cronica" a unui organism la conditii vitrege impuse. Astfel, organismul isi reduce voluntar necesarul de energie, pentru a procesa reactiile chimice, fenomen ce intervine cam dupa a 16-a zi de post a ascetilor. Organismul slabeste dramatic, chiar si 40 de kilograme in 200 de zile, dar, in ciuda asteptarilor medicilor, nu se observa nici o dereglare a functiilor vitale. Dupa acest "hop", organismul se adapteaza. Este posibil si sa se activeze acel lob temporal unde credem ca s-ar afla sediul celui de-al saselea simt, responsabil de proprietatile parapsihice. Celelalte parti ale creierului, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitara si medulla oblongata, nu sufera nici o modificare".
Ratan, practicant jainist, este ferm convins ca procentul foarte mare de functii ale creierului inhibate la oamenii ce consuma hrana solida se activeaza cu hrana solara. Si ceea ce resimte imediat orice subiect care renunta la hrana solida este inclinatia spre sfere spirituale, uitand de grijile materiale.

Organismul uman este dotat ca si plantele

In conditii de experiment similare, la unii subiecti s-a constatat o scadere dramatica a nivelului de zahar in sange, pana la limita de risc letal maxim, dar ascetii nu prezentau nici un simptom. Ratan nu a mancat si a baut doar apa fiarta, in timpul zilei, pe durata experimentului, ce a durat 200 de zile, dar, in viata de zi cu zi, consuma noua tipuri de lichide, pe langa sedintele solare.
Un grup de calugari jainisti, care fac parte din Societatea Energiei Solare, s-au supus testarilor medicilor pentru a demonstra ca postul ascetic regleaza tensiunea, pulsul, sistemul urinar, sistemul digestiv, sistemul circulator, practic, toate functiile organismului si ale creierului in special. Medicii se straduiesc acum sa dezvolte o strategie de vindecare a anumitor boli prin post, o metoda practicata de animale, care cand se imbolnavesc renunta la mancare si reduc consumul de energie, dormitand tot timpul.
Un studiu de nutritie destul de recent arata ca vitamina B12, absolut necesara organismului uman, se regaseste doar in hrana de origine animala, deci vegetarienii n-ar putea sa supravietuiasca doar cu legume. Si totusi, in organismul autotrofilor se gaseste, inexplicabil, o cantitate suficienta de B12. Continuand cercetarile, s-a descoperit ca in intestinul uman exista o bacterie care genereaza componentele vitaminei B12. Un alt studiu a aratat ca intestinul uman este capabil sa produca o bacterie ce intra in compozitia aminoacizilor, deci omul este dotat cu o microflora capabila sa-l intretina, fara aport din afara. Pana la urma, mitologiile care vorbesc despre cei dintai oameni, ce nu consumau hrana solida, se vor dovedi a fi fost adevaruri demult uitate.

A renuntat la pizza pentru... nimic

Dar nu numai indienii, practicanti ai unor culte diverse, pot deveni autotrofi. Doctorul Michael Werner, din Brunswick, specialist in chimia cancerului, traieste de patru ani doar cu hrana solara. Werner are 60 de ani, alearga in fiecare dimineata peste trei kilometri, apoi ia micul dejun cu sotia sa, Angelica. Ea mananca destul de consistent, el bea doar o ceasca de cafea. La serviciu, are un program incarcat, dar tot isi face timp si pentru o partida de tenis, sportul lui preferat. Dupa ce se intoarce acasa, cei trei copii, fiecare cu problemele lui, il tin ocupat. Viata lor pare absolut normala.
 
AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apaDoctorul Michael Werner
 
Asa si este, doar ca Angelica nu trebuie sa gateasca pentru Michael. Deloc. Michael Werner n-a mai consumat hrana solida de la Revelionul din 2001, cand a mancat o uriasa portie de salata de cartofi si o bucata mare de tort, dupa care i s-a facut rau. A fost doar o indigestie, dar Michael, doctor in chimie, s-a hotarat sa renunte la mancare. A citit, s-a informat, dar ideea i-a dat-o o prietena de familie care experimenta hrana solara, renuntand la mancarea solida. Treptat, Michael a trecut si el pe hrana solara. I-au trebuit doar trei saptamani sa se adapteze la noua conditie, care ii confera infinit mai multa vitalitate. "E prana din textele sfinte, ki-ul cosmic, energia ideala!", spune Werner. Dieta lui zilnica este formata din patru cesti de cafea si doua sucuri de fructe naturale, plus, ocazional, un pahar de vin. In rest, ...soarele diminetii. "Sunt o persoana absolut normala, fericita si in deplinatatea sanatatii", spune Werner. "Inainte eram dependent de pizza, eram supraponderal si ma simteam epuizat dupa o zi de munca. Multi colegi doctori mi-au spus ca e o nebunie ceea ce incerc sa fac. La un moment dat, chiar mi-au recomandat sa vorbesc cu un psiholog".

Foamea din minte

Adevarul este ca transformarile care se produc in primele 21 de zile par ingrijoratoare, mai ales slabirea dramatica si aspectul de "pruna uscata" al pielii. Dupa care organismul incepe sa proceseze noua dieta. Nu toti reusesc sa se adapteze. "Cei mai multi dintre cei care renunta o fac pentru ca nu reusesc sa-si scoata foamea din minte", spune Werner. Ca specialist in reactii chimice, a observat ca organismul capata o rezistenta uluitoare si o putere de regenerare mult mai mare decat inainte, fapte dovedite de el prin analize si radiografii. Sistemul imunitar pare o reduta de necucerit. Doarme doar cinci ore pe noapte, suficient cat sa se odihneasca pe deplin. O alta functie care a suferit modificari considerabile este memoria, care acum pare un "stick" modern, cu o capacitate de stocare uriasa. Cand reporterii l-au intrebat daca dieta sa nu e cumva o forma de anorexie, dr. Werner a raspuns prompt: "Eu nu mananc, pentru ca imi iubesc corpul, nu pentru ca-l urasc! Si asta schimba toate reactiile din organism, fiind un catalizator".
Dr. Werner nu lipseste de la mesele copioase date de prietenii de familie, desi nu simte nevoia sa consume
nimic. Mintea lui nu mai are nici o relatie cu hrana solida. Corespondeaza cu vreo 30 de oameni care se supun voluntar aceluiasi regim. Foarte invocat este si numele lui Wiley Brooks, cel care in 1983 a infiintat, in America, "Institutul Celor ce se Hranesc cu Aer". Din pacate, a fost surprins cand tocmai ingurgita o placinta de pui, dupa ce sustinuse in public ca nu consumase hrana solida de 19 ani! De atunci, multi dintre cei care traiesc cu aer sunt supusi unor teste de control. In 1999, o alta adepta renumita a dietei cu aer, australianca Ellen Greves, a picat testul medicilor, dupa numai patru zile de hrana solara. Sanatatea ei s-a deteriorat atat de sever, incat medicii au pus capat testarii. Dr. Werner a participat insa la doua experimente, de cate zece zile fiecare, si a reusit cu succes sa demonstreze ca prana este hrana ideala.

De ce exista foamete in Africa?!

Problema pe care o ridica acesti oameni nu este una usoara. Cum reusesc ei sa traiasca si sa fie sanatosi, cand in lume exista tari unde oamenii mor literalmente de foame, mai ales in Africa, unde, se spune, soarele este mai stralucitor?! Si pentru aceasta problema, dr. Werner are un raspuns, dar nu o explicatie: "Mor de foame, pentru ca sunt convinsi ca asta se intampla daca nu mananca. A trai cu energie solara este un concept pe care creierul, in primul rand, trebuie sa si-l insuseasca. Sunt convins ca metoda folosita de noi ar salva omenirea de la foamete, dar nu cred ca omenirea este gata sa treaca la acest mod de viata, care este foarte spiritual. Eu, personal, n-as indrazni sa sfatuiesc pe nimeni sa faca ceea ce fac eu". Chiar si el, care si-a "calit" creierul, mai pofteste uneori la pizza si ciocolata. Si chiar vrea sa-si satisfaca pofta, dar imbucatura i se opreste in gat. "Mentalitatea omului guverneaza. E cel mai aprig razboi s-o invingi!".
Expertii nutritionisti nu accepta aceasta idee si au si ei dreptatea lor. Cum ai putea, de exemplu, sa convingi copiii ca pot trai cu soare si aer?! "Poti sa tii un bebelus in soarele diminetii cat vrei, dar, daca nu-l hranesti, va muri", spune dr. Helmut Oberritter. "Numai plantele traiesc cu hrana sintetizata din energia solara, dar vorbim de alt regn". Admite, totusi, ca cei care se hranesc ca dr. Werner au o mentalitate aparte, dar cum poate aceasta mentalitate sa-i tina sanatosi, fara sa se hraneasca cu mancare solida, nu poate explica stiintific. "Sunt inclinat sa cred ca acesti oameni fac parte dintr-o alta rasa umana, foarte restrictiva, care a fost in trecut si a lasat mostenire anumite gene, pe care, cu metodele din prezent, inca nu le-am detectat", spune dr. Oberritter, mai in gluma, mai in serios. "In orice caz, sistemul prin care autotrofii umani supravietuiesc este prea complicat sa se fi dezvoltat intr-o scurta perioada de timp".

Alaptare pana la 7 ani, apoi... soare

Si in Rusia cea plina de cercetatori ai fenomenelor neobisnuite se gasesc autotrofi. Avand o tara greu de hranit, conducatorii au finantat multe studii de nutritie, insa doar filosofii au reusit sa se apropie de "fotosinteza" autotrofilor. Verdanski, de exemplu, era convins ca omul este o fiinta energetica si trebuie sa fie capabil sa se hraneasca doar cu energie din spatiul cosmic. In Rusia, exista un grup de autotrofi, care se intalnesc cu regularitate la Muzeul Konstantin Vasiliev din Moscova. Acestia cred ca au descoperit si solutia pentru copiii autotrofi.
 
AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apaZinaida Baranova
 
"Un copil trebuie alaptat pana la varsta de 7 ani, dupa care este perfect capabil sa devina autotrof", spune Zinaida Baranova, din Krasnodar, cea mai renumita dintre acestia. "Mama, chiar daca nu consuma hrana solida, are suficient lapte pentru a hrani copilul pana la 7 ani". Zinaida a lasat clar sa se inteleaga ca exista femei din grupul lor care au facut acest experiment. Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani. "Organele ei parca s-au regenerat", a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.
Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!
 
Nota Noastra: Credem in aceasta posibilitate si pare foarte logic sa putem trai asa, insa nu stim cat de valabile sunt formulele oferite oamenilor de diverse persoane despre care se spune ca sunt autotrofe. Articolul de astazi v-a prezentat unele persoane care sunt verificate si ofera un plus de credibilitate acestei viziuni, insa ca si filme va vom prezenta un workshop sustinut de Jasmuheen in iunie 2012 la Bucuresti, o vestita autotrofa (cel putin din spusele ei, caci se pare ca a picat unele verificari si vom despre acest aspect). Inainte de a urma cele spuse de Jasmuheen este bine sa aflam si alte puncte de vedere in ceea ce o priveste. Ea a primit mai multa atentie din partea mass mediei centrale si a fost mai atacata decat altii asa ca ceea ce va vom prezenta mai jos poate fi manipulator sau intentionat defaimator (nu avem de unde sa stim) insa dorim sa tragem un semnal de alarma. (despre Jasmuheen am vorbit pe larg pe blog aici). 
Numele real al lui Jasmuheen este Ellen Greve si se spune ca in cultul ei exista peste 5000 de oameni in intraga lume (greu de verificat). Nu stim in ce masura sunt reale urmatoarele date insa va invitam si pe voi sa cercetati mai departe: unul dintre discipolii ei, o australianca pe nume Verity Linn a murit in timp ce incerca sa urmeze calea oferita de Jasmuheen, in apropiere de Cam Loch in Scotia in septembrie 1999. Ea isi anuntase dorinta de a urma aventura autotrofa, si in ciuda dezmintirilor lui Jasmuhen, se pare ca langa trupul mort al acesteia au fost gasite 3 dintre cartile lui Jasmuheen („A trai cu lumina”, „In Rezonata” si „Camelotul nostru”).  Inainte de asta, in vara lui 1998 Lani Morris din Melbourne s-a infometat pana la moarte si  Timo Degen, un educator de gradinita a , a facut la fel in1997. 

Reteta oferita de Jasmuheen poate fi gasita in cartea „A Trai  Cu Lumina”.
Insa cel mai rasunator esec al lui Jasmuheen a fost inregistrat la emisiunea 60 de minute in versiunea australiana. In casa ei, a fost descoperita o mare cantitate de mancare, insa ea a afirmat ca era a sotului ei.  Ea a fost de acord sa fie testata  timp de o saptamana sa demonstreze ca ceea ce face este real, insa dupa numai 4 zile, semnele ei vitale aratau foarte prost, a scazut in greutate, dand semne clare de malnutritie si deshidratare, pupilele erau dilatate, pulsul se dublase, iar medicul care supraveghea evolutia sanatatii acesteia a stopat testul. Puteti vedea un fragment netradus, din emisiunea 60 de minute aici. O alta afirmatie a lui Jasmuheen a fost ca acum ADN-ul ei s-a extins de la 2 lanturi la 12 lanturi pentru a „absorbi mai mult hidrogen”. Din cate am inteles i s-au oferit 30.000 de $ sa dovedeasca spusele ei printr-un test de sange, iar ea a spus ca nu poti vedea la microscop energia spirituala. ... In 2005, James Randi, i-a oferit 1 milion de $ ca sa-si dovedeasca afirmatile. Nu am auzit sa fi castigat premiul. Trageti singuri concluziile. Cercetati, cercetati, puneti intrebari ...  (cele prezentate de noi despre Jasmuheen sunt preluate de pe http://en.wikipedia.org ).