Dieta alcalină şi acidă – explicaţia stării prelungite de oboseală

"Dieta alcalina este o notiune relativ recenta, desi la baza ei stau lucruri stiute de mii de ani care au capatat o forma concreta in anii ’20. Este vital sa cunoastem aceste informatii despre alimentatia alcalina si opusul ei, alimentatia acida pentru ca, in general, starea de boala este asociata cu acizii, iar starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline.

In concluzie, daca vrei sa fii sanatos, sa traiesti mult, sa te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit, irascibil, fara vlaga si sa ai antioxidanti in corp, deci sa intarzii imbatranirea si moartea celulelor corpului tau, afla tot despre dieta alcalina si lista pretioasa a alimentelor alcaline (indicate) versus alimentele acide (de care trebuie sa ne ferim cat mai mult).

Hiperaciditatea si efectele ei nocive asupra sanatatii

O stare prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate de neasteptata.

“Ploaia acida a facut vâlva in urma cu câtiva ani, omul acid va face in viitor”. Afirmatia ii apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii “Hiperaciditate – bolnav fara motiv”, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.

Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.

Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in vârsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, hiperaciditatea este o problema serioasa.

Imbatrânirea – se mai spune – nu este nimic altceva decât intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.

Care sunt alimentele dietei alcaline?

Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata.

Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism.

Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.

Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.

Sa tii o dieta alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste zi (peste 75%) acele alimente care iti fac organismul mai alcalin. Daca consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa depaseasca 25% din tot ce mananci peste zi si sa te asiguri ca la aceeasi masa mananci mai mult alcalin decat acid.

Sigur, in cazul persoanelor foarte bolnave, alimentatia si obiceiurile de viata vor fi alcaline 100% pana la recapatarea starii de sanatate.

Alimentele alcaline versus alimente acide

Fructe alcaline: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere

Fructe acide: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura

Legume alcaline: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive, patrunjel, pastârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite

Legume acide: ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate

Cereale alcaline: cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).

Cereale acide: produse de patiserie, pâine alba, pâine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale

Lactate alcaline: lapte smântânit, kefir, zer, unt, frisca, lapte proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

Lactate acide: parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemea, inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentata

Alimente gatite alcaline: legume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de radacinoase fara carne

Alimente gatite acide: mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve

Dulciuri alcaline: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturala in cantitate foarte mica

Dulciuri acide: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina, aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

Produse animale alcaline: oua de prepelita, oua de rata

Produse animale acide: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina

Bauturi alcaline: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre daca au un pH usor trecut de 7 (scrie pe sticla)

Bauturi acide: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

Diverse alcaline: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere (calup)

Diverse acide: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

Alimente uleioase alcaline: ulei presat la rece de floarea soarelui sau de masline, ulei de peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac, alune, susan, castane, nuca de cocos proaspata

Alimente uleioase acide: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline, fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci, fistic

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul

Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa, muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.

Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manânce, dar odata cu inaintarea in vârsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus.

Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta.

Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului."

Anatol Basarab - http://anatolbasarab.me

Sursa: danielroxin.blogspot.ro

De ce urâm ziua de luni şi de ce suntem obosiţi până miercuri (STUDIU)

 Foto: Alex Domanski / REUTERS 

Cercetătorii de la Universitatea Rush din Chicago au realizat un studiu care arată de ce ziua de luni provoacă stări de oboseală după un weekend odihnitor şi de ce lunea este o zi dificilă la locul de muncă, scrie Daily Mail.

Potrivit studiului, prea mult somn în weekend aduce un început de săptămână dificil, multe persoane fiind obosite până miercuri. Simptomele stării de lene care apare deseori luni dimineaţa după un weekend în care se doarme mai mult decât în timpul săptămânii sunt memoria slăbită şi lipsa reacţiilor.

Modificarea perioadelor de somn ar putea să creeze predispoziţie pentru îngrăşare, ţigări şi cafeină, susţin cercetătorii. 

Persoanelor care au participat la studiu li s-a cerut să apese un buton când pe un ecran apare o ţintă. Rezultatele arată că aproape toate persoanele au fost mai încete dimineaţa decât seara.

Sursa: www.jurnalul.ro

Plante antioboseala

Cand 8 ore de somn pe noapte nu mai sunt de ajuns pentru a te simti odihnita a doua zi, ai primul semn ca suferi de oboseala si trebuie sa iei rapid masuri.

5 plante antioboseala

Coacaze negre - stoarce vreo 4-5 pumni de bobite si bea sucul obtinut. 1-2 pahare pe zi vreme de 5-7 zile, te vor ajuta sa-ti recapeti tonusul. Daca nu gasesti coacaze proaspete, de la magazinele naturiste poti cumpara sirop gata preparat, recomandat mai ales in perioadele extenuante.

Ginseng - nu il poti gasi decat la farmacie, sub forma de tablete sau ceai. Este un remediu de senzatie impotriva oboselii.

Macese - consumate sub forma de infuzie ori sirop amestecat cu miere, macesele sunt energizante si revitalizante. Administrat profilactic, tratamentul previne instalarea oboselii fizice si intelectuale.

Catina - mai ales in aceasta perioada a anului poate fi gasita in stare naturala la vanzatorii din piete. Prepara din bobite ceai si bea zilnic 2-3 cani, indulcit cu miere. Pentru un efect rapid, fa o cura de 2 saptamani cu ulei de catina, de la farmacie.

Busuiocul - administrat sub forma de tinctura, cate o lingurita, de 3-4 ori pe zi, busuiocul stimuleaza sistemul imunitar, reda tonusul si alunga oboseala.

Vitaminele au cuvantul!

Deficitul de vitamina B din organism este una dintre principalele cauze ale instalaii unei stari de oboseala. Pe langa aceste urmari, carenta de vitamine B duce si la incaruntire prematura, constipatie, caderea parului sau depresie. Pentru a preintampina aceste probleme, evita dulciurile si alcoolul, distrugatorii de vitamine B si consuma drojdie de bere in stare proaspata. Contine intreg complexul de vitamine B. In plus, fa o cura de cateva zile cu grau incoltit si miere.

Arome energizante

Masajul este una dintre cele mai eficiente tehnici pentru revigorare. Daca nu reusesti sa convingi pe cineva sa te frictioneze pe spate cu cateva picaturi de ulei aromat, fa-ti singura un masaj in talpa, recunoscut ca fiind foarte bun contra oboselii si pentru eliberarea tensiunii de la nivelul picioarelor. Foloseste pentru acest procedeu uleiul de busuioc, lavanda sau brad.

Sursa: mami.ro

Eşti lipsit de energie? Iată o posibilă cauză

Persoanele lipsite de energie, cărora le vine greu şi să se ridice după telecomandă, pot da vina pe materialul lor genetic, după ce un studiu recent a arătat că o enzimă din muşchi este responsabilă de nivelul de energie al oamenilor.

Eşti lipsit de energie? Iată o posibilă cauză (Imagine: Shutterstock)

Oamenii de ştiinţă au descoperit o enzimă din muşchi care controlează modul în care mâncarea este transformată în energie, explicând astfel de ce unele persoane sunt tot timpul active, iar altele nu, potrivit dailymail.co.uk.
Enzima respectivă, AMPK, este produsă de nişte gene în timpul activităţii fizice. Cei ale căror gene generează cantităţi mai mari de AMPK au mai multă energie, în timp ce persoanele care au cantităţi mai mici din enzimă obosesc mai repede.
Coordonatorul studiului, doctorul Gregory Steinberg, de la McMaster University din Ontario, Canada, a spus că această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente pentru persoanele cărora le este greu să facă exerciţii fizice, incluzându-le pe cele obeze sau care au astm.
Echipa sa a constatat mari diferenţe între două grupuri de şoareci, animalele dintr-un grup fiind crescute fără genele care ar fi responsabile de producţia de AMPK. Când le-a fost pusă la dispoziţie o rotiţă pentru exerciţii, şoarecii care aveau aceste gene au putut alerga echivalentul distanţei de un kilometru timp de 20 de minute. În schimb, ceilalţi nu au putut alerga mai mult de 40 de metri şi au renunţat.
Cercetătorii cred că acelaşi efect ar putea fi observat şi la oameni.
AMPK este prezentă în celule şi este responsabilă de creşterea numărului de mitocondrii, mici baterii care descompun mâncarea şi o transformă în energie. Este prima dată când oamenii de ştiinţă au demonstrat că AMPK este controlată de două gene, a căror absenţă diminuează considerabil abilitatea de a face exerciţii fizice.
"Şoarecii arătau la fel, dar în câteva secunde am ştiut care aveau genele şi care nu, pentru că diferenţa în ceea ce priveşte capacitatea lor era atât de mare", a spus Steinberg.
Pe de altă parte, chiar exerciţiile fizice par să stimuleze producţia de AMPK, aşa că celor care se ambiţionează să facă mişcare, chiar dacă le vine greu, le va fi până la urmă mai uşor.
Studiul echipei canadiene a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Sursa: mediafax.ro