Neoplasmul malign sau cancerul, aşa cum este cunoscut de întreaga lume, reprezintă o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui tip de celule care au capacitatea de a invada alte ţesuturi din organism. Procesul de diviziune şi cel de înmulţire necontrolată sunt declanşate de anomalii ale ADN-ului celulor canceroase. Dar s-a gândit oare cineva că aceste cancere ar putea fi noi specii care evoluează?
Un studiu a pornit de la ipoteza că fiecare cancer este o nouă specie care, ca orice parazit, depinde de gazda sa pentru a se hrăni, dar care în mod normal operează independent şi cel mai adesea în detrimentul gazdei.
Profesorul Duesberg de la Universitatea Berkeley, California, este de părere că fiecare cancer reprezintă evoluţia unei noi specii. “În ceea ce priveşte nivelul de complexitate, cancerul este comparabil cu bacteriile, dar totuşi rămâne independent, lucru înseamnă că nu depinde de celelalte celule pentru a supravieţui. El nu poate fi dirijat la fel ca alte celule ale corpului, se poate dezvolta oriunde, oricând şi necontrolat. Aceasta este definiţia unei specii. Odată ce o celulă a trecut de bariera independenţei, ea devine o nouă specie“, a declarat Duesberg.
Esenţa acestei noi teorii o reprezintă negarea faptului că tumorile se creează atunci când o mutaţie genetică determină creşterea necontrolată a unei celule. Cercetătorii susţin că acestă carcinogeneză este iniţiată de o disfuncţionalitate cromozomială ce duce la duplicarea, ştergerea, ruperea sau deteriorarea cromozomilor, alterând astfel echilibrul a zeci de mii de gene. Rezultatul este o celulă cu proprietăţi noi, adică un nou fenotip ce reprezintă o specie unică.
Noua idee lansată de profesorul Universităţii Berkeley este susţinută şi de alţi experţi din acest domeniu. “Cred că Duesberg are dreptate când critică teoria mutaţiei, susţinută de miliarde de dolari investiţi în medicamente. Până acum, foarte puţine forme de cancer au fost vindecate de acestă terapie cu medicamente, şi chiar dacă ele ajută pacienţii să mai trăiască încă şase sau nouă luni, cel mai adesea celulele canceroase găsesc o cale să revină”, a declarat Mark Vincent, oncolog înrolat în programul Regional împotriva Cancerului din Londra.
Jurnaliştii publicaţiei Discovery au realizat un interviu cu Tak Mak, unul dintre cei mai buni cercetători pe plan mondial în acest domeniu. Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că se investesc miliarde de dolari în industria medicamentelor, iar rezultatele se lasă aşteptate. Duesberg speră ca noua modalitate de a privi cancerul să ducă la identificarea unor terapii benefice pentru bolnavi.
Dat fiind faptul că se pot evidenţia la microscop comozomii defecţi aferenţi cancerelor aflate la debut, boala poate fi detectată mai devreme. Testul Papanicolau se bazează pe urmărirea modificărilor de formă ale celulelor cervicale, acestea indicând defecţiuni cromozomiale ce ar putea evolua spre cancer cervical.
Cancerul ar trebui să fie tratabil. El există la limita capacităţii de supravieţuire, menţinându-şi flexibilitatea evoluţiei genetice şi păstrându-şi capacitatea de a se divide la infinit. Oncologul Mark Vincent susţine că acesta ar putea fi înfrânt dacă ar fi “împins de la spate” să evolueze mai rapid decât acum, astfel încât cancerul să se autodistrugă.
Sursa: Discovery
