Federalizarea României, pusă subtil de Laszlo Tokes pe agenda de lucru a PPE!

Liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Laszlo Tokes, se joacă şi el cu pâra la europeni după modelul amicului său Băsescu. El a insistat pentru “o descentralizare” a României, care să aibă drept rezultat final “un sistem de federalism”.

Iată şi câteva din afirmatiile acestuia:

“Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei Unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi”.

„Noi considerăm că problema regimurilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specific românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării”, a glăsuit Tokes, adăugând că “Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România”.

După principiul „Fă-te prieten cu dracul până treci puntea!”, Tokes, care intenţionează să intre cu formaţiunea sa în PPE, a felicitat UDMR şi PDL: “Este păcat că Hunor Kelemen îi vorbea preşedintelui PPE despre divizarea ungurilor. Democraţia, pluralismul democratic, nu înseamnă niciodată divizare. Pur şi simplu noi reprezentăm o politică autonomistă, federalistă, pentru bunăstarea şi în favoarea comunităţii maghiare şi a întregii ţări”.

El a mai spus că Partidul Popular Maghiar din Transilvania a înaintat cererea de aderare la PPE, reprezentanţii formaţiunii sale au fost invitaţi la congresul popularilor europeni şi a salutat faptul că în platforma popularilor europeni vor fi incluse prevederi referitoare la drepturile şi interesele regionale ale minorităţilor naţionale.

“Felicit PDL şi UDMR pentru organizarea acestui congres. Am şi eu contribuţia mea. La Bruxelles conlucrăm foarte bine, după cum vedeţi. Ar fi de dorit ca şi în ţară să se realizeze o astfel de conlucrare, mai ales în cadrul forumului de coordonare, care ar fi timpul să fie convocat în zilele astea”, a adăugat Tokes.

Sursa: gandeste.org

Virusul separatismului bântuie prin Uniunea Europeană

Foto: EPA

Actuala criză din Uniunea Europeană, cu înveliş financiar, ascunde un alt pericol: creşterea spiritelor separatiste în spaţiul „Europei unite”. Un pericol deosebit îl prezintă flancul est-european cu „moştenirea” sa istorică complicată.

Când se vorbeşte despre pericolul la adresa noii delimitări a graniţelor europene, se au în vedere, în primul rând, Balcanii, acest „butoi cu pulbere” al Europei. Potenţialul destrămării în spaţiul fostei Iugoslavii încă nu a fost epuizat. O îngrijorare deosebită stârneşte faptul că actualul separatism balcanic, spre deosebire de evenimentele din anii 1990, are un caracter etnic specific.

Separatismul a coborât la nivel de comunităţi etnice şi teritorii. Lideri în acest proces periculos sunt albanezii, nu doar cei kosovari. În Bulgaria, liderii albanezilor macedoneni vorbesc despre dorinţa de separate a Macedoniei într-o parte albaneză şi alta bulgară. Sunt pregătiţi să repete scenariul kosovar câteva sute de mii de locuitori legali şi ilegali de naţionalitate albaneză din Grecia de Nord.

Indicii de separatism există şi în spaţiul Europei Centrale şi de Est. De exemplu, actualul premier ungar, Viktor Orban, aspiră la rolul de mare unificator al pământurilor maghiare: de la Adriatica până în Bucovina şi de la Viena până în Transilvania.

În timp ce naţionaliştii maghiari îşi făuresc vise de obţinere a Transilvaniei, Bucureştiul oficial vorbeşte la fel de activ despre delimitarea injustă a propriilor graniţe. Dorinţa unor cercuri înalte româneşti, în frunte cu preşedintele în exerciţiu al ţării, Traian Băsescu, de a alipi pământurile moldoveneşti include aceleaşi acţiuni pe care le practică Budapesta vizavi de ungurii transilvăneni: acordarea generoasă de paşapoarte şi granturi financiare sub acompaniamentul declaraţiile despre rezultatele nedrepte ale războaielor mondiale, inclusiv ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Cauza principală a activizării spiritelor separatiste în Europa de Est este impactul separatismului kosovar, sprijinit de NATO şi UE, consideră experţii. În acest sens, ei vorbesc de încă un pericol important. Iată care este opinia Annei Filimonova, analist la Centrul de Studiere a Crizei Balcanice Contemporane.

„De pe teritoriul cvasi-statului Kosovo provine pericolul creşterii în Europa a activităţii teroriste de diversiune. Şi ea se amplifică prin acţiunile forţelor şi structurilor occidentale care sprijină Kosovo.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Se naste o alta moneda? Cel mai nou medicament care ar putea revigora Europa

Austria, Finlanda, Germania si Olanda trebuie sa se pregateasca sa paraseasca zona euro si sa creeze o noua moneda, sustine Hans Olaf Henkel, fostul sef al Federatiei Germane a Industriei (BDI), intr-un articol publicat, ieri, de Financial Times. Masura face parte dintr-un plan C de salvare a Europei.

Henkel, fost sustinator al monedei europene, este de parere ca europoliticienii si-au incalcat toate promisiunile din Tratatul de laMaastricht. Grecia nu doar ca a fost admisa in zona euro din motive politice, dar si regula fundamentala potrivit careia "niciun stat membru nu trebuie sa depaseasca deficitul bugetar anual de 3% din PIB", a fost incalcata de zeci de ori.

Penalizarile obligatorii nu au fost niciodata aplicate, iar clauza de ''no bail-out”, prin care statele membre nu pot fi obligate sa corecteze erorile unui partener nu a fost eliminata dupa primul pachet de salvare a Greciei. 

Henkel crede ca un euro de ''talie unica'' s-a dovedit a fi o moneda de 'talia nimanui''. Avand acces la rate ale dobanzilor la niveluri mult mai scazute decat cele germane, politicienii eleni au acumulat datorii imense. Totodata, banca Spaniei a urmarit umflarea bulei imobiliare fara a fi capabila sa creasca ratele dobanzilor. Cat despre tarile sud-europene, acestea si-au pierdut competitivitatea, potrivit fostului sef al BDI. 

Henkel sustine ca euro dezbina Europa mai mult decat sa o uneasca. De pilda, studentii din Atena, somerii de laLisabona si protestatarii de la Madrid se plang de masurile nationale de austeritate si protesteaza deopotriva, impotriva cancelarului german, Angela Merkel.

Moneda europeana produce o ruptura adanca intre tarile care au adoptat deja euro si cele care n-au facut inca acest lucru. 

Afectate de criza financiara, numeroase institutii bancare sunt inca instabile, iar tarile din zona euro se confrunta cu datorii uriase. Exista insa, o alternativa la toate acestea.

Planul A, acela de a mentine euro pe linia de plutire si de a apare moneda, este in detrimentul tuturor, afirma Henkel. Acordurile de salvare au condus zona euro pe drumul alunecos spre iresponsabilitatea unei uniuni a transferului. Cu alte cuvinte, competitia dintre politicienii din zona euro se va concentra pe cine primeste cel mai mult in detrimentul altora. Iar rezultatul este unul previzibil: datoriile si inflatia vor creste, iar nivelul de trai va scadea.  

Planul B vizeaza intrarea in incapacitate a statului elen. Economistul George Soros afirma ca defaultul Greciei trebuie sa aiba loc intr-o maniera ordonata, daca grecii nu vor sa paraseasca zona euro (lucru care ar presupune riscuri prea mari pentru a fi asumate de cineva). Insa o asemenea perspectiva ar duce la jefuirea institutiilor financiare de catre locuitorii din Atena. 

Planul C se refera la Austria, Finlanda, Germania si Olanda, tari ce vor trebui sa plece din zona euro pentru a creea o noua moneda, fara insa a distruge euro. Practic, un „euro” cu mai putin valoros va imbunatati competitivitatea tarilor ramase in UE si va stimula cresterea economica a acestora, crede Henkel. Mai mult, tarile care nu se afla in zona euro vor putea adera la noua uniune monetara.

Al treilea plan de salvare a Europei presupune insa patru dezavantaje, si anume: acesta salveaza insa bancile, si nu tarile, Germania si partenerii sai vor trebui sa renunte la o mare parte din garantii pentru a refinanta Grecia, Portugalia si alte state care au nevoie de ajutor financiar, aflandu-se in impas la ora actuala.

De asemenea, solutia presupune si crearea unei noi Banci Centrale Europene (BCE), care n-ar trebui sa fie condusa de un german, iar politica de intrare in noua uniune monetara ar fi similara cu cea de aderare la zona euro.  

In prezent, Angela Merkel se confrunta cu reale probleme. Cancelarul german trebuie sa se focalizeze pe salvarea tarilor din zona euro, si nu pe salvarea monedei europene, sustine Henkel in Financial Times.

Sursa:  m.incont.ro

Băncile americane se pregătesc pentru destrămarea zonei euro

Băncile din Statele Unite fac pregătiri intense pentru destrămarea zonei euro şi încearcă să-şi protejeze investiţiile în Uniunea Europeană, inclusiv pe plan juridic, scria luni influenta publicaţie americană „Financial Times”.

Ziarul citat arată că „Băncile de pe Wall Street (este vorba de cunoscuta arteră din New York pe care se află cele mai importante instituţii bancare americane – n.n.) se pregătesc pentru posibila ieşire a unor ţări din zona euro. În acest sens, ele reduc volumele de operaţiuni de creditare în zona euro şi, de asemenea, încearcă să se apere de varianta în care lor li se vor rambursa în drahme sau peso creditele oferite în euro”.

Băncile americane încearcă acum să treacă contractele de creditare cu companiile europene sub legislaţia financiară londoneză, ceea ce le va permite să-şi protejeze mai bine investiţiile în cazul crahului zonei euro.

Reamintim că, în ultima vreme, mai multe publicaţii occidentale au vorbit frecvent despre posibila destrămare a zonei euro, iar în mai 2011, influenta revistă germană „Der Spiegel” a publicat chiar un „recviem al monedei euro”. Totodată, s-a evocat adesea posibilitatea ca Grecia să părăsească zona euro, ţara fiind aproape de faliment. În egală măsură, reputaţi analişti financiari susţin că actuala creiză din zona euro arată că aceasta a fost realizată în pripă, fără baze solide.

Pe de altă parte, un recent studiu arăta care vor fi cele mai afectate ţări din cauza crizei euro. Surprinzător, pe primul loc în acest studiu care a avut în vedere 169 de ţări se află Marea Britanie, care, în cazul prăbuşirii euro, va fi cea mai afectată. 

Sursa : cotidianul.ro

Sursa: 2blackjack1.wordpress.com

Iesirea Greciei din Zona Euro va costa sute de miliarde, dar nimeni nu stie exact cat. Mic ghid pentru divortul de euro

Tentativele de a estima costul unei iesiri a Greciei din Zona Euro se multiplica dar, desi costurile directe pentru contribuabilii europeni sunt relativ facil de stabilit, raman inca o multitudine de evenimente legate de costurile indirecte, in special o contagiune la alti membri ai Uniunii Monetare, scrie AFP.

Majoritatea analistilor califica aceste costuri drept enorme. Expertii de la Barclays Capital considera ca aceste costuri "exced lejer beneficiile" unei Zone Euro fara Grecia.

Intre 150 si 350 de miliarde de euro pentru contribuabilii europeni

Costurile cel mai simplu de evaluat sunt cele suportate direct de partenerii Atenei, daca se porneste de la premisa ca o iesire din Zona Euro va insemna si neplata datoriilor cumulate de la creditori.

Economistii si-au scos calculatoarele pentru a aduna: sumele din imprumuturile deja acordate Atenei, direct sau prin intermediul cotelor parte din Fondul Monetar International (FMI); participarea la pierderile pe care le-ar suferi BCE din obligatiunile grecesti pe care le are in portofoliu (intre 35 si 55 de miliarde de euro); si pierderile suferite de bancile centrale nationale in contul expunerii lor la Grecia.

Banca germana DekaBank ajunge astfel la circa 350 de miliarde de euro, dintre care 86 de miliarde revin Germaniei. Fostul ministru francez al Economiei Francois Baroin a evocat marti o cifra de 50 de miliarde de euro pentru tara sa. Pentru Olanda, economistul ING Marteen Leen se asteapta la pierderi de 20 de miliarde de euro.

La acestea se adauga pierderile creditorilor privati, in special in ceea ce priveste obligatiunile grecesti din portofoliile bancilor europene. Dupa preschimbarea datoriei consimtita de creditorii privati, aceasta suma este estimata la 100 de miliarde de euro.

In total, prognosticurile variaza in functie de o incetare de plati totala sau partiala a Greciei. DekaBank vede 350 de miliarde de euro; Barclays Capital este mai optimista si mizeaza pe un cost de 150 pana la 230 miliarde de euro pentru contribuabilul european. UBS evoca o depreciere de 75% a datoriei grecesti si o pierdere de 225 miliarde de euro.

Costurile indirecte, imposibil de estimat

Anumiti oficiali, din Germania si Olanda, in special, considera aceste pierderi drept gestionabile in eventualitatea unei iesiri a Greciei din Zona Euro.

Dar "adevaratul risc este altul", avertizeaza analistii UBS, respectiv "efectele induse.

Aceste costuri indirecte sunt dificil de apreciat in conditiile imposibilitatii de a prevedea amploarea contagiunii in Zona Euro.

Scenariul care este luat in calcul cel mai des este cel al depunatatorilor din Spania si din Italian, tarile cele mai expuse, care se grabesc sa-si goleasca conturile pentru a-si pune la adapost economiile.

Europenii vor fi atunci obligati sa puna la punct mecanisme de preventie a contagiunii, cum ar fi un sistem de garantare a depozitelor. Cel mai probabil, BCE va fi solicitata sa ofere lichiditati acestor banci.

Martin Schulz, presedintele parlamentului european, prevede de asemenea si  "ajutoare de miliarde de euro" pentru Grecia, "deoarece nu putem lasa o tara sa se prabuseasca complet".

Hans-Werner Sinn, presedintele institutului german Ifo, nu ezita sa vorbeasca despre 1.000 de miliarde de euro ... doar pentru Germania, in scenariul apocaliptic in care intreaga Zona Euro s-ar prabusi precum un castel de carti de joc.

'Mic ghid pentru divortul de euro'

Scenariul cel mai des invocat de economistii europeni, in cazul in care Grecia iese din Zona Euro, este tiparirea de drahme si incercarea de a stopa panica locuitorilor, inainte de a miza, pentru relansare, pe exporturi si turism.

Drahma, considerata in trecut drept moneda cea mai slaba din regiune, se va confrunta cu o prabusire a cursului, sub presiunea pietelor.

In aceasta eventualitate, economiile grecilor s-ar putea devaloriza cu 50%, potrivit mai multor studii citate de AFP.

Retragerile de numerar din bancile grecesti au atins luni 700 de milioane de euro. O cifra care se adauga altor 16 miliarde de euro care au fost depuse in strainatate incepand cu 2009.

Cum se poate evita fuga de capitaluri

"Miscarea de panica a inceput deja", remarca Pedro Videla, profesor la IESE Business School din Madrid, care considera "foarte probabila" o revenire la drahma: "cum tara este in cursul de dezintegrare sociala si politica, as paria ca va iesi din euro curand".

Solutia, in opinia sa? "Actionarea dintr-o singura lovitura, in timpul unui week-end, inchizand bancile si impiedicand retragerea de bani".

Ar trebui ca Grecia "sa evite fuga de capitaluri luand masuri draconice" precum blocarea conturilor, deoarece tara "este intr-un fel de economie de razboi", crede si Giuliano Noci, profesor la universitatea Politecnico din Milano.

Cealalta strategie, o revenire la drahma anuntata in avans, risca sa agraveze panica.

Institul german Ifo ofera o a treia cale: conturile bancare ar ramane in continuare in euro, pentru a evita fuga de capitaluri.

Salariile functionarilor ar urma sa fie platite in drahme, care ar fi de asemenea moneda de tranzitie pentru stat, ceea ce ar reprezenta o masa critica de 60% din schimburi si ar face drahma indispensabila pentru viata de zi cu zi.

O opinie similara o are si Erik Nielsen, de la Unicredit, care pledeaza pentru pastrarea euro ca moneda de schimb pana cand "aranjamentele formale de iesire din Zona Euro si UE incep".

Dar unde se pot gasi, atat de repede, asa de multe drahme, in conditiile in care vechile bancnote au fost distruse?

O idee ar fi ca "toate bancnotele grecesti sa fie marcate cu o stampila 'aceasta este o drahma, nu un euro'", propune Pedro Videla.

"Exista foarte putine interprinderi in intreaga lume care produc bancnote si monede oficiale", noteaza Federico Steinberg, de la institutul spaniol Elcano. Chiar daca imprimeria nationala s-ar ocupa de asta, renuntand la tiparirea de bancnote de 10 si 20 de euro pe care le produce in prezent, "ar dura mai multe luni".

Avantajele revenirii la drahma: turism mai ieftin si exporturi competitive

Intre timp, "tranzitia va fi foarte haotica si ar putea sa apara monede informale alternative sau o revenire partiala la troc": "ar fi ca si cum s-ar reveni la preistoria financiara, dar este ceea ce s-a petrecut in Argentina in 2001, si a durat cateva luni pana cand situatia s-a stabilizat".

Exista insa si cateva avantaje legate de revenirea la drahma: cu o moneda slaba, tara ar deveni atractiva, ar atrage mai multi turisti si ar avea un export mai competitiv.

Dar "datoria externa ca procent din PIB va exploda, deoarece va fi cotata in euro, iar inflatia ar putea exploda si ea" spune Paula Goncalves Carvalho, economist la banca portugheza BPI, care noteaza ca Grecia nu isi poate asigura pe plan intern majoritatea bunurilor esentiale.

Tara ar trebui atunci sa se asigure ca acest castig de competitivitate nu este anulat de inflatie, iar cea mai logica concluzie este ca statului va stopa plata datoriilor externe, chiar daca acest lucru inseamna ca "Grecia va fi in afara sistemului financiar international ani de zile".

In cele din urma, "nu cred ca iesirea Greciei din euro va fi un dezastru", spune Giuliano Noci. "Exemplele de incetare de plati si de devalorizari enorme ale monedelor din Argentina, Indonezia, Coreea de Sud sau Rusia demonstreaza ca, daca acest tip de proces este bine gestionat, nu este un dezastru".

Sursa: De R.M. 

Sursa:  hotnews.ro 

Blanculecu: Romania va iesi din UE, impreuna cu celelalte state subdezvoltate

Autor: Gabriela Vatu

Situatia europeana se inrautateste pe zi ce trece, iar viitorul uniunii monetare nu este sigur. Conform unor economisti internationali, in urmatorii trei-cinci ani, zona euro va fi formata doar din patru state, lucru care nu intra neaparat la capitolul "fictiune". 

Desigur, spun economistii, uniunea monetara ar fi mult mai puternica, politicile fiscale fiind cu adevarat aplicate in statele despre care oficialii PIMCO spun ca vor forma noua zona euro - Spania, Franta, Italia si, bineinteles, Germania. 

"E un scenariu, insa mi se pare un termen foarte scurt. E un scenariu spre care, in mod normal, ar trebui sa se indrepte Uniunea Europeana. O uniune nu poate sa existe decat daca statele membre sunt relativ de aceleasi dimensiuni. Aici ne regasim in fata unei Uniuni cu trei categorii de state - foarte dezvoltate economic, normal si slab. Neexistand o omogenitate, nu putem sa vorbim de o uniune," a declarat economistul Ionel Blanculescu, pentru Business24.

Conform acestuia, Uniunea Europeana nu poate exista in forma actuala din cauza diferentelor majore dintre statele membre. Economistului i se pare insa ca ideea celor de la PIMCO e o presupunere hazardata, Uniunea urmand sa fie formata din mai mult de patru state. 

"Vor fi eliminate statele slab dezvoltate, precum Romania, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Spania. Acestea probabil ca vor iesi din Uniune si vor ramane numai statele foarte dezvoltate", spune Blanculescu.

Dupa parerea sa, in viitoarea Uniune Europeana vor intra state de calibrul Germaniei, precum Marea Britanie, Italia, Franta. 

"E un scenariu pertinent ca Uniunea, mai ales dupa ce experimentul Grecia se va finaliza, sa isi revizuiasca proiectiile de existenta pe viitor, dar e foarte greu la momentul acesta sa stabilim cine va fi in Uniune si cine va pleca", declara economistul roman. 

Europa, o bomba cu ceas

In acest moment, situatia internationala este instabila nu numai din punct de vedere economic, ci si politic. Cetatenii tarilor cu probleme se revolta si pun piciorul in prag, strigand in gura mare ca s-au saturat de masuri de austeritate. Si pe buna dreptate. Somajul a atins cote record, mai ales in randul tinerilor, puterea de cumparare a europenilor a scazut considerabil, iar guvernele nu promit altceva decat noi masuri de austeritate, reduceri de cheltuieli, care de cele mai multe ori inseamna reduceri salariale ori concedieri in masa. 

Unele grupari politice, cu precadere cele din opozitie, au vazut acest lucru si au profitat de situatie, promitand renuntarea la aceste masuri si introducerea de politici de crestere economica. Opt din 17 guverne din zona euro au fost demise, in mare parte din cauza masurilor nepopulare, dar si a jocurilor politice care caracterizeaza anii electorali. 

Mai rau, Europa sta in acest moment pe un butoi cu pulbere, pe nume Grecia. Instabilitatea politica de aici a aruncat pietele financiare in aer, a depreciat moneda unica si a bagat frica in investitori. Refuzul partidului de extrema stanga, care si-a castigat locul in Parlament cu un numar considerabil de voturi, de a admite ca Grecia are nevoie de masuri de austeritate, alaturi de dorinta acestora ca intelegerea dintre guvernul elen, Uniunea Europeana si FMI sa fie anulata, ar putea impinge Grecia afara din zona euro. 

Renuntarea la moneda unica ar putea avea efecte grave pentru Grecia. De la posibilul faliment al bancilor, retragerea capitalurilor si pana la problemele tehnice de reconversie a monedei, lista necazurilor este lunga. Un oficial grec vorbea chiar de posibilitatea pornirii unui razboi civil. 

Exitul Greciei si problemele economice, politice si sociale nascute din aceasta plecare sunt doar varful iceberg-ului necazurilor europenilor, numeroase economii din zona urmand urmeze statul elen precum piesele unui joc de domino.

Sursa: http://www.business24.ro

Începe să se spună lucrurilor pe nume şi în România ?

Deputatul UDMR Edler Andras Gyorgy a declarat, luni, pentru MEDIAFAX,
că în urma crizei economice mondiale Uniunea Europeană ar putea să se
destrame, ceea ce, în opinia sa, ar însemna o “reaşezare a lucrurilor pe
făgaşul normal”.



“Criză ? Care criză ?!”

 Întrebat care vor fi efectele crizei
economice globale, deputatul a răspuns: “S-ar putea ca inclusiv Uniunea
Europeană să sufere şi chiar să se destrame ca urmare a acestei crize,
ceea ce este, în viziunea mea, o reaşezare a lucrurilor pe făgaşul
normal”.
Parlamentarul, care a studiat relaţii economice
internaţionale la Universitatea “Transilvania” din Braşov, a arătat că,
de fapt, prin înfiinţarea UE s-a urmărit standardizarea unor naţiuni cu
un istoric de o mie, două mii de ani.
“ Noi am vrut să concurăm Statele Unite ale Americii cu aceste măsuri.
Numai că s-a uitat un lucru: America are o istorie de 200 de ani, iar
fiecare stat din Uniune are o istorie de mii de ani, are propriile
specificităţi. Nu putem să trecem peste acest lucru. Nu putem să le
obligăm să funcţioneze la fel”, a spus Edler Andras Gyorgy.
El a
subliniat că ţările membre nu pot fi determinate, prin legi şi prin
reglementări artificiale, să se comporte “de mâine” altfel.
“Poate acesta va fi o soluţie, să înţelegem că Europa nu este America,
că avem alte principii de funcţionare şi că am funcţionat bine şi
înainte de a intra în acestă Uniune, care este una şi foarte
birocratică. O groază de bani se duc numai pe traducerea actelor normative în 18 limbi, pe cheltuielile cu aparatul central”, a adăugat el. 

Chestionat dacă acestă criză economică globală va afecta stabilitatea
Uniunii Europene, Edler a răspuns afirmativ: “Da, Germania a dat semnale
cât se poate de clare că vrea să iasă din UE şi e normal, pentru că
ceea ce produce ea, cu economia sa sănătoasă, vine restul Europei să ia.
Germania discută de mult timp cu Rusia privind colaborarea pe diferite
segmente de business şi este pregătită deja pentru această posibilitate de destrămare a Uniunii”. 

El a ţinut să sublinieze că modul de funcţionare a UE este artificial
şi nu va persista, mai ales în această situaţie în care fiecare are
nevoie de bani.”Ar fi un lucru mult mai normal ca fiecare stat membru al Uniunii să
trăiască după propriile reguli şi nu standardizat”, a fost de părere
deputatul Uniunii. 

El a mai spus că acestă criză economică mondială trebuia să aibă loc.
“De la producţie, noi ne-am axat pe servicii şi tot felul de inginerii
financiare. Toată lumea a încercat să facă un ban din acest lucru, şi
atunci este normal că aşa nu pot să funcţioneze lucrurile şi că, la un momentdat, trebuia să se întâmple o reaşezare a lucrurilor din punct de vedere economic”, a mai afirmat el.
Întrebat
în ce fel criza economică mondială a afectat România, deputatul a
apreciat că acest lucru s-a întâmplat într-o mică măsură: “România,
nefiind o ţară foarte dezvoltată, nu s-au obişnuit cu un standard
ridicat de viaţă. Foarte mulţi dintre români trăiesc la sate, au
gospodăria proprie, au foarte puţini bani şi trăiesc de pe o zi pe alta.
Pe ei nu îi afectează. Ei, eventual, se uită la televizor şi ascultă
despre criza globală.
Desigur că există şi o categorie foarte bogată,
dar majoritatea nu trăieşte la acele standarde cu care sunt obişnuiţi
cei din occident. Oamenii resimt, dar nu chiar aşa de puternic”.
Parlamentarul
susţine că finalul crizei economice va fi momentul în care fiecare va
înţelege adevăratele probleme şi va avea loc o reîntoarce la “modul
sănătos” de funcţionare a economiei, în care exista un echilibru între
producţie şi servicii.
S&P a redus vineri seară pentru prima dată ratingul AAA al SUA la AA+,
din cauza deficitului bugetar şi datoriei publice ridicate, dar şi pe
fondul instabilităţii de pe scena politică de la Washington.
Bursele
europene au deschis luni în coborâre, după ce agenţia Standard &
Poor’s (S&P) a redus ratingul de top triplu-A al Statelor Unite la
AA+.
Liderii G7 au anunţat că sunt pregătiţi să ia măsuri
coordonate “pentru a asigura stabilitatea şi lichiditatea pieţelor
financiare”, iar Banca Centrală Europeană a sugerat că este pregătită să
înceapă să cumpere obligaţiuni de stat italiene şi spaniole de pe piaţa
secundară, pentru a combate efectul de contagiune al crizei datoriilor
de stat.

Deputat UDMR: În urma crizei UE s-ar putea destrăma – o reaşezare a lucrurilor pe făgaşul normal (Mediafax)

Sursa: Prioritate de dreapta