SUB ŞOC Momentul care ar putea schimba vieţile a 500 de milioane de oameni

Uniunea Europeană elaborează planuri de urgenţă pentru limitarea efectelor unei ieşiri a Greciei din uniunea monetară, au recunoscut oficiali europeni citaţi de Wall Street Journal, deşi, la nivel european, Comisia Europeană insistă că nu se pune problema scoaterii Greciei din zona euro. Conform WSJ, experţii Comisiei Europene, ai BCE şi ai instituţiilor financiare naţionale au primit ordine să elaboreze planuri de urgenţă pentru situaţia în care Grecia ar părăsi zona euro, în contextul crizei politice de la Atena şi al noului scrutin legislativ programat în iunie.

Liderii europeni insistă, la nivel oficial, că Grecia va rămâne în zona euro, dar comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht, a declanşat un scandal vineri declarând că Executivul UE şi BCE elaborează "scenarii de urgenţă pentru cazul în care Grecia nu ar putea fi salvată". Măsurile de siguranţă financiară vor trebui consolidate pentru a li se oferi garanţii pieţelor financiare, notează Wall Street Journal, iar ţări ca Spania şi Italia nu vor avea pur şi simplu voie să intre în incapacitate de plată în valul de panică ce s-ar declanşa dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

Pe fondul semnele de întrebare din ce în ce mai mari, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a recunoscut că Berlinul este pregătit pentru orice eventualitate: "Cetăţenii se aşteaptă ca noi să fim pregătiţi pentru orice situaţie". În acelaşi timp, Wolfgang Schauble, unul dintre cei mai fervenţi critici ai Greciei, afirmă că instabilitatea pieţelor financiare generată de criza din zona euro ar putea dura încă un an sau doi. "În privinţa crizei de încredere în moneda euro..., în 12 - 24 de luni vom observa o calmare a pieţelor financiare", apreciază oficialul german.

Stânga elenă trage un semnal de alarmă

O ieşire a Greciei din zona euro ar reprezenta "un mare risc" pentru întreaga Europă, afirmă Alexis Tsipras, liderul formaţiunii radicale de stânga Syriza, care dispută, alături de Noua Democraţie, primul loc în scrutinul din iunie, informează AFP. "Obiectivul nostru nu este să şantajăm sau să terorizăm, ci să îi salvăm pe liderii europeni", a spus Tsipras.

"Vrem să îi convingem: trebuie schimbate politicile în Grecia şi în alte state europene, în caz contrar, Europa va fi în mare risc", adaugă Tsipras. 

Grecia va organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie, în contextul imposibilităţii ajungerii la un acord pentru formarea unui nou guvern în urma scrutinului desfăşurat pe 6 mai. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Un analist britanic a avertizat însă că o înrăutăţire a situaţiei în Grecia ar putea deschide drumul pentru o nouă dictatură militară, precum cea care a mai guvernat Grecia.

Cum ne va lovi ieşirea Greciei din Zona Euro?

Estimările economiştilor, citate de The Guardian, arată că o eventuală a părăsirii zonei Euro de către Grecia ar costa economia Europei circa un trilion de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul zonei. Daca iesirea ar fi controlata, zona euro ar pierde "doar" 2% din PIB-ul regiunii adica aproximativ 300 de bilioane de dolari.

În cazul scenariului cel mai sumbru, analiştii avertizează că România are nevoie de ajutor pentru a rezista şocului. 

România va rezista crizei declanşate de eventuala ieşire a Greciei din zona euro, deşi băncile elene au o prezenţă semnificativă în ţară, însă trebuie construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei şi Serbiei pentru a le ajuta să facă faţă, potrivit oficialilor BERD, citaţi de CNBC. Declarațiile economistului șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, și ale altor oficiali ai instituției, vin în contextul temerilor că băncile grecești cu operațiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-și susțină subsidiarele, iar unii analiști au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene.

În acest context, Berglof a afirmat, vineri, la Londra, că ar trebui construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei și Serbiei. Alți oficiali BERD au afirmat, pentru CNBC.com, la reuniunea anuală a instituției, organizată la Londra, că România, cu cea mai mare economie dintre cele trei țări vizate, va putea rezista eventualei crize în pofida prezenței semnificative a băncilor grecești în țară.

Băncile grecești controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cele mai mari dintre instituțiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank și National Bank of Greece, prin Banca Românească. Emporiki Bank, controlată de grupul francez Credit Agricole, și ATEBank au de asemenea operațiuni în România.

surse: Mediafax, The Guardian

Sursa: De REALITATEA.NET 

Sursa:  realitatea.net

Alegeri repetate în Grecia. Noua fază a crizei europene

Ultima tentativă de a forma un guvern care să onoreze obligaţiile asumate de Grecia faţă de creditorii europeni a eşuat. Astăzi va fi numit un guvern provizoriu care va superviza alegerile parlamentare repetate care vor avea loc în decursul lunii iunie. Pentru eurocraţii de la Bruxelles şi marionetele lor ateniene, bătălia pentru formarea unui guvern „pro european” a fost extrem de dificilă, iar metodele folosite pentru a forţa partidele anti-sistem să-şi trădeze alegătorii au fost dezgustătoare. Şantaj, dosare, presiune mediatică şi îngheţarea conturilor bancare au fost pe lista instrumentelor folosite, însă politicienii anti-sistem nu au cedat. Într-o ţară care de patru decenii a fost condusă de trei familii care au privatizat viaţa politică, mulţi dintre activiştii anti-sistem s-au obişnuit să activeze într-un mediu destul de ostil şi au folosit la maxim şansa oferită de votul de protest al electoratului nemulţumit de establishment-ul actual. În iunie, partidele anti-sistem vor avea o posibilitate reală de a obţine o poziţie dominantă în parlament. Campania electorală nu va fi uşoară, iar probabilitatea unor „numărători măsluite” este mai mare ca niciodată, însă forţele anti-sistem beneficiază de un sprijin electoral suficient pentru a complica orice tentativă de fraudare a alegerilor.

Conform calculelor realizate de analiştii ziarului atenian To Vima care au analizat listele electorale şi rezultatele din câteva circumscripţii electorale aflate în proximitatea centrelor poliţiei, jandarmeriei şi armatei, între 45% şi 59% dintre poliţişti, jandarmi şi militari eleni au votat în favoarea partidului neo-nazist Chrysi Avgi’ (Zorii Aurii). Într-o ţară în care o bună parte din efectivul forţelor de ordine susţine o grupare neo-nazistă se poate întâmpla absolut orice, iar variantele de „reconciliere” între Bruxelles şi Atena par a fi extrem de improbabile.

Alianţa partidelor de extremă stângă SYRIZA este lider în sondaje şi are toate şansele să obţină peste 25% din voturi. Din perspectiva legislaţiei electorale din Grecia, este foarte important care partid obţine cele mai multe voturi, deoarece acest partid obţine un „bonus” de 50 de mandate, ceea ce contează enorm într-un parlament unicameral care are doar 300 de deputaţi. Dacă SYRIZA va obţine acest „bonus” şi se va alia cu celelalte partide de orientare ultra-socialistă sau comunistă, devine foarte probabil scenariul în care guvernul de la Atena va fi format din persoane care doresc renegocierea acordurilor existente între Grecia şi creditorii europeni.

Analiştii şi politicienii europeni declară că programul SYRIZA care presupune renegocierea acordurilor, reducerea drastică a datoriei (faliment parţial) şi totodată menţinerea Greciei în zona euro este irealizabil. De fapt, asistăm la un şantaj ordinar în cadrul căruia politicienii anti-sistem şi electoratul din Grecia sunt puşi în faţa unei dihotomii false în care reducerea datoriilor nu poate fi făcută decât „la pachet” cu renunţarea la euro, iar menţinerea ţării în zona euro nu poate fi făcută decât în condiţiile respectării programelor de austeritate şi plăţii tuturor datoriilor acumulate. În realitate, alegerea monedei naţionale este dreptul suveran al Greciei şi este dificil de imaginat o modalitate în care Uniunea Europeană ar putea forţa „expulzarea” Greciei din zona euro, unica soluţie fiind introducerea unor sancţiuni asemănătoare cu cele introduse împotriva Iranului şi este puţin probabil ca eurocraţii de la Bruxelles să-şi asume riscurile de imagine asociate cu o asemenea abordare. SYRIZA doreşte un faliment controlat în cadrul căruia o parte din datoriile statului elen să fie şterse, iar programele de austeritate să fie renegociate şi, în fond, aceste dorinţe sunt destul de raţionale din perspectiva intereselor naţionale ale Greciei. Problema politicienilor europeni constă în faptul că orice concesie făcută în negocierile cu Grecia va provoca o creştere dramatică a costului de îndatorare pentru toate statele europene, deoarece investitorii vor cere un randament suficient de mare pentru acoperirea riscurilor de neplată, iar orice creştere a costurilor de îndatorare va fi fatală pentru economiile europene. În acelaşi timp, dacă Uniunea Europeană nu cedează în faţa presiunilor noului guvern de la Atena, există riscul ca Grecia să declare faliment naţional necontrolat, iar rezultatul va fi identic, adică o creştere dramatică a costurilor de finanţare a datoriilor publice şi deficitelor bugetare din Portugalia, Spania, Italia şi Franţa.

„Dilema ateniană” nu are soluţii satisfăcătoare pentru Uniunea Europeană, iar pentru Grecia, toate opţiunile existente presupun un anumit grad de reducere a nivelului de trai al cetăţenilor de rând. În teoria economică, această situaţie este denumită „no-win situation”, iar din punct de vedere raţional, comportamentul corect ar fi ca eurocraţii de la Bruxelles şi politicienii atenieni să găsească o soluţie care să minimizeze pierderile pentru ambele părţi, sacrificiile fiind inevitabile. Istoria ne învaţă că această abordare raţională nu va fi pusă în practică, iar ambele părţi vor încerca să-şi minimizeze pierderile, sperând că oponenţii vor ceda în faţa presiunii. Printre consecinţele probabile ale situaţiei create se numără destrămarea zonei euro, şocuri inflaţioniste, reducerea drastică a nivelului de viaţă la nivel european, reduceri semnificative ale capacităţilor statelor europene de a-şi finanţa programele de stimulare a economiei şi programele sociale. Rămâne să vedem ce modalităţi de izolare a economiei naţionale de la şocurile externe ne va propune triumviratul Isărescu – Ponta – Băsescu, deşi nu prea avem speranţe în privinţa priceperii establishment-ului politic din România la materii complicate cum ar fi managementul situaţiilor de criză.

Redacţia Economică

Sursa: http://cronicaromana.com

Bancherii americani dau un calendar precis al falimentului Greciei…

DOCUMENTE ce ridica intrebari ciudate pentru Washington, FMI şi BERLIN:

Un document scris în care apar date exacte şi acţiuni detaliate privind planificarea falimentului grecilor se află în posesia a doi principali șefi de pe Wall Street, care se ocupă de tranzacționări valutare, încă din a doua săptămână a lunii ianuarie.The Slog are însă surse separate, dar coroborative, care afirmă existenţa documentului, precum şi faptul că la nivelul personalului superior al bancii – cel puţin la acea vreme – exista convingerea că planul reprezenta “un calendar, nu o urgenţă”. Planul dă ca dată exactă ziua de 23 martie pentru anunţarea falimentului după încheierea activitățiii.

Bancherilor de pe Wall Street li s-a dat o documentaţie detaliată privind stabilirea unui calendar pentru falimentul grec, inclusiv date exacte şi ”ordine” tehnice cu privire la ultima utilizare a euro ca monedă acolo. Dezvăluirea a ajuns la Slogger’s Roost lunea trecută, moment din care s-a încercat obţinere confirmării acestor dezvăluiri. Aceasta a ajuns în primele ore ale zilei de joi. Una dintre bănci ( care a confirmat dezvaluirea-n.m) este Barclays Capital (Barcap), condusă de controversatul Bob Diamond. Altele (bănci, surse) trebuie să rămână anonime pentru moment, în scopul de a proteja sursele.

Documentul afirmă că Grecia va fi declarată oficial în stare de faliment de către toate agenţiile de rating, după încheierea activităţii, vineri, 23 martie. În week-end toate conturile bancare elene vor fi îngheţate, cu măsuri detaliate de urgenţă, pentru a împiedica zborul capitalului. Este inclusă în hârtii și o listă de excepţii foarte limitate de la ordinul de “neretragere a banilor”. Toate băncile mari sunt instruite să nu să se ocupe de schimb al monedei euro la deschiderea activitățiilor financiare, în Grecia, luni, 25 martie. Toate pieţele financiare din Grecia se vor închide pentru “cel puţin” o zi.

Și totuşi, a fost în imposibil să se stabilească sursa primară a acestor documente. Dar unul dintre interlocutorii The Slog a recunoscut: “le-am sugerat prietenilor de afaceri greci și clienților să vândă repede tot (stocul-n.m), să vândă sau să lease-back [ formă specială de leasing care constă în vânzarea unei instalații (bun) către o societate care are obligația de a o închiria celui care i-a vândut-o ] proprietățile pe care le-au, să-și golească conturile bancare şi să schimbe totul într-o o monedă tare.”

Nu am nici o îndoială că o astfel de planificare și analiză critică care duce la falimentul Atenei poate fi uşor ”aranjată” să pară o planificare în caz de urgenţă. Dar acest lucru nu este impresia pe care sursele Slog au lăsat-o: şi existenţa sa este obligată să ridice în continuare suspiciuni în rândul media despre intenţiile reale ale ”UE de Nord”, Washington şi Troika – în special FMI. Cu atât mai mult cu cât existența așa-zisului document susține şi / sau coincide îndeaproape cu:

1. Washington-ul merge pe mai departe neclintit pe finanţările din partea FMI

2. Intervenţia FMI în discuţiile datoriei Atenei

3. Zvonurile persistente legate de planurile lui Wolfgang Schäuble

4. Dovezile anterioare arătate de către Slog privind coordonarea Americano-germană

5.Seria de tactici de amânare din partea înalţilor oficiali UE, precum şi a Troikăi, începând cu mijlocul lunii ianuarie.

Revizuind cronologia Maratonului datoriilor greceşti, se vede clar că in spatele acestuia se află un destul de evident sabotaj persistent al celor de la Berlin, Bruxelles și FMI:

1. Este a doua saptamana din ianuarie 2012, iar acordul obligatarului este la câţiva paşi mici, de a fi semnat și parafat de către avocați. Intră în scenă Schauble și spune că ” tunsoarea” nu este nici pe departe suficient de scurtă. Liderul deținătorilor de obligațiuni Charles Dalloran se retrage.

2. Intervine Troica în discuţiile dintre Atena și obligatari, și totul se transforma în haos, apoi se împotmolesc..

3. FinMinCom se întâlneşte la Bruxelles şi mai multe zgomote de încurajare sunt făcute cu privire la progresul spre o înțelegere “după week-end”. Apare Merkel cu cererea de concediere a guvernului elen şi de înlocuire a lui cu un comisar UE. Acest lucru produce mai mult de patru zile de întârziere generală, după care Nicolas Sarkozy declară că cererea germană nu a fost niciodată o cerere în adevăratul sens al cuvântului.

4. Lucas Papademos se implică personal şi încheie un acord cu Dalloran. Apoi, el obține sprijinul tuturor liderilor de partid pentru afacere. Suntem aproape de final. Dar apare, din nou, Schauble şi Bruxelles-ul și spun nu, economia ta e într-o stare mai rea decât ne-am gândit noi că este – avem nevoie de o ”tunsoare” mai strânsă şi mai multe economii.

5. Troica este cea care acum vorbește direct cu deținătorii de obligațiuni, Atena stând pe banca de rezervă. Creditorii dau înapoi. Ei sunt de acord cu o rată de procentaj mai mică pentru noile emisiuni de obligaţiuni şi o tăiere de 70%. Venizelos în acelaşi timp se concentrează pe găsirea de economii suplimentare. Papademos intervine din nou cu liderii şi creditori. Suntem acum doar la ore distanță de un acord final. Mario Draghi spune nu, tăierea este prea mare pentru BCE şi insuficientă pentru oricine altcineva.

6. Draghi cedeaza un pic, iar deţinătorii de obligaţiuni spun că “încearcă să fie flexibili”. Suntem la doi paşi mici distanţă de o înțelegere. Reapare Schauble mormăind despre 325 de milioane de euro de care Grecia ar mai avea nevoie pentru menținerea datoriei țării în limite rezonabile, adică de … o miime din totalul datoriei greceşti.

6. Spiritele se încing din nou la Atena. Liderii greci încep să mormăie despre a face ceea ce trebuie să facă, obținerea unui acord semnat și apoi alegeri. Berlin-ul şi FinMinCom cer ca toţi liderii greci de partid să semneze un document prin care li se ordonă să rămână în afacere, indiferent de rezultatele alegerilor. Aceștia pierd încă două zile …. dar deţinătorii de obligaţiuni sunt încă dornici să semneze.

7. Bundensbank lasă să se scurgă informaţii către ziarul german Handelsblatt despre faptul că grecii nu vor putea să satisfacă cerințele obligatarului, şi, astfel, falimentul tehnic este acum o certitudine. Povestea își are originile în biroul „ anti-salvare” al ”șoimului” Jens Weidmann.

8. Deutsche Mittelstands Nachtrichen scoate o nouă poveste susţinând o altă gaură de 2.5 miliarde de euro, găsită în propunerile bugetare greceşti. Povestea este destructurată de către Slog şi alţii şi se dovedeşte a fi o aberație. Dar reuniunea FinMincom de la Bruxelles este amânată şi înlocuită cu o video-conferinţă.

9. Merkel spune că nu are incredere în liderul partidului Noua Democraţie, Antonis Samaras. Liderii atenieni trebuie să semneze acum un alt angajament, după ce 325 de milioane de euro suplimentare au fost stabilite ca necesare şi impuse. Au semnat toți. (miercuri dimineata – ieri – 15 februarie).

10. Ieri după-amiază (miercuri), video-conferința miniştrilor de finanţe din UE începe cu discuția despre reducerea pierderilor sale. O propunere fermă este depusă – de Berlin, se pare – săse împartă următoarea tranşă de salvare în felii mai mici. Următoarea reuniune a Com este stabilită peste şase zile.

11. Schauble descrie datoria greacă ca fiind “o groapă fără fund”. Merkel i se alătură în luptă sugerând ca salvare să fie pusă în ațteptare până după alegerile din aprilie. Acest lucru în mod clar n-are nici un sens, deoarece începând cu 16 martie Grecia se va afla în faliment tehnic ne mai având bani. Iar Schauble a adăugat că într-adevăr, Grecia ar trebui să-și amâne alegerile şi ….. “să instaleze un guvern tehnocrat similar cu cel al Italiei.”

12. Wen Jiabao apreciază cât de frumoasă este Europa pentru vizite, dar Van Rompuy şi Barroso vor veni de departe previzibil, cu mâinile goale.

13. Joi dimineața toată lumea se întreabă în ce stadiu ne aflâm. Venizelos acuză “forţele care încearcă să împingă Grecia din zona euro”. Purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert numeşte această acuză drept “falsă”, şi adaugă, “eu pot spune destul de clar, în numele guvernului federal, că Germania nu a luat nici o astfel de decizie.” Nimeni nu a spus asta, frumosule. Berlinul doarme narcotizat de gândul că Angela Merkel este “categoric împotriva falimentului”. O majoritate a liderilor de opinie de piaţă şi a deținătorilor de obligatiuni cred că UE joacă la cacealma, scrie FT. Iar o sursă franceză spunea la The Slog ieri mai devreme că el crede că Germania ” vorbește de pe poziţia de putere. Nu este nici o îndoială în minţile noastre [în Elysees], că Berlinul are planuri alternative la îndemână “

Nici nu a început bine ziua de lucru în UE şi, deja, principalii jucatori ai ei sunt ocupați cu instalarea de obstacole suplimentare. Șeful Radio Luxemburg, Jean-Claude Juncker a spus: “Consideraţii suplimentare sunt necesare în ceea ce priveşte mecanismele specifice pentru a consolida supravegherea punerii în aplicare a programului şi pentru a se asigura că se acordă prioritate plătirii datoriei.” O intenţie vagă ca ar putea dura pentru totdeauna pentru a fi îndeplinită … sau până în martie 23.

Un înalt oficial german, citat de Reuters a adăugat: “Întrebările care rămân sunt foarte importante pentru Germania şi alte state membre cu privire la sustenabilitatea programului.”

În cele din urmă, nici chiar germanii nu pot vedea în viitor: acest lucru se obţine cu timpul …. și numai în cazul în care ai fost o bună bucată din timp în rândul din față. Profilul recent al Angelei Merkel făcut de Slog, a demonstrat fără dubii că Fuhrerița de la Berlin este mai mult decât capabilă de a fi necinstită.

În ultimele trei săptămâni, mai mulţi oficiali UE au alimentat ideea – iarăși și iarăși – că falimentul grec nu mai este o sperietoare așa cum se credea …. sau mai precis, ne-au spus că a fost o sperietoare. “Acesta ar fi condus la o criză a creditelor şi ne-ar fi lovit imediat pe noi toţi”, a declarat un oficial senior din zona euro. “Acum, cotele [unui astfel de impact catastrofal] sunt ceva de genul 10-20%. Este încă posibil, dar nu mai este o certitudine”.

În primul rând Draghi pompează bani în sistemul bancar, pe urmă axa Troica / Berlin dărâmă încet totul. Acum, fapte incomode vin la lumină cu privire la existenţa “unui plan”, care ar proteja America – distrugând contagiunea greacă – şi de a ajuta zona euro prin concentrarea numerarului disponibil pentru a salva jucatori mai mari ca: Italia, Spania şi Franţa.

Azi dimineață la știri nu se mai vorbea despre ținerea alegerilor în aprilie, ci în mai sau iunie. Venizelos căuta în continuare bani în timp ce politicienii cu jumătate de normă la tv își împrăștiau, iarăși și iarăși minciunile, cu ajutorul moderatorilor. Mâine? Numai Dumnezeu știe ce vom mai afla pe la ”știri”. Îi sfătuiesc pe toți cei ce au bani la băncile grecești din România să-i retragă și dacă sunt euro să-i schimbe, chiar și în lei. Grecia nu mai este o țară suverană, este un zombi.

Sursa: Secretele Sistemului

Grecii îşi golesc conturile din bănci

Fie că se tem de un faliment al statului elen, fie că nu se mai descurcă cu banii, tot mai mulţi greci îşi golesc conturile din bănci. Doar în primele şase luni ale anului au fost ridicate peste 22 de miliarde de euro din conturile de economii.

Cei mai înstăriţi îşi transferă banii în străinătate, cu precădere în Cipru, Marea Britanie, Germania şi Elveţia. Dacă acest trend continuă e de aşteptat ca multe bănci elene să se confrunte cu problema lichidităţii.

Vangelis Kritikos are multă treabă. E proprietar de vas, care şi-a câştigat primii bani în Ghana şi oferă astăzi călătorii cu vaporul de pe insula Kos. Are, însă, şi o altă ocupaţie. Deja cu 12 ani în urmă a înfiinţat o asociaţie menită să-i protejeze pe debitori şi pe micii investitori. Prin intermediul asociaţiei, el îi ajută, practic, pe clienţii băncilor, să scape mai uşor de datorii. Şi micii investitori, care se tem că şi-ar putea piede banii, îi cer un sfat, fiind în ultima vreme în număr tot mai mare.

"Cei bogaţi, explică Vangelis Kritikos, au fost primii care şi-au depus banii în străinătate. Aceasta şi pentru că o parte a venitului lor nu fusese impozitat. Între timp şi omul de rând îşi ridică banii din cont. Există chiar persoane, la ţară, care-şi îngroapă banii în grădină, ca în vremuri de demult. Pe de altă parte, tot mai mulţi greci trebuie să facă uz de economiile acumulate de-a lungul anilor pentru a supravieţui. Acesta e doar începutul."

Deşi Uniunea bancară elenă a dat asigurări că economii de până la 100.000 de euro de persoană sunt sigure, tot mai mulţi greci se tem că ţara lor va ajunge până al urmă la faliment.

Pentru că deschiderea unui cont în străinătate este cât se poate de legală, guvernul de la Atena nu le poate interzice cetăţenilor să facă un asemenea pas. Chiar dacă aceasta înseamnă că miliarde de euro ajung din bănci greceşti în bănci cipriote sau elveţiene. Şi băncile germane şi cele britanice profită de această situaţie disperată în care se află grecii.

Oamenilor le e realmente teamă că-şi pierd economiile. Şi cei care deţin sume mai mici în cont, cuprinse între 20.000 şi 30.000 de euro, se gândesc cum să-şi asigure aceste ecomomii. Unii cumpără obligaţiuni de stat germane.

Pentru băncile elene e o catastrofă. De la începutul crizei, conturile private au fost golite de aprox. 45 de miliarde de euro. Şi dacă situaţia nu se schimbă, multe bănci vor avea o problemă de lichidităţi, avertizează Vangelis Kritikos.
Sursa: Deutsche Welle
Sursa: money.ro