Intregul sistem al zonei euro se află in pragul falimentului

Analistul politic Lawrence Freeman afirmă într-o emisiune la postul de televiziune Press TV ca agitaţia creată de recenta criză bancară din Cipru demonstrează faptul că „sistemul euro” a eşuat complet şi că el se află în realitate într-o stare de faliment nedeclarat.

Comentariile lui Freeman vin să întărească declaraţiile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a spus că această criză a arătat întregii lumi fața adevărată a instituţiilor financiare actuale. El a arătat că acestea nu mai sunt demne de încredere, dând astfel de înţeles că a venit timpul pentru o schimbare majoră la nivel internaţional în ceea ce priveşte sistemul financiar şi economic. Vineri, 6 aprilie 2013, Vladimir Putin a oferit un interviu televiziunii germane de stat ARD, în care a acuzat liderii ciprioţi şi pe cei ai Uniunii Europene de subminarea încrederii populaţiei în băncile europene prin taxarea cu un anumit procent a depunerilor bancare ale populaţiei, ca parte a înţelegerii de ajutor financiar pe care Ciprul îl primeşte de la UE.

Practic vorbind, afirmaţiile preşedintelui rus nu spun nimic nou, deoarece furtul conducerii UE din conturile cetăţenilor reprezintă deja un fapt unanim cunoscut, care totuşi a fost impus populaţiei. El reprezintă însă un cutremur major în încrederea şi răbdarea oamenilor, ceea ce face ca în prezent situaţia financiară şi economică în zona euro să fie precum nisipurile mişcătoare. Press TV, care reprezintă prima agenţie de ştiri iraniana ce emite în limba engleză la nivel internaţional, prezintă un scurt interviu cu Lawrence Freeman asupra acestor aspecte, ce poate fi urmărit aici:

Sursa: http://www.edituradaksha.ro

România nu va intra în Zona Euro

© Foto: SXC.hu

În cadrul discursului ţinut în faţa unei săli semipustii, preşedintele Băsescu a explicat motivele pentru care România trebuie să intre în Zona Euro în următorii doi-trei ani. Acest lucru nu se va întâmpla atât din motive economice cât şi din motive politice. Principalul motiv politic pentru care României nu-i va fi permis să adopte moneda euro este creşterea influenţei mişcărilor eurosceptice din ţările Europei de Vest.

Pe măsură ce sentimentele eurosceptice devin mai puternice, la fel şi partidele eurosceptice din toată Europa devin mai influente şi mai vocale. Epoca în care euroscepticismul asumat era un viciu, un motiv de ostracizare sau o ideologie incompatibilă cu succesul politic s-a terminat.

Recentul atac la adresa României şi Bulgariei din partea lui Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei al Marii Britanii (UKIP), este doar un exemplu al modului în care va evolua discursul politic din Uniunea Europeană în perioada următoare. Euroscepticismul prinde puteri. În Italia, partidele eurosceptice au obţinut în total 55% din voturile exprimate în cadrul recentelor alegeri parlamentare. Conform datelor TNS-Emnid, în Germania, 25% din alegători ar fi dispuşi să voteze un partid care ar avea în program renunţarea la moneda euro. Săptămâna trecută a fost înfiinţat un asemenea partid, Alternative für Deutschland şi acest partid nu este „un mic grup de economişti” aşa cum l-a prezentat Hotnews.ro, ci o structură susţinută de industria germană. Interesele industriaşilor germani sunt reprezentate în cadrul acestei mişcări de Hans Olaf Henkel, fostul lider al organizaţiilor patronale germane.

Situaţia economică a Uniunii Europene se va înrăutăţi deoarece chiar şi prognozele cele mai optimiste ale Băncii Mondiale arată o scădere a PIB-ului european în 2013. Pe măsură ce economia europeană se deteriorează, influenţa partidelor eurosceptice creşte. Chiar şi astăzi, partidele eurosceptice pot deseori ajunge în poziţia de a-şi impune agenda în schimbul intrării în coaliţiile de guvernare. Renunţarea la moneda euro, blocarea accesului la piaţa muncii şi la ajutoarele sociale pentru cetăţenii români şi bulgari, introducerea unor politici anti-imigrare, toate aceste puncte de pe agenda partidelor eurosceptice au ajuns să nu mai fie subiecte tabu, ci principalele teme de dezbatere în spaţiul politic european. Nu va trece mult timp şi principala diviziune ideologică a forţelor politice din Europa nu va mai fi în paradigma „dreapta versus stânga”, ci „euroscepticism versus restul”. Astăzi, euroscepticii nu deţin pârghiile puterii în Uniunea Europeană, însă au suficientă greutate ca să fie percepuţi drept o problemă majoră. Chiar dacă toate punctele de pe agenda eurosceptică nu pot fi îndeplinite, creşterea vizibilă a influenţei euroscepticismului asupra electoratului face în aşa fel încât deciziile „periculoase” să devină imposibile.

Printre asemenea decizii se numără admiterea de noi membri în Uniunea Europeană (cu excepţia Croaţiei care a fost „periată” intens din punct de vedere al imaginii publice), intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen şi acceptarea de noi membri în Zona Euro. Liderii europeni au plătit nişte costuri politice uriaşe pentru decizia de a finanţa „salvarea Greciei”, motivând necesitatea injecţiilor financiare prin necesitatea salvării Zonei Euro. Raţionamente asemănătoare au fost aduse în susţinerea finanţării salvării sistemelor bancare din sudul Europei şi ţărilor precum Spania, Italia şi Portugalia. Decidenţii germani, dar mai ales bruxellezi, urmează să mai suporte şi consecinţele nefaste ale modului în care au fost gestionate „operaţiunile de salvare” ale sistemelor bancare din Spania şi Italia. Cineva va trebui să „deconteze” din punct de vedere politic şi electoral toate cheltuielile făcute în numele salvării zonei Euro. În ultimii ani, opinia conform căreia Grecia, Portugalia şi alte ţări nepregătite din punct de vedere economic şi fiscal nu trebuiau admise în zona euro a devenit aproape unanim acceptată inclusiv în rândul celor mai consecvenţi susţinători ai acestei uniuni monetare. În aceste condiţii, chiar şi o simplă recunoaştere a posibilităţii teoretice de intrare a României sau Bulgariei în Zona Euro ar provoca o criză politică pan-europeană cu repercusiuni în multe din ţările Europei de Vest. Nimeni, nici la Berlin, nici la Bruxelles şi nici la Paris nu-şi va asuma un asemenea risc.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Germania a blocat crearea mecanismelor pentru salvarea zonei euro

Ambele documente fuseseră aprobate de Bundestag şi Bundesrat (cele două camere ale parlamentului german) la 29 iunie. Pentru intrarea în vigoare a acestora era necesară doar semnătura preşedintelui Joachim Gauck. Cu toate acestea, el a refuzat să le promulge până când Curtea Constituţională nu va examina plângerile menţionate.

Reclamaţiile au fost depuse de facţiunea 'de stânga' din Bundestag, de Peter Gauweiler, membru CSU, societatea 'Mai multă democraţie', de către fostul ministru al justiţiei Herta Daeubler-Gmelin şi de către expertul în drept constituţional Christoph Degenhart.

Acestor plângeri li s-au alăturat 12.000 de persoane, inclusiv Uniunea contribuabililor germani.

Principalul motiv invocat de reclamanţi este încălcarea drepturilor parlamentului naţional ca urmare a instituirii ESM şi a noului acord privind disciplina fiscală în UE.

Guvernul cancelarului Angela Merkel spera ca mecanismul de stabilitate, cu un fond de 700 miliarde de euro, să înceapă să funcţioneze de la 1 iulie a.c.. În prezent, există un fond de stabilizare de 250 miliarde de euro, dar aceste resurse financiare nu sunt suficiente pentru a salva zona euro.

Acordul de întărire a disciplinei fiscale vizează prevenirea crizelor financiare în UE. Potrivit documentului, deficitul bugetar al statelor membre ale UE nu ar trebui să fie mai mult de 0,5 la sută din PIB (Produsul Intern Brut).

Sursa:  realitatea.net

SUB ŞOC Momentul care ar putea schimba vieţile a 500 de milioane de oameni

Uniunea Europeană elaborează planuri de urgenţă pentru limitarea efectelor unei ieşiri a Greciei din uniunea monetară, au recunoscut oficiali europeni citaţi de Wall Street Journal, deşi, la nivel european, Comisia Europeană insistă că nu se pune problema scoaterii Greciei din zona euro. Conform WSJ, experţii Comisiei Europene, ai BCE şi ai instituţiilor financiare naţionale au primit ordine să elaboreze planuri de urgenţă pentru situaţia în care Grecia ar părăsi zona euro, în contextul crizei politice de la Atena şi al noului scrutin legislativ programat în iunie.

Liderii europeni insistă, la nivel oficial, că Grecia va rămâne în zona euro, dar comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht, a declanşat un scandal vineri declarând că Executivul UE şi BCE elaborează "scenarii de urgenţă pentru cazul în care Grecia nu ar putea fi salvată". Măsurile de siguranţă financiară vor trebui consolidate pentru a li se oferi garanţii pieţelor financiare, notează Wall Street Journal, iar ţări ca Spania şi Italia nu vor avea pur şi simplu voie să intre în incapacitate de plată în valul de panică ce s-ar declanşa dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

Pe fondul semnele de întrebare din ce în ce mai mari, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a recunoscut că Berlinul este pregătit pentru orice eventualitate: "Cetăţenii se aşteaptă ca noi să fim pregătiţi pentru orice situaţie". În acelaşi timp, Wolfgang Schauble, unul dintre cei mai fervenţi critici ai Greciei, afirmă că instabilitatea pieţelor financiare generată de criza din zona euro ar putea dura încă un an sau doi. "În privinţa crizei de încredere în moneda euro..., în 12 - 24 de luni vom observa o calmare a pieţelor financiare", apreciază oficialul german.

Stânga elenă trage un semnal de alarmă

O ieşire a Greciei din zona euro ar reprezenta "un mare risc" pentru întreaga Europă, afirmă Alexis Tsipras, liderul formaţiunii radicale de stânga Syriza, care dispută, alături de Noua Democraţie, primul loc în scrutinul din iunie, informează AFP. "Obiectivul nostru nu este să şantajăm sau să terorizăm, ci să îi salvăm pe liderii europeni", a spus Tsipras.

"Vrem să îi convingem: trebuie schimbate politicile în Grecia şi în alte state europene, în caz contrar, Europa va fi în mare risc", adaugă Tsipras. 

Grecia va organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie, în contextul imposibilităţii ajungerii la un acord pentru formarea unui nou guvern în urma scrutinului desfăşurat pe 6 mai. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Un analist britanic a avertizat însă că o înrăutăţire a situaţiei în Grecia ar putea deschide drumul pentru o nouă dictatură militară, precum cea care a mai guvernat Grecia.

Cum ne va lovi ieşirea Greciei din Zona Euro?

Estimările economiştilor, citate de The Guardian, arată că o eventuală a părăsirii zonei Euro de către Grecia ar costa economia Europei circa un trilion de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul zonei. Daca iesirea ar fi controlata, zona euro ar pierde "doar" 2% din PIB-ul regiunii adica aproximativ 300 de bilioane de dolari.

În cazul scenariului cel mai sumbru, analiştii avertizează că România are nevoie de ajutor pentru a rezista şocului. 

România va rezista crizei declanşate de eventuala ieşire a Greciei din zona euro, deşi băncile elene au o prezenţă semnificativă în ţară, însă trebuie construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei şi Serbiei pentru a le ajuta să facă faţă, potrivit oficialilor BERD, citaţi de CNBC. Declarațiile economistului șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, și ale altor oficiali ai instituției, vin în contextul temerilor că băncile grecești cu operațiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-și susțină subsidiarele, iar unii analiști au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene.

În acest context, Berglof a afirmat, vineri, la Londra, că ar trebui construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei și Serbiei. Alți oficiali BERD au afirmat, pentru CNBC.com, la reuniunea anuală a instituției, organizată la Londra, că România, cu cea mai mare economie dintre cele trei țări vizate, va putea rezista eventualei crize în pofida prezenței semnificative a băncilor grecești în țară.

Băncile grecești controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cele mai mari dintre instituțiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank și National Bank of Greece, prin Banca Românească. Emporiki Bank, controlată de grupul francez Credit Agricole, și ATEBank au de asemenea operațiuni în România.

surse: Mediafax, The Guardian

Sursa: De REALITATEA.NET 

Sursa:  realitatea.net

INCREDIBIL: Un copil de 11 ani găseşte soluţia crizei din zona euro. Premiul? 100 de euro

Jurre Hermans, un copil olandez de 11 ani a primit o menţiune din partea juriului Premiilor Economice Wolfson pentru soluţia radicală pe care a propus-o la problemele monedei euro, scrie marţi Associated Press.

Jurre Hermans este vedetă în UE. Pentru soluţia propusă în cadrul unei competiţii pentru 'Cel mai bun plan de urgenţă în cazul destrămării zonei euro', bazată pe conceptul unei pizza, olandezul a primit un voucher în valoare de 100 de euro, în ciuda faptului că nu a ajuns pe lista finaliştilor, desemnaţi marţi. Aceştia vor primi fiecare 10.000 de lire sterline pentru a-şi continua munca, înainte de decernarea premiului Wolfson, la 5 iulie. 

Potrivit sugestiei lui Hermans, grecii trebuie să ducă toţi euro la bancă şi să primească în schimbul acestora vechile drahme, iar cu suma primită, guvernul grec ar urma să îşi plătească toate datoriile. 

În desenul lui Jurre, suma este repezentată de o pizza uriaşă, fiecare creditor primind o felie din această pizza. Cât despre cei care încearcă să scoată euro din Grecia, olandezul propune ca aceştia să fie penalizaţi.

Sursa:  REALITATEA.NET

Un oficial al FMI prezice o prăbuşirea zonei euro peste două săptămâni şi o criză mai mare decât cea din 2008 (VIDEO)

În direct, la BBC, Robert Shapiro, un consilier al FMI, care, în trecut a fost consilier al preşedinţilor democraţi Bill Clinton şi Barack Obama, prezice prăbuşirea marilor bănci europene, respectiv a zonei euro, în două săptămâni şi declanşarea unei crize economice globale care o va depăşi pe cea din 2008.

Singura soluţie ar fi, evident, capitalizarea masivă a băncilor, adică, pomparea de sute de miliarde de euro de către toate guvernele europene. Cum bani nu sunt, ar trebui tipăriţi (o măsură în acest sens a fost adoptată de Marea Britanie, care a tipărit 75 de miliarde de lire sterline), ceea ce ar declanşa o inflaţie galopantă. Sau, va trebui pus la bătaie aurul din rezervele de stat, ceea ce ar expune toată Uniunea la atacuri speculative.

Chiar dacă una dintre aceste două soluţii ar fi preferabilă falimentului marilor bănci, este imposibil de adoptat în actualul sistem politic european, fiindcă ar presupune un consens imediat la nivel guvernamental şi parlamentar în toate cele 27 de state europene sau măcar în cele 17 care au adoptat euro ca monedă unică. Or se vede limpede, din modul în care decurge adoptarea pachetului financiar suplimentar propus de Germania şi Franţa, pentru salvarea Greciei, că un consens rapid este imposibil şi chiar şi unul negociat luni la rândul este improbabil.

Francheţea lui Shapiro ridică mari semne de întrebare în privinţa intenţiilor FMI, organism multinaţional care are de recuperat numeroase şi masive împrumuturi de la state europene. Or, dacă Uniunea se prăbuşeşte într-un marasm economic, şansele de respectare a angajamentelor de plată ale statelor membre devin nule.

Cu certitudine, un mesaj public ca cel lansat de consilierul FMI nu va avea darul de a calma pieţele financiare; dimpotrivă, va alimenta atacurile speculative, făcând şi mai dificilă misiunea liderilor europeni. Şi atunci?

Este adevărat, avertismente de acest gen au fost lansate de însăşi şefa FMI, franţuzoaica Christine Lagarde, care a declarat că bugetul de 400 de miliarde de dolari de care dispune organizaţia poate părea confortabil, dar nu este suficient pentru a combate deficitul financiar al statelor cu economii fragile. Totuşi, Lagarde nu a dat termene atât de apropiate pentru o criză a sistemului bancar european. Pe de altă parte, ratingurile Franţei şi Germaniei (ale căror bănci spune Shapiro că vor colapsa) sunt menţinute la cote maxime, doar Italia şi Spania fiind văzute ca instabile şi vulnerabile de agenţiile de profil.

 

Sursa: jurnalul.ro

De la Frankfurt, ni se pregăteşte GUVERNUL EUROPEI

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a declarat luni că, dacă guvernele din zona euro nu adoptă politici şi măsuri adecvate, acestea ar trebui să poată fi hotărâte de o entitate centrală, spre exemplu de un guvern federal al uniunii monetare.

 

"Cred că, într-o zi, poporul european va avea o confederaţie. Ne putem imagina un guvern federal", a afirmat Trichet într-o conferinţă de presă, citat de Reuters.

El a adăugat că sectorul financar al trebui decuplat de riscul datoriilor de stat din zona euro, propulsat semnificativ de criză.

Trichet a arătat că statele din zona euro trebuie să implementeze "imediat" consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară aprobată în iulie, odată cu al doilea acord de intervenţie financiară internaţională pentru Grecia.

Oficialul a spus că guvernele au progresat doar până la jumătate cu reformele necesare pentru consolidarea sectorului financiar fragil şi a cerut un model

de guvernare mai puternic în zona euro, care să includă, poate, o autoritate centrală capabilă să anuleze sau să modifice deciziile luate de ţări dacă acestea nu se încadrează în reglementările bugetare.

"Este clar că avem nevoie absolută şi totală ca toate deciziile să fie implementate imediat ce au fost luate de diferiţii şefi de stat şi de guvern", a afirmat Trichet.

Preşedintele BCE se referă cel mai probabil la Slovacia, unde şeful unui partid din alianţa de guvernare a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că

parlamentul va vota cel mai devreme în decembrie privind consolidarea Fondului de Stabilitate.

Liderii europeni doresc adoptarea iniţiativei până la începutul lunii octombrie.

Trichet a mai arătat că este nevoie de un val de reforme economice structurale în zona euro, pentru îmbunătăţirea productivităţii, susţinerea creşterii economice şi potenţialului de angajare.

El a adăugat că uniunea monetară are nevoie de o consolidare substanţială a Pactului de Creştere şi Stabilitate, care guvernează politica fiscală a statelor membre.

"Ne putem imagina că mâine, dincolo de ce putem vedea acum, dacă în pofida recomandărilor o ţară nu ia sau nu poate lua deciziile necesare, ar trebui să fie posibil ca acestea să fie luate de la centru, din centrul monedei unice", a comentat oficialul.

El consideră că un guvern economic centralizat al zonei euro ar trebui să devină responsabil pentru sistemul bancar, să permită astfel sectorului financiar să se decupleze de riscurile de ţară.

Mandatul lui Trichet la conducerea BCE se va încheia în luna noiembrie, funcţia urmând să fie preluată de către Mario Draghi, în prezent guvernator al Băncii Italiei.

Sursa: Mediafax

Sursa: money.ro

Suveranitatea României este în pericol?

Autor:  Dinu Boboc

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a pus gaz pe focul crizei datoriilor suverane cu o declaraţie controversată.

Sursa: REUTERS

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat recent, într-un interviu pentru revista Stern, că ţările care primesc pachete de asistenţă financiară din cauză că au datorii foarte mari trebuie să cedeze o parte din suveranitatea sa Uniunii Europene. Cât de mult ar afecta transformarea acestui scenariu în realitate, Romania? Posibilitatea ca România să-şi piardă o parte a suveranităţii naţionale din cauza datoriilor este zero, consideră Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. "Ţara noastră stă foarte bine la acest capitol: avem o datorie publică de sub 40% din PIB, iar deficitul bugetar este pe scădere. În plus, consider că această declaraţie a lui Schaeuble este mai mult una politică, cu rol de a calma spiritele", a subliniat oficialul.

Este nevoie de consens

Potrivit lui Vasilescu, pentru a impune această decizie trebuie ca toate ţările din Uniunea Europeană să ajungă la o înţelegere în acest sens.

Totodată, discuţiile despre suveranitate au un caracter foarte relativ. "Germania, de exemplu, a renunţat la marcă odată cu trecerea la euro. Practic, a renunţat la un element important al suveranităţii sale, ca şi celelalte state care au trecut la moneda europeană. Acum tendinţa este, la nivel european, să trecem la o politică fiscală unică, ceea ce presupune renunţarea la unele prerorgative care ţin de suveranitate. Iar miza este cea a eficienţei economice", a subliniat Vasilescu.

Mai mult de atât, Adrian Vasilescu a afirmat că este posibil ca Germania să încerce să impună în mod unilateral o astfel de măsură, care să vizeze pierderea anumitor prerogative, care nu ar fi corectă dacă s-ar aplica doar pentru anumite ţări.

"Adevărat, Europa fără Germania s-ar descurca mult mai greu, dar Germania fără Europa nu s-ar descurca deloc. Chiar dacă eşti cel care conduce vaporul, nu trebuie să uiţi că, fără ceilalţi membri ai echipajului, nu ai putea rezista", a concluzionat oficialul BNR.

Economistul Daniel Dăianu consideră că, dintr-un anumit punct de vedere, ministrul german are dreptate, dar declaraţia nu a fost făcută în termeni acceptabili. "Atunci când se acordă asistenţă financiară pe scară largă unei ţări, pe termen nelimitat, condiţionalităţile impuse erodează o parte din prerogative, este firesc. Însă maniera în care oficialul german a pus problema este una nefericită", a subliniat Dăianu.

Dispariţia UE, posibilă

Fostul ministru de finanţe consideră că această poziţie nu este în congruenţă cu noţiunea de uniune. "Viziunea germană are slăbiciunile ei. Conceptul de Uniune Europeană nu poate fi redus la cel de disciplină fiscală. Există mai multe probleme de design ale acestei uniuni. Convingerea mea este că această uniune va dispărea în viitor", a completat Dăianu. Economistul consideră că şi Germania are partea ei de vină la actualele probleme ale uniunii. Pe de altă parte, sunt de luat în calcul şi atitudinile mai tranşante şi tendinţele ultra-naţionaliste dezvoltate în ultimul timp de unele ţări din Nordul continetului, care nu sunt compatibile cu valorile promovate de Uniunea Europeană.
"Cel care conduce vaporul nu poate rezista fără ceilalţi membri ai echipajului“
ADRIAN VASILESCU, Consilier al guvernatorului BNR

Sursa: EVZ.ro

Italia, aproape de colaps economic

După Grecia şi Portugalia, Italia a intrat în colimatorul investitorilor. Cu o datorie de 1800 miliarde de euro, a patra cea mai mare economie din Uniunea Europeană riscă să intre în colaps dacă nu implementează rapid măsuri drastice de austeritate.

Cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la autorităţile italiene să ia măsuri pentru a preveni un adevărat dezastru.
Cu datorii uriaşe şi cu un guvern dezbinat, Italia a intrat pe lista neagră a investitorilor, care se tem că ţara va fi următoarea victimă a crizei care macină de mai bine de un an Europa. Creşterea economică fragilă, de numai 0,1%, rezultatele îngrijorătoare ale testelor de stress făcute băncilor italiene şi disputa dintre premierul Silvio Berlusconi şi ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti pe tema reformelor au amplificat nervozitatea pieţelor.
Bursele şi euro s-au depreciat, iar randamentele obligaţiunilor italiene au crescut la maximul ultimilor nouă ani, de 5,28%, ca urmare a temerilor că a treia cea mai mare economie din zona euro ar putea fi trasă în criza datoriilor suverane. Într-un gest fără precedent, cancelarul german, Angela Merkel i-a telefonat şefului guvernului italian, Silvio Berlusconi, pentru a-i cere adoptarea rapidă de Parlament a planului de austeritate pentru a calma pieţele financiare.
"Italia trebuie să transmită un semnal clar, prin aprobarea unui buget care să ţină cont de nevoia de cumpătare şi de consolidare.", a declarat cancelarul Germaniei.
Tensiunile dintre premierul Berlusconi şi ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti au plecat de la pachetul de măsuri de austeritate propus de ministrul de finanţe şi de la refuzul acestuia de a adopta reducerile de taxe propuse de prim-ministru.
Planul, ce ar urma să se deruleze în următorii 3 ani, prevede, printre altele, ingheţarea salariilor din sectorul bugetar, creşterea vârstei de pensionare, majorarea TVA cu un punct procentual, introducerea unui impozit progresiv pe venit de la 20 la 40%, unificarea taxei de profit la 20 la sută în 2014 şi creşterea impozitelor pe contractele financiare. Autorităţile speră să facă astfel economii de 47 de miliarde de euro şi să ajungă la un deficit zero până în 2014.
Sursa foto: eimagini.info

Update 14:03Cutremur pe pieţele bursiere din Occident

Principalul indice al bursei din Milano a pierdut azi 4 procente. Bursa din Londra scade cu 1,81%, iar indicele Dax al bursei din Frankfurt pierdea 2,31%.

Update 12:39Vasilescu, BNR: Dacă Spania şi Italia ar intra "în vrie" nici nouă nu ne-ar fi bine

Intrarea "în vrie" a Spaniei şi Italiei ar afecta România şi vor trebui luate măsuri, astfel încât efectul să fie cât mai mic, a declarat, marţi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu, sugerând posibilele probleme de ordin financiar cu care s-ar putea confrunta cele două ţări.

Update 12:36Ministru de externe: Italia nu este nici Spania, nici Grecia şi nici Irlanda

Ministrul de externe al Italiei, Franco Frattini, a declarat într-un interviu pentru cotidianul La Repubblica că Italia este ţinta unui atac pur speculativ al pieţelor, iar statul are soliditate financiară. "Este un atac pur speculativ. Nu suntem Spania să avem o bulă imobiliară, Irlanda să avem o bulă financiară şi nici Grecia cu finanţele ei publice. Băncile noastre sunt solide", a declarat ministrul italian.
Sursa: money.ro