Sunt Matei, cu salutari pline de iubire din partea tuturor sufletelor de pe aceasta statie.Solstitiul din luna decembrie a adus un nou aflux puternic de lumina, ca un ramas bun adresat anului care se incheia si un salut vibrant adus noului an. Si cat de meritat este acest salut! De fiecare data cand ati actionat condusi de inspiratia sufletului – ceva ce ati considerat a fi doar un gest frumos sau „lucrul corect de facut” – ati adaugat Lumina, lumii voastre.
S-ar putea sa doriti sa revedeti mesajul in care am mentionat cateva dintre numeroasele cai pe care societatea voastra a generat un belsug de lumina. Recunostiinta pentru nenumaratele contributii la imbunatatirea lumii voastre genereaza o mare cantitate de Lumina. [vedeti mesajul din August 2013]
Da, mai este inca mult de facut si se va face. Impulsul energiei continua sa intareasca forta tuturor gandurilor si sentimentelor, asa ca va repetam indrumarea de a nu gandi la lipsuri cu o inima grea, ci de a vizualiza, in schimb, Pamantul intr-o lumina alb-aurie, astfel incat aceasta imagine si dorinta voastra pentru schimbari benefice sa iasa in univers si sa se intoarca cu si mai multa lumina. Chiar daca anumite minti si inimi inchise incearca sa pastreze lucrurile asa cum sunt, schimbarile in directia pacii, cooperarii si a resurselor suficiente pentru toti sunt bine asezate pe cale si, cu cat primesc mai multa energie Lumina, cu atat mai repede se vor materializa.
Va rugam sa continuati sa aveti discernamant in legatura cu toate informatiile – inclusiv articolele si materialele transmise prin channeling care apar pe internet. Principalele mijloace mass-media sunt inca in mare masura controlate si pun accentul pe stiri negative si pe scandaluri, este totusi incurajator ca din ce in ce mai multe povesti despre bunatate, impartirea resurselor si eforturi locale incununate de succes isi gasesc si ele locul la stiri.
Reporterii fac parte din majoritatea populatiei voastre, care nu are nicio idee despre faptul ca membrii familiei noastre universale ar impiedica evenimente posibile aflate in discutie – cum ar fi detonarea cu efecte devastatoare, pe zone intinse, a unor focoase nucleare de razboi in Coreea de Nord sau a posibila moarte a milioane de oameni, din cauza radiatiilor de la Fukushima. Ei nu stiu ca Gaia nu doreste ca oceanele sa se incalzeasca atat de mult, incat toata viata din ele sa dipara si toate tarmurile sa se deplaseze spre interior cu sute de kilometri, asa ca nici aceste lucruri nu se vor intampla. Majoritatea locuitorilor Pamantului nu stiu ca frecventele dominante ii fac pe conducatorii nationali sa aleaga negocierile in locul razboiului, sau ca aceste frecvente sustin discutiile economice si diplomatice care au loc in spatele scenei si alegerea a milioane de suflete de a trai ceea ce trebuie, pentru a echilibra alte vieti si a evolua.
Voi insa stiti toate acestea, iubita familie, asa ca avantati-va in acest an nou, cu inimile sus si cu ganduri pozitive si continuati sa amplificati Lumina in lumea voastra. Voi SUNTETI schimbarea pe care o doriti!
Acum va voi vorbi numai ca Matei. Am rugat-o pe mama sa copieze un raspuns la mesajul nostru din luna decembrie. „Mesajul vostru a fost minunat, mai putin faptul ca nu ati vorbit despre faptul ca nasterea lui Iisus este motivul acestor sarbatori. Cred ca sunt deschis la minte si intuitiv, dar ceea ce ati spus despre faptul ca Iisus nu a fost crucificat NU este de crezut. Cum poate cineva atat de evoluat ca voi, sa nu stie ceva atat de important?
Autorul este unul dintre acei foarte, foarte multi care cred povestea biblica a crucificarii. Cunoasterea la nivelconstient a adevarului pe care il stiti la nivelul sufletului, reprezinta o parte vitala a evolutiei si pastrarea cu tarie a credintelor bazate pe ceva fals, impiedica evolutia. De aceea, am simtit ca v-ar putea fi de folos sa va spun de cestiu ca Biblia difera, in mod dramatic, de adevar. Dumnezeu a spus „Da, a venit vremea”, asa ca va voi spune.
Am vorbit intotdeauna pornind de la cunoasterea personala, ca Matei apostolul – aceasta fiind cea mai bine cunoscuta dintre vietile mele pe Pamant – si din celelate mii de alte vieti care au inceput atunci cand puternica energie a Arhanghelului Mihail si-a materializat primul personaj, in acest univers. Cunoasterea cumulata a tuturor personajelor mele imi permite sa vorbesc despre lucruri pe care nu le cunosteam, in mod constient, pe parcursul vietii care a devenit cunoscuta ca apostolul Matei; in orice caz, voi face apel la aceasta cunoastere anume, pentru a va vorbi despre anii mei petrecuti impreuna cu Iisus.
Mama a stiut despre acea viata, inca din timpul primelor noastre conversatii, cu douazeci de ani in urma si, cand m-a intrebat daca voi vorbi vreodata despre ea intr-un mesaj, i-am spus ca poate, intr-o zi, dar ca identitatea de apostol nu e importanta. Ce este important e ca informatia pe care a primit-o de la mine si de la altii sa fie respectata in ea insasi. Cititorii cartilor si mesajelor trebuie sa stie, intuitiv, adevarul informatiei si a le oferi indrumare in a-si asculta, a avea incredere si a-si urma „vocea interioara”, oricand in viata reprezinta unul dintre motivele principale ale colaborarii noastre mama-fiu.
Multi oameni cred ca tot ce este in Biblie este adevarat, deoarece au fost invatati ca acesta e „cuvantul lui Dumnezeu”, scris de indivizi inspirati de Dumnezeu. Nu e asa. Numeroasele parti eronate din Biblie includ greseli de traducere ale scrierilor aramaice si grecesti – una fiind „pruncul din iesle” – alaturi de modificarile aduse textului de catre traducatori, pentru a le face conforme credintelor lor personale. Acestora li s-au adaugat multe altele din traduceri ulterioare; in orice caz, cele mai importante devieri de la scrierile autentice sunt omisiunile si adaugirile menite, in mod deliberat, sa insele.
Parti din vechiul testament provin de la primii conducatori ai bisercii si statului. Oamenii aveau atunci o relatie mai apropiata cu Dumnezeu si, pentru a face populatia sa se conformeze dorintelor de control si avere ale conducatorilor, trebuia ca ei sa fie indepartati de Dumnezeu. Conducatorii au inchipuit un Dumnezeu manios si infricosator, care le spunea unora dintre oameni ca alti oameni le sunt dusmani si sa mearga si sa-i omoare; un Dumnezeu care ii spunea unui tata sa isi ucida fiul, ca dovada de supunere in fata poruncilor Sale.
Pe parcursul secolelor urmatoare, conducatori ai bisericii catolice au scris reguli religioase, pe care le-au numit „legile lui Dumnezeu”, astfel incat sa isi poata consolida controlul asupra maselor si sa dobandeasca averi si mai mari. Pentru a departa oamenii de Dumnezeu, ei au adaugat un nivel intermediar de sfinti si, pentru a se inalta pe sine, au instituit infaibilitatea papala si au stabilit Vaticanul ca stat independent. Au inventat o imaculata conceptie prin care a fost conceputa Maria si au facut-o pe aceasta, mama virgina a lui Iisus, pentru a convinge masele ca el era „numai fiul lui Dumnezeu”.
Va voi spune de unde a venit Iisus. Sufletul care s-a intrupat eoni mai tarziu ca Iisus isi avea originile in taramul Christic, taramul cosmic cel mai aproape de Creator, unde au capatat fiinta primele suflete – arhanghelii. La un moment dat, acestia au realizat urmatorul taram angelic si zeii si zeitele supreme. Acestor suflete li s-a dat de ales intre a ramane esenta energiei pure, iubire-lumina, a Creatorului – aceasta a fost alegerea Fiintei Supreme a acestui univers, pe care multi o numesc Dumnezeu – si a se incarna. Unul dintre sufletele care a ales ultima varianta este cel cunoscut in acest univers ca Sananda. Acest suflet a avut vieti in civilizatii din intregul cosmos si este „parintele” – sau, mai bine spus, sufletul cumulat al persoanei cunoscute ca Iisus.
Pentru a continua cu Biblia, mare parte din informatia ei inselatoare ii este atribuita celor patru apostoli, carora, undeva pe parcurs, li s-a acordat statutul de sfinti. Unii invatati cred ca Luca si cu mine am copiat parti din ceea ce a scris Marcu in evanghelia sa si le-am adaugat evangheliilor noastre. Sunt curios insa, de ce l-au lasat deoparte pe Ioan – minciunile sfruntate care au fost incluse in evangheliile noastre au fost incluse si in a lui. Unele versiuni moderne ale Bibliei au renuntat oricum la sfintenia noastra; in orice caz, vechea editie King James, a mamei mele, cuprinde o evanghelie dupa sfantul Matei si mama ma va ajuta, prin copierea pasajelor pe care le voi cere.
In primul rand insa, Ii voi descrie pe Iisus si pe Maria Magdalena, astfel incat sa puteti sa vi-I imaginati, atunci cand va vorbesc despre ei. Iisus era deschis, nu atat de vioi ca Maria, dar avand intotdeauna un temperament placut. El era ceea ce as numi o figura impunatoare – mai inalt decat majoritatea barbatilor, dar suplu, puternic si musculos, cu spatele drept. Pielea lui deschisa era bronzata de ani de soare si ochii cenusii aveau cateodata luciri albastre, parul ii era castaniu, deschis si lung, dupa cum se purta, dar isi pastra barba si mustata foarte bine ingrijite.
Maria era o tanara femeie gratioasa, foarte draguta si deosebit de atragatoare. Ea era micuta, blonda si avea niste ochi caprui stralucitori si parul castaniu, lasat pe umeri.
Amandoi erau nascuti in familii respectate, din clasa de sus, inteligenti, bine educati pentru acele timpuri si au fost foarte buni prieteni, cu multi ani inainte de a se casatori. Au avut o familie mare, fericita si, dupa o viata lunga si implinita, si-au parasit trupurile si au trecut mai departe, la vieti puse in serviciul lui Dumnezeu, in alte locuri din acest univers; in orice caz, puterea energiei lor Iubire-Lumina este de-a pururi cu sufletele de pe Pamant, ca si de oriunde altundeva.
Dar, am luat-o inaintea mea si mult inaintea evangheliei Sf. Matei. In tinerete, am inceput sa tin un jurnal al intalnirilor mele interesante si, asemenea notelor mele dinainte de a-l intalni pe Iisus, acest jurnal era menit sa imi serveasca numai mie, ca referinta si lectura placuta la batranete.
Inregistrarile mele nu au inceput cu descendenta de la Abraham la Iosif, tatal lui Iisus, dar, din moment ce evanghelia Sf. Matei incepe asa, voi vorbi despre asta. Cateva luni dupa ce L-am intalnit pe Iisus, genealogia lui mi-a fost aratata de un om care o copiase de la cineva, care o copiase de la altcineva si asa mai departe. Am pus in jurnal, lista pe care am copiat-o, cu nota ca mi s-a spus ca autenticitatea ei nu a putut fi verificata. Nu era o societate cu prea multa stiinta de carte si era de la sine inteles ca, deseori, informatiile erau infrumusetate sau detaliile erau uitate de diversii povestitori succesivi. Cu toate acestea, ele au devenit „istorie” biblica.
In continuare Sf. Matei spune: ”Iar nasterea lui Iisus Christos a fost asa: Maria, mama Lui, era logodita cu Iosif si, inainte ca sa locuiasca ei impreuna, ea s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant.” ...” Si fara sa o fi cunoscut-o Iosif pe ea, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut, Caruia i-a pus numele Iisus ” Nimic din toate astea nu era in notitele mele – si de ce ar fi? Nu L-am intalnit pe Iisus decat multi ani mai tarziu – si nici el, nici parintii lui nu mi-au spus niciodata nimic de felul asta. In orice caz, informatia mi-a fost atribuita mie si a fost scrisa in acelasi fel in alte evanghelii, pentru a sustine versiunea bisercii catolice, referitoare la nasterea lui Iisus.
Mai mult decat atat, toate notele mele erau legate de Emmanuel, asa cum ii spuneau toti. Nu stiu de ce s-a hotarat in Biblie ca numele lui sa fie Iisus – si e ciudat sau o scapare, ca acest lucru a ramas totusi scris intr-un verset:” si vor chema numele Lui: Emmanuel.” Dar, pentru ca voi Il stiti ca Iisus, m-am referit mereu la El cu acest nume.
Erau vremuri cu adevarat dure si crude. Uciderea nou nascutilor si sugarilor de sex barbatesc este insa adevarata, nu am notat asta in jurnalul meu – si la fel si fuga familiei lui Iisus in Egipt si intoarcerea in tara natala, atunci cand lucrurile au fost sigure. Am notat ce mi-au spus in legatura cu experientele lor de atunci, ca si alte evenimente importante ale familiei, pe parcursul multor seri placute petrecute impreuna cu Iisus, cu fratii si parintii Sai. Maria Magdalena era si ea deseori acolo si conversatiile erau foarte vii. Vorbeam in aramaica, trecand ocazional la greaca, pentru a gasi o exprimare mai potrivita si se radea mult, pentru ca nu discutam intotdeauna chestiuni serioase. Iisus asculta cu atentie pe oricine vorbea si de multe ori i-am vazut ochii stralucind, cand Maria discuta cu aprindere despre un lucru sau altul.
Fiind profesor cu jumatate de norma, al elevilor din scoala elementara sau avansati – atunci nu exista termenul de meditator – cel mai aproape de meseria de colectare a taxelor am fost atunci cand L-am intalnit pe Iisus pe o strada unde oamenii erau foarte ocupati cu tabele de socoteli si colectare. L-am recunoscut dintr-un mic grup cu care ma intalnisem din intamplare, cu o seara in urma, asa ca L-am salutat si El m-a invitat sa Il insotesc, ceea ce am facut si am mers si am discutat impreuna. Asa am ajuns sa scriu despre intalnirea noastra, ca si despre faptul ca am descoperit ca ne placeau amandurora sporturile, ca aveam o cunostiinta comuna si ca Iisus a spus ca incepuse de curand sa vorbeasca in public. Acesta este punctul din jurnalul meu, in care au inceput notele despre prietenia noastra si am scris despre asta la persoana intai – era experienta mea.
In orice caz, conform Sf. Matei :”Si plecand Iisus de acolo, a vazut un om care sedea la vama, pe numele Matei si i-a zis acestuia: Vino dupa mine. Si sculandu-se, a mers dupa El.” Evident ca nu i-a dat prin cap celui care mi-a schimbat notitele ca oamenii ar putea sa gaseasca bizar faptul ca Matei ar putea sa scrie atat de ciudat de putin despre experienta care i-a schimbat viata si este foarte curios ca intalnirea noastra sa aiba loc dupa „predica de pe munte”, pe care „eu” am descris-o in evanghelie. Asta explica insa de ce sunt perceput ca fiind vamesul care a devenit discipol.
Iisus nu ne numea discipoli. Dupa ce a devenit cunoscut pentru invataturile sale, unii din Sinedriu au inceput sa se refere la oamenii care participau la intalnirile la care vorbea el, ca fiind „discipolii sai”. Cat despre cei doisprezece enumerati in Biblie, Iisus ne-a intalnit pe fiecare dintre noi in calatoriile Sale in jurul Marii Galileii si ne-am imprietenit, insa el nu a cerut nimanui sa renunte la mijloacele sale de subzistenta si sa il „urmeze”. Am avut norocul sa locuiesc aproape de el, ceea ce mi-a permis sa ma bucur de compania lui, mult mai des decat aveau timp sa o faca ceilalti „discipoli”.
Conform Sf.Matei: ”Pe acesti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor si zicand: ...Tamaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, pe demoni scoateti-i ...” Toate astea ne-au inzestrat cu capacitati pe care nu le aveam niciunul dintre noi! Noi cunosteam insa capacitatile lui Iisus si modul in care le dobandise, asa ca atunci cand am iesit cu barca, nu aveam niciun motiv sa scriu in jurnal ca „ne-am minunat” ca „vanturile si marea chiar, ii dau ascultare!” si nu am facut-o.
In evanghelie, dupa ce Iisus a intalnit doi barbati „demonizati”, a scos demonii pe care i-a trimis intr-o turma de porci, care „s-a aruncat de pe tarm in mare si a pierit in apa”...”Si iata, toata cetatea a iesit in intampinarea lui Iisus si vazandu-l, L-au rugat sa treaca din hotarele lor.” Dupa cum mi-a relatat Iisus, incidentul, dupa ce a scos la lumina entitatile care chinuiau mintile barbatilor, el si-a continuat calea singur, pana cand ne-am intalnit si asa mi-am notat eu lucrurile.
Versiunea din evanghelie, a celor patruzeci de zile petrecute de Iisus in pustiu, atunci cand a refuzat sa fie ispitit de diavol, reprezinta o dezvoltare groaznica a unei note scurte din jurnalul meu: lui Iisus ii placea sa petreaca timp in singuratate cu Natura, unde putea vorbi cu Dumnezeu fara sa fie deranjat si, asemenea celorlalti care Il cunosteau bine, onoram acest lucru, pastrand distanta.
Ceea ce a devenit cunoscut drept „predica de pe munte” este compilatia cuiva pornind de la numeroasele mele note legate de mici intalniri in care vorbea Iisus, oamenii puneau intrebari si El raspundea – era foarte multa interactiune la inceput. Dar, pe masura ce invataturile lui se raspandeau si multimea crestea, oamenii ascultau fara sa intrerupa si El vorbea despre multe dintre lucrurile care au devenit „predica”. Eu nu am numit-o asa. Iisus nu era un predicator, era un profesor pasionat de impartasirea cunoasterii sale. El stia ca asta ii era menirea – si asta era marea diferenta dintre El si toti ceilalti – mintea lui constienta era conectata in permanenta cu sufletul si El traia in consecinta.”
Predica pastreaza mult din intelepciunea si iluminarea Lui si desigur ca asta ma bucura, dar ea nu include unele dintre cele mai importante invataturi notate in jurnalul meu, cum ar fi scopul vietilor multiple, inseparabilitatea tuturor sufletelor, faptul ca Dumnezeu este tot ceea ce exista in lume – toti oamenii, animalele, plantele, apele, aerul si pamantul sunt parti ale Lui si Ii sunt sfinte. Iisus nu tinea niciun fel de notite in legatura cu invataturile sale si era bucuros ca faceam eu asta.
Dar din evanghelie a fost scos orice ar fi putut sa submineze autoritatea conducatorilor corupti existent in continutul jurnalelor mele si majoritatea lucrurilor din ea nu provin din notitele mele. Nu L-am auzit niciodata pe Iisus sa spuna cuiva ca „va fi vrednic de gheena focului” sau ca „cine o va lua pe cea lasata savarseste adulter”. El vorbea despre modul in care gandurile si faptele dumnezeiesti sunt benefice pentru viata si nu despre comportamente „rusinoase” – ceea ce ar fi insemnat sa judece, iar asta era contrar a ceea ce le spunea el, oamenilor: „Nu judecati ca sa nu fiti judecati.” Nu L-am auzit niciodata vorbind despre iertarea pacatelor – el spunea ca „pacatul” era o greseala ca valoare sau fapta si le-a vorbit de multe ori, celor care il ascultau, despre importanta iertarii. El nu avea cum sa spuna: „ Nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sabie.” – asta ar fi fost cu totul impotriva invataturilor sale.
„Parabolele” suna ca si cum Iisus ar fi vorbit la manie – niciodata pe parcursul nenumaratelor intalniri la care am participat, mici sau mari, nu a facut asta. Si contrar parabolelor, el vorbea direct si clar, astfel incat ascultatorii sa poata intelege – dorea sa ilumineze nu sa incurce. Este un noroc – sau mai degraba lipsa intelegerii a ceea ce dorea el sa spuna – ca aceia care au modificat atat de mult notele mele, au lasat totusi „Voi sunteti Lumina lumii”, „ Asa sa lumineze Lumina voastra inaintea oamenilor” ...si multe alte referiri ale sale la Lumina.
Pentru a scoate in evidenta toate disparitatile dintre notele mele si evanghelie, ar trebui sa comentez intregul text, dar cele mai importante adaugiri sunt „cina cea de taina”, crucificarea si invierea lui Iisus. Este posibil ca povestea cinei sa fi pornit de la notitele mele in legatura cu una dintre putinele dati in care Iisus si noi toti doisprezece ne-am aflat impreuna, in acelasi loc si am avut o minunata masa festiva. Asta a fost dupa ce s-a casatorit cu Maria Magdalena si era si ea acolo, dar s-a intamplat cu multe luni inainte de momentul in care se pretinde ca avut loc crucificarea. Iisus nu a facut nicio ceremonie de felul celei care, ulterior, a fost cunoscuta sub numele de „sfanta impartasanie”, nici nu a spus „adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde” – de altfel, tot ce e scris incepand din acest punct este o minciuna inventata.
Luni de zile mai tarziu, am notat discutia pe care am auzit-o intre doi oameni, langa templu: Sinedriul se gandea ca, daca L-ar crucifica pe Iisus, L-ar transforma intr-un martir si ar da putere invataturilor Lui, asa ca s-au hotarat sa Il biciuiasca si sa Il dea afara din tara – ceea ce L-ar fi discreditat in ochii oamenilor, care apoi L-ar fi uitat repede.
Cand i-am spus asta lui Iisus, El a spus ca nu putea evita bataia si exilul – dupa cum mi-am notat eu in jurnal, am intuit ca El simtea ca era important sa lase lucrurile sa se intample asa. Asa a si fost si, la scurt timp dupa asta, El si Maria Magdalena au plecat in orientul indepartat, unde stia ca vor fi bineveniti. In cateva dintre discutiile noastre de inceput, El mi-a povestit despre anii tineretii petrecuti acolo, unde a invatat de la maestri cum sa faca ceea ce biblia numeste „miracole” – dar, dupa cum le-a spus Iisus, multimilor, tot ce putea El sa faca, puteau si ei.
Am pastrat legatura de-a lungul anilor, prin scrisori ocazionale si, atunci cand primeam una de la el, o puneam in jurnal – se adunasera cateva zeci. In cautare de elevi noi, a trebuit sa ma mut din cand in cand, ceea ce mi-a oferit numeroase ocazii sa intalnesc oameni care auzisera ca Il cunosteam pe Iisus si doreau sa afle despre invataturile Lui. Din cand in cand, ma mai intalneam cu Luca, care avea cateodata noutati despre unul sau altul dintre „discipoli”, dar legatura noastra comuna era Iisus si, dupa ce El a plecat, a fost normal sa ne continuam fiecare drumul, separat.
Dupa moartea mea, la o varsta inaintata, hangiul a vandut cufarul in care imi tineam jurnalele. In cele din urma, ele au cazut in mainile cuiva din guvern si, inainte de a fi arse, au condus la Evanghelia dupa Sf. Matei.
Ceea ce v-am spus nu atenueaza cu o iota puterea lui Iisus sau a invataturilor Sale corecte! Adevarul vietii Lui – a avut sotie si copii si a avut dorinte, idei, sperante, prieteni, opozitie, dezamagiri, suparari si vremuri fericite, ca orice alt om – ii onoreaza chiar mai mult invataturile, decat pretentia falsa a religiei ca el era „singurul fiu al lui Dumnezeu”.
Si in acelasi timp, nimic din ceea ce am spus nu inseamna ca oamenii care cred ca biblia este Cuvantul lui Dumnezeu sunt in vreun fel mai putin buni in inima lor – au fost numai dezinformati. Fiecare suflet are propria calatorie in lumina adevarului si nu exista limite de timp – viata sufletului este eterna. Daca persoanele pe care le iubiti din suflet nu se afla pe aceeasi cale cu voi, continuati-va cu incredere calea si respectati dreptul lor divin de a si-o alege pe a lor.
Si acum, preaiubita familie Pamanteana, va vorbesc din nou din partea noastra, a tuturor celor de pe acesta statie. In fiecare clipa suntem alaturi de voi, in spirit si in iubire neconditionata.
IUBIRE si PACE
Suzanne Ward
Sursa: Editura For You
.jpg)
