Se afișează postările cu eticheta mere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mere. Afișați toate postările

duminică, 5 august 2012

mancMâncăm mere otrăvite ... susţin specialiştii care au analizat compoziţia chimică a mai multor vegetale


Basmul Albei ca Zăpada, frumoasa prinţesă care cade într-un somn adânc după ce muşcă dintr-un măr otrăvit, nu mai e un simplu basm. Merele, cele mai populare fructe, se regăsesc, conform unui studiu recent, în fruntea listei de vegetale pline de pesticide. Cartofii, salata verde, spanacul, strugurii şi nectarinele sunt şi ele pe listă, aşa că e puţin probabil ca atunci când faci piaţa în sacoşa ta de cumpărături să nu se regăsească vreun fruct sau vreo legumă contaminată.
    Merele, cele mai populare
fructe, sunt în fruntea
listei cu vegetale toxice
Organizaţia non-guvernamentală Environmental Working Group, din SUA, a dat publicităţii zilele trecute un clasament al vegetalelor care conţin cele mai multe pesticide, dar şi un tabel al celor ce conţin cele mai puţine substanţe periculoase. În primul, cel al fructelor şi legumelor ce “mustesc” de otrăvuri, se află, în ordine, merele, ţelina, ardeiul gras, piersicile, căpşunele, nectarinele, strugurii, spanacul, salata verde, castraveţii, afinele şi cartofii.

Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) din Bucureşti, a confirmat că acestea sunt cele mai tratate vegetale şi, prin urmare, cele mai periculoase pentru organismul uman. “Cele mai nocive fructe sunt cele tratate de mai multe ori pe an, cum sunt, de pildă, merele sau piersicile, care suferă cel puţin 20 de tratamente cu pesticide în 12 luni. Totodată, verdeţurile precum spanacul sau salata verde sunt pline de substanţe nocive, pentru că frunzele acestora reţin foarte multe pesticide. La fel de periculoase sunt şi rădăcinoasele, cum e ţelina, care se dezvoltă în pământ şi reţine multe reziduuri din pesticide, dar şi nitraţi. Cât despre afine, castraveţi, struguri sau cartofi, acestea sunt vegetale perisabile, care nu prea rezistă la boli şi la dăunători, aşa că sunt şi ele tratate cu multe substanţe”, ne-a explicat dr. Mencinicopschi.
La polul opus se află 14 fructe şi legume sărace în pesticide: ceapa, ananasul, avocado, varza, mazărea, sparanghelul, mango, vinetele, kiwi, pepenele galben şi cel roşu, grepfrutul, ciupercile şi cartofii dulci. “Aceste vegetale sunt mult mai rezistente prin construcţie şi pot lupta foarte bine cu bolile şi dăunătorii şi de aceea producătorii folosesc mai puţine substanţe periculoase în tratarea lor”, ne-a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Ce sunt pesticidele

“Pesticidele sunt substanţe chimice de sinteză folosite în lupta cu bolile şi cu dăunătorii care afectează recoltele. Producătorii le folosesc pentru a se feri de pagube. Din păcate însă, din neglijenţă, aceste substanţe sunt utilizate necorespunzător în toată lumea, în sensul că nu se respectă normele şi limitele sau concentraţiile recomandate”, spune dr. Mencinicopschi.

Iată cum ne afectează sănătatea

Potrivit dr. Mencinicopschi, pesticidele sunt perturbatori hormonali şi pot duce la infertilitate (mai ales masculină), la obezitate, la declanşarea timpurie a pubertăţii la fete, la toxicitate hepatică, blocaj renal ori afecţiuni ale tiroidei, dar şi la boli extrem de grave, cum sunt cancerele hormonodependente. Cele mai frecvente cancere provocate de pesticide sunt cel de sân şi cel de testicule.

Nu se pot înlătura prin spălare ori prin preparare termică

Din păcate, pesticidele nu pot fi “omorâte” prin prepararea termică a fructelor şi legumelor. “Pesticidele sunt atât de rezistente, încât rămân în pământul unde s-au folosit chiar şi 150 de ani. Nu se elimină prin fierbere sau prin altă modalitate de preparare termică, nici prin spălarea ori curăţarea vegetalelor. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să spălăm fructele şi legumele înainte să le consumăm”, ne-a mai spus specialistul.

Nici nu mai ştii ce să cumperi... Marfa românească, mai toxică decât cea din import?

Până mai ieri, aveam siguranţa că dacă luăm fructe şi legume de la ţărani vom fi feriţi de pesticide. Dr. Mencinicopschi trage însă un semnal de alarmă: mulţi dintre producătorii autohtoni nu ştiu ce cantitate de pesticide trebuie să folosească şi “scaldă” culturile în otrăvuri!
“Multe studii au arătat că legumele şi fructele autohtone au o concentraţie mai mare de pesticide decât cele din import. Se întâmplă asta pentru că mulţi ţărani nu ştiu să folosească aceste substanţe. În plus, noi nici nu prea avem ingineri care să se priceapă în acest domeniu. Sfatul meu e să vă cultivaţi singuri fructele şi legumele, dacă aveţi această posibilitate, iar dacă nu, să cumpăraţi numai produse importate din Uniunea Europeană, nu din afara ei. În spaţiul comunitar, legislaţia este mai riguroasă şi se respectă într-o oarecare măsură concentraţiile de pesticide, sunt mult mai controlate decât în alte ţări”, susţine specialistul.
În afară de România, iată ce ţări mai sunt în Uniunea Europeană: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria, Bulgaria, Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Cipru, Luxemburg, Malta.

Cele mai nocive

  • Mere
  • Ţelină
  • Ardei gras
  • Piersici
  • Căpşune
  • Nectarine
  • Struguri
  • Spanac
  • Salată verde
  • Castraveţi
  • Afine
  • Cartofi

Cele mai puţin nocive

  • Ceapă
  • Ananas
  • Avocado
  • Varză
  • Mazăre
  • Sparanghel
  • Mango
  • Vinete
  • Kiwi
  • Pepene galben
  • Cartofi dulci
  • Grepfrut
  • Pepene roşu
  • Ciuperci


Sursa: Libertatea.ro 
 

marți, 8 noiembrie 2011

2 în 1: o etichetă specială serveşte şi la curăţarea fructelor / Stanescu Mihaela

2 în 1: o etichetă specială serveşte şi la curăţarea fructelorGalerie foto (1)
Inginerul Scott Amron din New York a pus în practică o idee care va schimba modul în care etichetăm fructele.
Deşi mulţi dintre noi nu dăm importanţă abţibildurilor lipite pe fructe, Amron a creat Fruitwash Label, o etichetă specială care, după cum spune şi numele, se dizolvă la contactul cu apa, devenind un săpun ecologic care ajută la îndepărtarea pesticidelor şi a altor impurităţi de pe coaja fructului.

“Întotdeauna am fost nemulţumit de etichetele fructelor şi mereu am simţit că ele pot fi mai folositoare. Oamenii cumpără fructe, le spală şi le mănâncă. Deci tot ceea ce lipsea era ca eticheta să ajute la spălarea fructelor”, a spus Amron.

Ingredientele, pe care inventatorul preferă să le ţină secrete, sunt concepute pentru a rezista mai mult decât fructul în sine. Noua invenţie îi scuteşte pe consumatori de înlăturarea abţibildurilor obişnuite (care, de multe ori, sunt greu de dezlipit de pe fruct) şi ajută, totodată, la curăţarea produsului.
Sursa: gizmag
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

duminică, 11 septembrie 2011

Un elan beat s-a blocat într-un pom fructifer

Un elan beat s-a blocat într-un pom fructifer
Un cetăţean din orăşelul Saro, situat în apropiere de Goteborg, Suedia, a avut parte de surpriza vieţii sale în dimineaţa în care a fost trezit de nişte sunete neobişnuite. Ieşind din casă, a avut surpriza să descopere un elan captiv într-un măr din livada sa.
Animalul, o femelă de elan, se afla într-o stare avansată de ebrietate, când s-a decis să mai mănânce nişte mere din livada cetăţeanului. Lipsa de coordonare a mişcărilor, alături de echilibrul precar, au făcut ca elanul să cadă şi să se încurce în crengile joase ale mărului, nemaifiind capabil să se elibereze singur.
Per Johansson a sunat imediat la Protecţia Animalelor, iar oraganizaţia a trimis de urgenţă un echipaj, care a reuşit să elibereze animalul, retezând cu fierăstrăul crengile în care acesta se încurcase cu gâtul şi picioarele.
Femela de elan şi-a petrecut noaptea următoare odihnindu-se în livada de meri, iar a doua zi de dimineaţă, a plecat pe picioarele ei spre pădurea din care venise. Conform martorilor oculari, care au observat-o ulterior în pădure, femela de elan părea să sufere de o uşoară stare de mahmureală.
Întâlnirile cu elani beţi nu sunt deloc rare pe perioada toamnei în Suedia, deoarece aceste cervide uriaşe obişnuiesc să se hrănească cu cantităţi mari de mere, îmbătându-se, din cauza fermentării merelor, proces care duce la acumularea de alcool în stomacurile erbivorelor.
Sursa: BBC News
Sursa: descopera.ro