Se afișează postările cu eticheta somn. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta somn. Afișați toate postările

vineri, 13 septembrie 2013

Misterele somnului vindecator - Strămoșii noștri nu dormeau la fel ca noi

Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții organice. În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o stare latentă în care nu se petrece nimic, în realitate somnul este o stare neurologică de o intensitate ridicată.
Se spune că omul, de-a lungul timpului, a experimentat diferite modalități de manifestare a somnului. Părinții sau chiar bunicii noștri au dormit la fel ca noi, dar cu câteva generații în urmă somnul era manifestat altfel față de prezent. Dacă ne întoarcem în timp, undeva în jurul anului 1800, atunci am realiza că oamenii dormeau într-un mod care ni s-ar părea ciudat.
Roger Ekirch, istoric din cadrul Virginia Tech, a expus cercetările sale într-o lucrare, prin care a făcut cunoscut faptul că strămoșii noștri dormeau în două reprize. Ei nu aveau un somn de 8 ore continuu într-o noapte, ci dormeau o perioadă de 3-4 ore, după care se trezeau pentru 2 ore, pentru ca mai apoi să adoarmă până dimineața. Acesta era somnul obișnuit acum câteva sute de ani chiar dacă pare de-a dreptul bizar.
Interesant mai este și faptul că în perioada de veghe dintre cele două reprize ale somnului, oamenii erau extrem de activi. Se ridicau din pat, mâncau, fumau, discutau și chiar mergeau în vizite la vecini. Unii dintre ei preferau să mediteze sau chiar să învețe. Medicii din vremea respectivă susțineau că cea mai bună perioadă pentru acumularea cunoștințelor era în perioada dintre cele două reprize ale somnului.
Referințele de la 1500 spun că cei mai mulți copii concepuți de clasa muncitoare s-a petrecut în cele două ore de veghe dintre reprizele somnului.
Potrivit lui Ekirch, această practică a început să dispară treptat. Inițial oamenii din orașe au renunțat la somnul din reprize, pentru ca mai apoi practica să fie împământenită în toate zonele. Până la începutul anilor 1900, somnul a suferit o transformare la nivel global și din motive necunoscute oamenii au ales să doarmă într-o singură repriză.
Istoricul asociază această schimbare cu introducerea sistemului de iluminat stradal. Legătura ar fi că astfel s-a sporit siguranța oamenilor și din acest motiv somnul s-a transforma într-o singură repriză. O altă explicație ar fi că odată cu progresul tehnologic oamenii au început să perceapă din ce în ce mai bine timpul și să nu-l mai piardă fără sens. Astfel, noaptea a devenit destinată somnului, iar ziua activităților importante.
somnul stramosilor nostri 400x237
Russell Foster, profesor specializat în cercetarea ritmului circadian, susține că și în ziua de astăzi există numeroși oameni care se trezesc în miez de noapte, stau trezi pentru câteva ore, pentru ca mai apoi să adoarmă iar. Acest fapt se petrece tocmai din nevoia organismul de a dormi segmentat, așa cum se întâmpla cu câteva sute de ani în urmă. Psihologii susțin că ideea somnului de 8 ore nu este tocmai benefică pentru psihicul uman, pentru că cei mai mulți oameni devin anxioși. Somnul segmentat poate să fie un răspuns și pentru prevenirea unor maladii grave, pentru că s-a ajuns la concluzia că peste 30% dintre problemele medicale îți au rădăcina în modul de a dormi.

De pe Efemeride... Multumim

vineri, 1 martie 2013

Lipsa somnului perturbă funcţionarea a sute de gene


Lipsa somnului perturbă funcţionarea a sute de gene legate de inflamare, sistemul imunitar şi răspunsul organismului la stres, potrivit unui studiu publicat marţi în SUA, relatează AFP.

Alte cercetări au relevat faptul că dormitul insuficient ar putea avea legătură cu obezitatea, maladiile cardiace şi carenţele cognitive, dar mecanismul molecular rămâne de neînţeles, au estimat autorii acestor ultime lucrări apărute în Procesele-verbale ale Academiei Americane de Ştiinţe /PNAS/, datate din 25 februarie până la 1 martie.
Pentru acest studiu, cercetătorii, îndeosebi Carla Moeller-Levet, de la Facultatea de Ştiinţe Medicale a Universităţii Surrey din Marea Britanie, au recrutat 26 de voluntari. Ei au trebuit să doarmă mai puţin de şase ore pe noapte timp de o săptămână şi peste nouă ore pe noapte în săptămâna care a urmat.
Pentru un adult, o noapte normală de somn este de şapte-opt ore.
După fiecare din cele două săptămâni au fost prelevate eşantioane de sânge de la fiecare dintre participanţi.
Analiza acidului ribonucleic /ARN/, o moleculă foarte apropiată chimic de ADN, a relevat efectele lipsei de somn asupra funcţionării a 711 gene la subiecţii studiului.
Printre altele, numărul de gene, a căror activitate este normală maximum pe toată durata zilei, s-a redus de la 1.855 la 1.481 şi amplitudinea expresiei altor gene a scăzut.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că numărul total al genelor afectate de lipsa de somn era de şapte ori mai mare după o săptămână cu nopţi foarte scurte.
Circa 40,6 milioane de americani activi /respectiv 30 %/ dorm în medie şase ore sau mai puţin, potrivit Centrelor federale de control şi de prevenţie a maladiilor /CDC/.

Sursa: http://www.financiarul.ro

duminică, 15 iulie 2012

Longevitatea se invata


SANATATE : 

1. Ceaiul verde este o bautura traditionala in China , tara care numara o multime de persoane trecute de 100 de ani. Cercetatorii de la " Medical College of Ohio " au descoperit in 1997 ca pe langa antioxidantii continuti, ceaiul verde inhiba formarea si dezvoltarea celulelor canceroase. 

2. Adoptati o pisica. Karen Allen, cercetator in medicina la Universitatea Buffalo (Statele Unite), afirma ca "pisica joaca rolul de tampon asupra efectelor patogene ale stresului". O pisica in casa inseamna, deci, scaderea tensiunii arteriale - ca urmare - si a riscurilor unei boli cardiace. 

3. Descoperiti algele tineretii vesnice. Spirulina constituie, realmente, o sursa unica de oligoelemente si de acizi grasi esentiali, ale caror proprietati in prevenirea imbatranirii nu mai trebuie demonstrate. Rezultatul: o cura cu spirulina(capsule) aduce un surplus de tonus si de vitalitate. 

4. Imitati albinele si convertiti-va la miere si polen. Un studiu recent efectuat intr-un spital din New York a demonstrat ca ele actioneaza pozitiv asupra colesterolului si a trigliceridelor. Este de retinut ca speranta
de viata la apicultori este superioara celei a populatiei in general. 

5. Crutati-va partenerul / partenera de viata. 5% din cazurile de cancer pulmonar se datoreaza fumatului pasiv, cand fumator este tovarasul de viata sau colegii de birou. Un studiu american a constatat o crestere cu 23% a mortalitatii coronariene la barbatii nefumatori, casatoriti cu femei fumatoare. 

6. Tineti sub control tensiunea arteriala. Odata cu imbatranirea, tensiunea arteriala afecteaza tot mai mult speranta de viata. Prevenirea ei se bazeaza pe reguli de viata bine cunoscute: un kenko super mini pe centrul nervului anghinal, exercitiile fizice, regimul alimentar echilibrat, sare cu masura si, la nevoie, reducerea excesului de greutate. 

7. Beti apa cu paharul mare. Cercetatorii Japonezi si Americani au demonstrat ca peste 5 pahare de ApaPi Alcalina Optimizata Hexagonala baute zi de zi reduc cu 60% riscul afectiunilor cardiace. 

8. Atentie la insulina! Hormon-cheie al metabolismului - adica al utilizarii energiei alimentare, insulina accelereaza procesul de imbatranire, atunci cand este produsa in cantitate prea mare.Morala: zaharul putin va mentine tineri. Mancati miere! 

9. Supravegheati- va ereditatea. Fiecare dintre noi este dotat cu o mostenire genetica pe care ar trebui sa o studiem indeaproape, pentru ca adeseori prezentam aceleasi predispozitii la o boala sau alta ca si parintii sau bunicii nostri. 

10. Spalati-va pe maini. O igiena reprosabila a mainilor (4 spalari pe zi) va permite sa contractati cu 25% mai putine guturaiuri si cu 50% mai putine gastroenterite, comparativ cu persoanele care se spala pe maini o singura data pe zi. 

11. Faceti siesta. O echipa de cercetatori de la Universitatea din Boston a demonstrat ca o siesta facuta la mijlocul zilei poate face sa dispara semnele de oboseala a creierului si sa sporeasca performantele de memorie. Ei au constatat, de asemenea, o ameliorare cu 20% a capacitatii de invatare la persoanele care pot sa doarma in orele de pranz. 

12. Evitati medicamentele combinate. Cardiacii care iau medicamente pentru inima, dar si aspirina, prezinta un risc de criza cardiaca cu 75% mai mare decat cei care evita aceasta combinatie - arata un studiu efectuat recent in Scotia pe 7000 de subiecti. 

13. Inveliti-va. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Lille , scaderea brusca de temperatura sporeste cu aproape 13% riscul unei crize cardiace. 

14. Curatati tastatura calculatorului. Bacteriologii de la Universitatea din Arizona au constatat ca aceasta contine - in medie - 25.000 de germeni microbieni, adica de 300 de ori mai mult decat colacul toaletei de la o
institutie publica. 

15. Testati unul din secretele sanatatii detinute de Kneipp:mergeti cu picioarele goale prin iarba uda de roua (atentie la viespi!). Acest pastor din secolul 19, precursor al terapiilor alternative, o facea in fiecare dimineata, pentru antrenarea rezistentei fizice. 

16. Incercati homeopatia. Studiile tind sa demonstreze tot mai mult ca homeopatia face sa dispara numeroase simptome, mai ales cele ale fibromialgiei, adica oboseala cronica, de care sufera 1-2% din totalul
populatiei de pe glob. 

ALIMENTATIE: 

17. Ciocniti paharele. Pentru dr. Leonard Guarant de la Institutul de tehnologie din Massachusetts , consumul zilnic de vin (1 pahar) prelungeste speranta de viata cu aproape 30%. 

18. Limitati consumul de carne. De aproape 50 de ani, studiile epidemiologice atrag atentia oamenilor de stiinta asupra anumitor patologii cronice asociate consumului de carne. La modul ideal, un adult n-ar trebui sa ingereze mai mult de 120 g de carne de vita pe saptamana. 

19.Consumati otet de mere. Utilizarea ca remediu a otetului de mere a fost popularizata de un medic american din Vermont , dr. Jarvis. Acesta a constatat longevitatea exceptionala a persoanelor care-l consumau si a inceput sa il prescrie pacientilor sai (in doze moderate) datorita virtutilor sale drenante. 

20. Mancati ciocolata. Prestigiosul "British Medical Journal" a publicat recent un studiu efectuat pe 8000 de subiecti, demonstrand ca cei care consumau o cantitate mica de ciocolata (intre 1-3 tablete pe luna), riscul mortalitatii era mai scazut cu 36% decat la cei care nu consumau ciocolata deloc. 

21. Nu neglijati usturoiul! Dupa ce-au descoperit un numar foarte mare de centenari in comitatul Jinshan, specializat in cultura usturoiului, cercetatorii chinezi au ajuns la concluzia ca acesta prelungeste viata.
Usturoiul are capacitatea de a reduce tensiunea arteriala. 




22. Consumati Jade Green Zimess (orz verde), nuci, tofu si fasole. Cercetatorii din Toronto au descoperit faptul ca la persoanele care au introdus timp de o luna in alimentatia lor obisnuita jade green zimess,nuci, tofu si fasole, nivelul colesterolului a scazut cu 40%. 

23. Nu sariti peste micul dejun! La persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata, cazurile de obezitate sunt cu 44% mai putine decat la cele care se abtin. 

24. Consumati banane in fiecare zi. O banana pe zi aduce 400 mg de potasiu, care permite reducerea cu aproape 40% a riscului unui atac cardiac! 

25. Consumati mere in fiecare zi. La persoanele care cedeaza in mod regulat tentatiei de a musca dintr-un mar, riscurile unor boli cardiace sunt cu 30% mai mici decat la persoanele care rezista acestei tentatii. 

26. Consumati salata zilnic. Foile de salata verde contin luteina, o substanta din familia carotenoidelor, puternici antioxidanti. Luteina pare sa joace un rol benefic pentru sanatatea inimii si pentru sistemul imunitar.

27. Savurati desertul "anti-imbatranire". Luati doi pumni de fructe rosii (cirese, capsuni, zmeura, coacaze etc.) si stropiti-le cu lapte acru. Indulciti desertul - dupa gust cu miere si veti obtine un adevarat regal de flavonoide, substante care combat oxidarea, cea care ne imbatraneste celulele. 

PSIHOLOGIE 

28. Plangeti! Lacrimile permit evacuarea unui exces de tensiuni daunatoare sanatatii. Unii afirma chiar ca longevitatea femeilor s-ar datora capacitatii lor de a elimina toxinele plangand. 

29. Imbratisati femeile . Conform invataturii taoiste,femeile au efecte benefice asupra longevitatii: transforma energiile negative in energii pozitive. Strangand in brate o femeie , va reincarcati cu energie vitala. 

30. Iesiti din cochilie. Activitatile sociale si relationale imbunatatesc speranta de viata: persoanele mai active social fumeaza mai putin, mananca mai sanatos, fac regulat exercitii fizice si stiu sa vorbeasca despre problemele lor. 

31. Priviti partea buna a lucrurilor. Optimistii traiesc mai mult decat pesimistii si prezinta mai putine riscuri de deces prematur. Fericirea si optimismul par, de asemenea, sa sporeasca numarul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului impotriva bolilor. 

32. Recitati poezii. Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca persoanele care recita poezii cate o jumatate de ora in fiecare zi isi reduc considerabil nivelul de stres si deci si riscurile unor maladii cardiace.


33. Studiati. Cercetatorii californieni au descoperit faptul ca femeile cu bacalaureat sau studii superioare sunt mai putin predispuse la bolile de inima decat tovarasele lor mai putin instruite. 

34. Bizuiti-va pe inteligenta. De curand, oamenii de stiinta englezi au publicat un studiu legat de relatia dintre coeficientul de inteligenta (IQ) si longevitate. Conform rezultatelor prezentate pentru o perioada de 60 de ani, indivizii cei mai inteligenti au cele mai mari sanse sa moara ultimii. 

35. Oferiti-va o planta verde. Persoanele care locuiesc in zona rurala au o speranta de viata superioara celei a orasenilor. Un studiu al Centrului medical din Tokio a demonstrat ca populatia urbana care traieste in apropierea spatiilor verzi imbatraneste mai greu. 

36. Mama. Un studiu al Scolii medicale de la Harvard a demonstrat ca persoanele in relatii "reci" cu mamele lor sunt cu 91% mai la risc de a contracta o boala grava, in perioada vietii adulte. 

37. Fiti credinciosi. Mersul regulat la biserica sporeste speranta de viata, conchide "Jurnalul international de psihiatrie si medicina". Deosebit de eficienta pentru destresarea organismului si deculpabilizarea sufletului, frecventarea lacasurilor de cult protejeaza de asemenea digestia si respiratia. 

38. Asterneti-va sentimentele pe hartie. Dr. Pamela Peeke de la Universitatea din Baltimore va informeaza: "Trei minute pentru a exprima cateva ganduri intr-un jurnal sau cateva cuvinte adresate in scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma starile de stres". Dovada? Dupa 4 luni de incitare la scris, 47% din pacientii astmatici aflati in tratamentul ei au manifestat o ameliorare a simptomelor. 

39. Mergeti la cinema .Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau prezenta in sala de concerte ne ajuta sa traim mai mult - acestea sunt concluziile unui studiu suedez realizat pe 12.000 de persoane. 36% dintre pasionatii de manifestari culturale au atins, efectiv, suta de ani, fiind inca in putere, pentru ca aceste distractii stimuleaza functionarea sistemului imunitar! 

40. Visati. Conform neurologilor, visele servesc la stabilirea unor legaturi intre amintirile inmagazinate de creier pe parcursul zilei si amintirile mai vechi. Pentru psihanalisti, visele exprima aspecte neglijate ale personalitatii noastre. in ambele cazuri, visarea este o cale de a fi in armonie cu noi insine, deci de a evita irascibilitatea si tulburarile de comportament care pandesc persoanele private de somn. 
Si longevitatea se invata, ca orice lucru de pe pamant.



sursa: http://autovindecarea.blogspot.ro

marți, 10 iulie 2012

Razbunarea mumiilor


Mumia din Altai


- În toate credintele lumii exista convingerea ca tulburarea somnului mortilor si profanarea mormintelor sunt unele dintre cele mai grele pacate. Asupra celor care vor savarsi o asemenea fapta se vor abate napaste. Ca este adevarat, o dovedesc nu doar numeroasele intamplari ce alimenteaza superstitiile populare, ci si urgiile ce s-au abatut asupra arheologilor si istoricilor care au deschis mormintelor faraonilor egipteni sau au scos din mormant mumii antice. Blestemul hanului mongol Timur Lenk, al printesei Kadan, din Altaiul siberian, sau cel al regilor sciti, au calatorit peste veacuri, transformand in realitate ceea ce pareau a fi simple povesti -


Teribila profetie a lui Timur Lenk


Timur Lenk, Omul de fier, ultimul mare cuceritor mon­gol si cel mai sangeros, cel care a stapanit un im­pe­­riu urias, de la granita cu China pana la Marea Cas­pica, si din Pakistan pana in Siria, a lasat dupa moartea sa o prorocire cumplita. "Toti oamenii sunt muritori. Soseste rastimpul cand fiecare dintre noi trebuie sa ple­cam. Și oamenii mari, si cei pu­ternici, si cei ne­infricati. Dar acela care se va inalta deasupra altora si se va fali, acela care va tulbura li­nistea de veci a stramosilor, sa fie pe data lovit de cea mai cumplita pe­deapsa!".


Asa glasuieste pisania in limba ara­ba veche, scrijelita pe placa fu­ne­rara ce aco­pera locul de ingro­pa­ciune al ma­relui conducator nomad, situat in stra­vechea capitala a im­periului ti­mu­ri­zilor, Samarkand, din Uzbekistanul de azi. Ca o pecete ma­­gica, blestemul a sigilat mor­man­tul timp de secole, ingrozind de moarte si alungandu-i pe toti cei care se apropiau si citeau cumplitul mesaj. Caci groaza si moartea l-au insotit in­tot­deauna pe acest personaj terifiant, atat in timpul vietii, cand, in trapul cu­ce­ririlor sale, lasa in urma munti de ca­pete retezate, cat si dupa trecerea sa in nefiinta, prin blestemul ucigator.
Pentru prima data, blestemul a lovit in anul 1747, cand sahul Persiei, Nadir, a incalcat porunca lui Timur Lenk si a deschis mor­mantul acestuia. În aceeasi zi, Iranul s-a cutremurat sub torsiunile cumplite ale unui se­ism puternic, omorand mii de oameni. Însusi su­veranul a fost lovit de urgia na­turii, cazand la pat, grav ranit. La cateva zile, cutre­murul s-a produs iarasi, si din nou au murit oameni ne­vi­novati. Atunci sahul a dat ordin ca lespedea mo­numentului funerar sa fie asezata la loc si niciodata sa nu mai fie clintita.


Asa a stat mormantul, pecetluit, timp de secole. Pa­na in 1941, cand, cel mai necrutator dictator al secolului XX, Stalin, a emis un ordin de incepere a sapaturilor ar­heologice, pentru descoperirea osemintelor marelui Ti­mur Lenk.


Se pare ca Iosif Djugasvili si-a luat nu­mele de Stalin, "Omul de otel", inspirat de sangerosul cuceritor nomad, Timur Lenk (Timur - om de fier, Lenk - schiop). Asemeni conducatorului mongol, Sta­lin isi avea originile in acelasi amestec haotic de se­mintii asiatice, cu o atractie innascuta catre ocultism si ma­gie, cu un temperament nestavilit, salbatic. La fel ca Ti­mur cel Șchiop, dictatorul sovietic avea inca din co­pilarie o problema la un picior, care il facea sa schio­pateze usor. Astfel ca ordinul lui Stalin din anii '40, ex­humarea ramasitelor pamantesti ale lui Timur Lenk, nu a mai mirat pe nimeni. Se vorbea deja de mult des­pre un cult al personalitatii cuceritorului nomad, se soptea de­ mult despre obsesia conducatorului sovietic referi­toare la hanul mongol.


În mai 1941, o echipa de cercetatori rusi, istorici, antropologi si arheologi, a plecat de la Moscova intr-o ex­peditie in Uzbekistan, in orasul de la poalele mun­tilor Altai, Samarkand, in cautarea osemintelor hanului Timur Lenk. Desi se vehiculau mai multe ipoteze refe­ritoare la locul de ingropaciune, cea mai plauzibila lo­catie era mausoleul Gur-Emir (Mormantul Regelui), unde fusese inmormantata intreaga dinastie a Timu­ri­zilor. Recent, Malik Kaiumov, cel care fusese desemnat in anii '40 sa filmeze si sa fotografieze toate etapele lu­crarii arheologice, a prezentat in premiera, pentru un ca­nal de televiziune rusesc, imagini inedite din mo­mentele cele mai importante. Cameramanul, singurul martor ocular care a mai ramas in viata din intreaga echipa, a povestit cum s-a petrecut totul. Conform spu­selor sale, abia dupa cateva saptamani dupa ce ose­min­tele mai multor descendenti ai familiei marelui han au fost scoase la iveala, echipa de savanti a reusit sa des­copere sicriul lui Timur Lenk. "Ziua de 22
iunie 1941, nu am sa o uit niciodata! Lucrarile mergeau extrem de greu in dimineata aceea, scripetele s-a defectat, cativa muncitori au lesinat si, de cateva ori, am avut pana de cu­rent electric. Parca ceva sau cineva tot incerca sa ne impiedice, sa ne opreasca. Mai multi membri ai echipei au inceput sa se planga de dureri de cap, de ame­teli si de o senzatie grea, de sufocare. Dupa cateva cea­suri in care savantii au sapat chiar cu mainile, inlaturand pamantul centimetru cu centimetru, din in­terior au inceput sa se intrezareasca niste placi de pia­tra. Nu pot sa va explic de ce, dar atunci am fost cu to­tii convinsi ca acolo se afla ingropat Timur Lenk. Sub pla­cile grele de piatra era un sicriu de culoare neagra. Deo­data lumina s-a stins si mai multi membri ai echi­pei au inceput sa tipe de spaima. Atunci, antropologul Gherasimov, seful lucrarilor, a hotarat: pauza!".


Duhul razboiului


Obosit si naucit de evenimente, operatorul Malik Ka­iu­mov a iesit din mausoleu si s-a in­dreptat catre ceainaria din apropiere, gan­dindu-se ca o bautura calda il va linisti. La una din mese stateau trei batrani: "Spune, fiule, esti de la lucrarile arheologice?".


"Da", a raspuns operatorul. "Și esti om im­portant in aceasta actiune?". "Cel mai important, fara mine nu se poate!", a spus zambind Kaiumov. Însa batranii nu prea stiau de gluma. "V-ati atins de sicriul lui Timur Lenk?" "Înca nu." "Sub nici o for­ma sicriul nu trebuie deschis! Altfel, un ma­re razboi va incepe! Este scris si in car­te". Și unul din batrani scoase o carte ma­re, veche, in limba araba arhaica, imbra­ca­ta in coperti de piele. O deschise si, cu de­getul, indica un pasaj. Kaiumov lua cartea si citi: "Niciodata, nimeni nu se va atinge de oasele marelui conducator! Cine va in­drazni sa deschida mormantul, va elibera spiritul razboiului. Și vor incepe lupte cumplite, atat de sangeroase, ca niciodata lumea nu va mai vedea asa ceva in vecii vecilor!". Uluit si speriat, operatorul a luat-o la fuga catre colegii sai, le-a povestit totul pe nerasuflate si i-a condus la masa celor trei batrani. Dupa cateva minute, antropologul Gherasimov, plictisit de povestea batranilor, pe care o socotea simpla
su­perstitie, le-a spus: "Vorbiti prostii! Astea-s min­ciuni!".

Lucrarile au continuat, sicriul a fost scos, ramasitele lui Timur Lenk descoperite. "Era o adevarata victorie! Toti eram extrem de emotionati si de fericiti. Seara ne-am dus la hotel sa sarbatorim. Am dat drumul la radio si, brusc, cu totii am amutit. Pentru Rusia in­cepuse razboiul. Chiar in acea zi. Pe data de 22 iunie. Se declansase operatiunea Barbarossa, cea mai mare invazie din istoria omenirii. Prorocirea se adeverea! Blestemul lovea necrutator!".


Oasele lui Timur Lenk au fost transportate la Mos­cova, unde antropologul Mihail Gherasimov, cel care a des­coperit tehnica de reconstructie faciala, a re­consti­tuit chipul cuceritorului nomad. Între timp, raz­boiul con­tinua, armatele germane inaintau tot mai mult pe teritoriul Uniunii Sovietice, capturand si ucigand sute de mii de oameni. Pe frontul de sud-vest, la Stalingrad, se dadeau cele mai cumplite batalii. Ofiterul Malik Ka­iumov, operatorul de imagine, se afla si el pe front, in li­nia intai, cu aparatul de filmat in mana. Din in­tam­plare, intr-una din zile, se intalni cu maresalul Gheor­ghi Jukov, cel care conducea operatiunile de des­pre­surare a orasului Stalingrad. Cameramanul ii povesti comandantului sovietic experienta mistica traita in urma cu aproape un an la Samarkand. "Eram convins ca, odata cu reinhumarea osemintelor lui Timur Lenk, devastatorul razboi se va sfarsi. Maresalul Jukov a fost ex­trem de impresionat si a promis ca va avea o in­trevedere cu Iosif Stalin, in care il va ruga
sa ordone reingroparea ramasitelor hanului mongol".


Afland despre prorocirea lui Timur Lenk si despre imprejurarile, intamplatoare sau nu, in care a inceput cea mai cumplita invazie a teritoriului Uniunii So­vie­tice, Iosif Stalin a ordonat ca osemintele sa se intoarca de indata in Samarkand. Recent, cativa ofiteri musul­mani din aviatia sovietica au povestit ca, in ziua de 20 decembrie 1942, au participat la o actiune stranie. Ose­mintele lui Timur Lenk au fost "imbarcate" intr-un avion de lupta si, dupa ce au facut inconjurul Moscovei in aer, de trei ori, s-au indreptat catre Uzbekistan. Ca­teva zile mai tarziu, Timur Lenk a fost reinhumat. Iar in februarie 1943, la doua luni dupa ceremonia de in­gropaciune a marelui han mongol, armatele sovietice au reusit sa despresure orasul si Stalingradul era eli­berat. Pentru Uniunea Sovietica, balanta victoriei incepea sa se incline in favoarea ei.
Multi ar spune ca evenimentele istorice, pur si sim­plu, s-au potrivit. Însa coincidenta este atat de mare, in­cat nu putem sa nu ne intrebam cum de, odata cu des­chi­derea mormantului lui Timur Lenk, cel care pro­rocise devastatoare urgii, a inceput si cel de-al doilea mare razboi mondial. Oare totul a fost o intamplare stranie, sau blestemul aruncat asupra celor care ne­cinstesc linistea somnului de veci capatase viata?!


Mumia din Altai


Cand pe platoul Ukok, din tinutul Altai, a fost des­co­perita o mumie, locuitorii regiunii, extrem de tul­burati, s-au adunat in grupuri mari si au incercat sa ii opreasca pe arheologi ca nu cumva osemintele sa fie scoase din locul lor de ingropaciune. Altfel, blestemele si urgiile duhului muntilor vor cadea peste ei.


În traditia lor, viata si moartea sunt simple forme ale aceleiasi existente, si trupul unui om, dupa trecerea lui in nefiinta, trebuie respectat ca si cum ar fi viu. Ceea ce pentru oamenii de stiinta era o descoperire fabu­loasa, pentru poporul altaic nu era decat o necinstire cumplita ce, cu siguranta, urma sa fie pedepsita de spiritele naturii. Șamanii din Altai, inainte chiar de inceperea sapaturilor, au prevestit descoperirea si i-au avertizat pe arheologi ca mumia nu trebuie deranjata. În 1993, sapaturile au inceput, totusi, si, in scurt timp, arheologii au gasit scheletul unui om si oasele unui cal. Lucrarile au continuat, si dupa cateva zile, savantii au realizat ca scheletul descoperit chiar in prima zi fusese ingropat pentru a dezorienta si indeparta eventualii ca­u­tatori de comori. Caci mormantul nu era al unui om simplu, asa cum crezusera initial cercetatorii. La apro­ximativ patru metri sub pamant, s-au depistat sche­le­tele a sase cai, impodobiti cu harnasamente lucrate deo­sebit, alaturi de
diferite amulete, obiecte de cult si arme. Razboinicii stepelor, scitii, calareti neintrecuti, au fost cei care au descoperit saua si scara pentru ca­larie. Cand un luptator scit murea, calul sau era sa­cri­ficat si ingropat cu tot cu harnasament si podoabe, ala­turi de stapan. Însa cei sase cai au fost pentru arheologi semnul ca mormantul apar­tinea nu unui simplu lup­tator, ci unui om de vaza.


Savantii au inceput sa sape cu si mai multa fe­bri­li­tate. Lu­cra­rile se desfasurau extrem de anevoios, pa­mantul, la altitu­di­nea de 2500 de metri, fiind aproa­pe inghetat. Dupa cateva saptamani, cand cer­ce­ta­to­rii erau gata sa se dea batuti, deo­data, in lumina soarelui, a stra­lucit ceva.


Sub stratul de pa­mant era un bloc mare de ghea­ta, prin care se intrezarea un chip ome­nesc. "Am simtit ca privesc prin­tr-o fereastra des­chisa catre tre­cut", poves­tea Natalia Po­losmak, seful lucrarilor arheo­lo­gice. "Du­pa toate proba­bi­litatile, la scurt timp dupa in­mor­mantare, o ploaie pu­ternica s-a revarsat si mor­man­tul a fost inundat. Apa s-a strans pe fundul ca­voului, inun­dand lo­cul unde se afla ingropat ca­davrul. Apoi a ve­nit un ger pu­ternic care a inghetat apa din in­teriorul pamantului. Asa a ramas pana acum, conser­vand perfect mu­mia", a explicat Natalia Po­losmak dupa incheierea sapa­tu­rilor. Din gheata, savantii au scos mumia unei femei tinere ce mu­rise in urma cu apro­xi­mativ 2500 de ani. Frigul si ghea­ta con­ser­vasera pana si hainele cu care fe­meia fusese im­bracata, o ca­masa alba din ma­tase. Langa trup s-au desco­perit cateva fibule din aur im­podobite cu pietre pretioase si o oglinda din bronz sle­fuit. Desi sa­vantii afir­mau ca trasaturile fe­meii nu sunt de­loc
specifice popu­latiilor din zona, locuitorii Alta­iu­lui sustineau ca este vorba de "ma­ma" poporului altaic, cea din care se trageau, nu­mind-o "Printesa Kadan".


Blestemul "Printesei Kadan"


Șirul evenimentelor stranii de abia acum incepea. Desi ziua descoperirii mumiei fusese una senina, chiar in momentul scoaterii blocului de gheata din pamant, de sus, din muntii Altai, s-a auzit un tunet cutremurator si vantul a inceput sa bata cu putere.


Norii s-au adunat amenintator deasupra platoului. Era ca si cum natura s-ar fi framantat, s-ar fi impotrivit. Mai multi munci­tori, locuitori ai zonei, realizand la ce sacrilegiu parti­ci­pa, au cerut oprirea dezgroparii si, nereusind sa
con­vinga pe nimeni de pericolul unui blestem, au parasit locul, speriati.


Dupa cateva ore, un alt semn a fost trimis. Un cu­tre­mur puternic i-a surprins pe cercetatori in situl ar­heo­logic, adanc de aproape 10 metri. De abia au reusit sa scape cu viata, pamantul surpandu-se si ranind doi arheologi. Atunci a hotarat Natalia Polosmak ca este momentul ca lucrarile sa fie intrerupte. Mumia a fost asezata intr-un dispozitiv cu sistem frigorific si "im­barcata" intr-un camion, cu destinatia Novosibirsk, capitala Siberiei. Însa, in mod straniu, nici unul dintre cele doua camioane cu care sosisera arheologii nu mai pornea. Un elicopter a fost chemat pentru a transporta mu­mia cat mai repede. Dupa cativa kilometri de la decolare, in apropiere de orasul Barnaul, pilotul elicopterului, in mod foarte ciudat, a pierdut controlul aparatului si numai printr-un miracol nu s-a prabusit.


"Printesa Kadan le-a trimis arheologilor mai multe semne, avertizandu-i ca daca nu se vor opri, ur­giile si dezastrele vor lovi necrutator. Evenimente tra­gice si calamitati vor urma, ani la rand, pana ce prin­tesa se va intoarce acasa", spunea un locuitor al re­giunii. Cand, in 1995, in Cecenia izbucnea razboiul, lo­cuitorii din Altai nu s-au indoit nici un moment ca acesta nu era decat blestemul Printesei Kadan. În acest timp, la Moscova, se faceau ultimele pregatiri pentru prima expunere in fata publicului a celebrei mumii. La zece ani de la scoaterea din mormant a "Prin­te­sei", in septembrie 2003, Republica Altai a fost zgu­duita de cel mai puternic cutremur din ultimele secole. Seismul a avut peste noua grade. Apoi, au urmat re­plicile, peste o suta. În apropiere de platoul Ukok, aco­lo unde fusese descoperita mumia, pamantul s-a des­pi­cat si o falie lunga de cativa kilometri a rupt scoarta terestra in doua. Ca printr-o minune, nimeni nu a fost ranit.


La inceputul acestui an, un alt seism puternic a pro­vocat panica in regiune. Locui­to­rii s-au adunat intr-o demonstratie spon­tana, cerand cu fermitate intoar­ce­rea "Printesei Ukok" acasa. Însa cer­cetatorii din No­vo­si­birsk, acolo unde este pastrata mu­mia, nici nu vor sa auda des­pre o asemenea reven­di­ca­re. Pen­tru ei, bles­te­mul "Printesei Ka­dan" nu este decat o superstitie pri­­mitiva. "Cutremure si raz­boa­ie vor mai fi cu sigu­ranta, inde­pen­dent de descoperirile arheo­logice", spune Natalia Polosmak.


Aurul scitilor - aurul mortii


Dar daca este asa, daca pan­garirea mormintelor nu este ur­mata de tra­ge­dii produse de bles­temul mor­tilor, atunci cum se pot explica sirul de decese neastep­ta­te, survenite in urma deschiderii unor morminte?! Iuri Șilov, arhe­olog, profesor la Uni­ver­sitatea din Kiev, sustine ca cele mai multe lucrari arheologice din gor­ga­nele scitice din Ucraina au pro­vocat moartea mai multor cerce­tatori.


Se cunoaste faptul ca scitii, acel popor antic enigmatic, care a populat zona de la nordul Marii Negre si pana la granita cu China, practicau vrajito­ria si samanis­mul, venerau focul si aurul. Ei con­siderau mormantul locu­inta celor morti care, de fapt, isi con­ti­nuau existenta acolo, sub paman­turi.


Tocmai de aceea erau inmor­man­tati cu toate cele necesare, cu unel­­te, ustensile, arme si armuri. Re­gii si marile capetenii de razboi erau ingropati cu comori imense, podoabe si ornamente din aur. La ceremoniile lor de ingropaciune, vrajitorii savar­seau ritualuri ma­gice pentru protejarea linistii mor­tilor si indepartarea cautatorilor de comori. Odata cu in­­gro­parea mortilor, in gorgan era zavorat si blestemul, im­­pre­catia, care avea sa loveasca orice muritor care in­­draznea, indife­rent de motiv, sa patrunda in mor­mant.


Asa s-a intamplat si cu istoricul Iuri Șilov, in 1992. Începuse lucrarile arheologice la un gorgan de langa orasul Poltava, din Ucraina. Nu au trecut cateva zile de la inceperea sapaturilor, si un muncitor al echipei s-a prabusit cu tot cu buldozer, in interiorul paman­tu­lui. Desi ranile au fost superficiale, muncitorul, in mod straniu, a murit a doua zi. Atunci, arheologul Șilov si-a amintit ca, inainte de inceperea lucrarilor, muncitorul ii povestise un vis ciudat. O femeie i se aratase si il prevenise sa nu tulbure somnul razboinicilor sciti.


Dupa cateva zile, o noua surpare de teren s-a pro­dus, provocand moartea unui arheolog. Lucrarile au fost imediat sistate si profesorul Iuri Șilov a hotarat ca, desi descoperirile ar putea fi fabuloase, el personal nu se va mai apropia niciodata de aceste movile funerare scitice. "Acum, dupa propria experienta, sunt convins ca «blestemul mortilor» exista si poate fi explicat. Ri­tualurile samanice de la ceremoniile de ingropare erau insotite de sacrificii umane. Incantatiile ce erau inaltate in stare de transa aveau rolul de a elibera spi­ritul razboiului care trebuia sa apere mortul si aurul sau. În plus, zonele alese pentru ingropare nu erau de­loc intamplatoare. Scitii cunosteau fenomenul radia­tiilor terestre de la mari adancimi si influenta lor nefa­vorabila. Exact in acele zone geopatogene era asezat si gorganul", sus­tine savantul ucrainean.



Dincolo de explicatiile stiintifice pro sau contra, blestemele mortilor aruncate asupra profanatorilor de morminte s-au adeverit aproape mereu. Razboaie, mo­lime, urgii ale naturii, siruri de morti s-au abatut asupra oamenilor dupa deschiderea mormintelor antice, dupa scoaterea mumiilor vechi de milenii. Întrebarea esen­tia­la, ramasa fara raspuns, este de unde cunosteau po­poarele antice asemenea practici oculte, miste­rioase?! Ce cunostinte detineau, pentru a reusi sa loveasca atat de necrutator, chiar si peste veacuri, pe cei care se in­cumetau sa le pangareasca mor­tii, sa le necinsteasca credintele, sa le deschida mor­mintele?!

Sursa: Esoterism

luni, 9 iulie 2012

Noptile nedormite afecteaza imunitatea


Noptile albe diminueaza capacitatea imunitara, a demonstrat un studiu intocmit de Dr Katrin Ackermann de la “Eramus MC University Medical Center” din Rotterdam.
Chiar daca, dupa o noapte alba, acordam organismului cateva ore de somn in ziua urmatoare, odihna nu se va reflecta pe toate palierele care raspund de sanatate. Organismul este construit sa functioneze ciclic, iar ciclul somn-veghe raspunde organic ciclului noapte-zi, noteazaLe Figaro.

Atat lipsa somnului de noapte, cat si dormitul ziua perturba activitatea granulocitelor, un tip de celule albe nespecifice, al caror rol este sa sustina imunitatea.

In corpul nostru, exista trei feluri de granulocite: neutrofile care distrug bacteriile, basofile care intervin in reactile alergice si activeaza sistemul antiinflamator si eosinofile, care ataca actiunile parazitare. Fiecare are o anumita contributie in functionarea normala a sistemului imunitar.

Studiul s-a facut asupra unui esantion de 15 barbati, cu varsta medie de 25 ani, carora li s-a echilibrat in prealabil ritmul circadian (alternanta veghe ziua – somn noaptea), dupa care li s-au preluat probe de sange si li s-au analizat toate tipurile de celule albe.

Ulterior, dupa o veghe de 29 ore, s-au repetat masuratorile si s-au comparat rezultatele, constatandu-se cresterea nivelului de granulocite, ceea ce explica faptul ca organismul, simtindu-si sistemul imunitar slabit, si-a mobilizat un plus de forte pentru a se apara.

Dar capacitatea organismului de a-si spori mijloacele de aparare este limitata. Cu alte cuvinte, exista un moment cand el nu mai poate asigura alte celule si atunci, automat, infectiile nu mai intampina rezistenta.

Asa se explica, de exemplu, faptul pentru care, dupa nopti nedormite, prindem un guturai mai usor decat in conditiile respectarii ritmului circadian normal. Unii au si observat ca, dupa Revelion, se trezesc cu nasul infundat.

Sursa: ziare.com

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau. 

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Somnul atenuează amintirile neplăcute

Oamenii de ştiinţă se apropie din ce în ce mai mult de desluşirea misterului legat de modul în care creierul face faţă amintirilor neplăcute sau traumatice, în timpul somnului.
Cei mai mulţi oameni au de-a face cu evenimente traumatizante într-un moment din viaţa lor. Pentru unii, acestea au un impact mai mare şi pot duce la stres posttraumatic, făcându-i vulnerabili emoţional pentru o perioadă lungă de timp.

Specialiştii spun că există dovezi semnificative care arată că aproximativ 20% din timpul în care dormim, atunci când ne aflăm în faza de mişcare rapidă a ochilor (MRO), faza în care visăm, în creier au loc procese cu rol în prelucrarea de amintiri recente.
De aceea, ei cred că o mai bună înţelegere a acestui fenomen i-ar putea ajuta pe pacienţii care suferă de tulburări de stres posttraumatic.

Pentru a analiza situaţia, cercetătorii de la Universitatea California au elaborat un studiu care s-a bazat pe un eşantion de 35 de voluntari, pe care i-au împărţit în două grupuri.
După ce li s-a arătat o serie de 150 de imagini alese special pentru a le provoca reacţii emoţionale, doar membrii unui singur grup au avut voie să doarmă.

Ulterior, participanţilor le-au fost arătate iar aceleaşi imagini, doar că de data aceasta un scanner RMN le monitoriza fluxul sanguin din creier.

Cei care au dormit au înregistrat o activitate scăzută la nivelul amigdalei cerebrale, parte a creierului asociată cu emoţiile, şi o activitate crescută a cortexului prefrontal, regiune responsabilă cu gândirea raţională.

În schimb, cei care nu au dormit au înregistrat un nivel emoţional mult mai ridicat atunci când le-au fost arătate imaginile pentru a doua oară.

Specialiştii cred că schimbările chimice care se produc în creier în timpul fazei de somn MRO (mişcare rapidă a ochilor) ar putea ajuta la înţelegerea modului în care corpul face aceste schimbări.

În timpul fazei de somn MRO (când survin şi visele), se produce o scădere accentuată a nivelului noradrenalinei, o substanţă chimică din creier asociată cu stresul. Prin procesarea experienţelor emoţionale anterioare în acest mediu cu un nivel scăzut de norodrenalină, ne trezim a doua zi şi ne dăm seama că emoţiile au devenit mai slabe.
Sursa: BBC