Topirea gheţii scoate la iveală resursele naturale de la Polul Nord. China, Japonia şi Coreea de Sud se înscriu în cursa pentru “colonizarea” Arcticii

Pe măsură ce gheaţa de la Polul Nord se topeşte, super-puterile lumii încep să realizeze că exploatarea şi transportul resurselor naturale din zonele arctice devin mai accesibile.

SUA, Rusia şi mai multe naţiuni europene au deja acces la resursele de petrol şi gaze naturale de la Polul Nord, iar China încearcă să „cucerească” şi ea această zonă. În august, chinezii au trimis o navă către Europa pe la Polul Nord, iar acum fac lobby pentru a deveni observator permanent al zonei polare, spunând că „Arctica este moştenirea întregii omeniri”.

În plus, mai mulţi miniştri şi diplomaţi chinezi au vizitat Suedia, Danemarca, Islanda şi Groenlanda, pentru a propune să trimită muncitori chinezi la Polul Nord. De altfel, liderii europeni sunt îngrijoraţi că, prin costurile foarte mici pe care le oferă, chinezii ar putea pune mâna pe toate resursele Groenlandei, sugerează CNBC.

Polul Nord adăposteşte 20% din resursele de petrol şi gaze naturale ale lumii

Vicepremierul Groenlandei, Jens B. Frederiksen, spune că reprezentanţii insulei sunt trataţi diferit în ultimii ani, însă este conştient că acest lucru se petrece datorită resurselor minerale rare, esenţiale pentru dezvoltarea tehnologiilor noi, cum ar fi smartphone-urile sau sistemele militare de ghidare. Alte două puteri asiatice interesate de exploatarea resurselor de la Polul Nord sunt Japonia şi Coreea de Sud.

CNBC scrie că, de când gheaţa de la Polul Nord se topeşte într-un ritm alarmant şi accesul la resurse este mai facil, Consiliul Arctic s-a transformat dintr-un observator al faunei polare într-un organism decizional, care trebuie să stabilească viitoarele taxe portuare şi alte aspecte care ţin de exploatarea şi transportul resurselor.

Zona arctică adăposteşte 20% dintre rezervele de petrol şi gaze naturale ale lumii, însă exploatarea acestora este încă foarte slabă. Din acest motiv, CNBC scrie că SUA, Canada, Danemarca şi alte ţări din apropierea Oceanului Arctic sunt într-o permanentă dispută referitoare la cum să traseze „graniţele” Polului Nord. Sursa scrie că singura şansă a chinezilor este să se alieze cu companii din ţările apropiate de Polul Nord, în care să investească şi din care să scoată maximum posibil. De altfel, chinezii deja construiesc mine în Groenlanda şi vor să cumpere două companii petroliere din Canada.

Sursa: gandul.info

Sursa: 2blackjack1.wordpress.com

Gheţarii din Antarctica se topesc pe zi ce trece. Vinovat de accelerarea procesului este un canion subacvatic

Un canion aflat la 1.500 de metri adâncime favorizează fenomenul topirii gheţarilor din Antarctica occidentală, susţin cercetătorilor britanici, citaţi de AFP.

„Am descoperit un bazin sub calota glaciară, conectat la stratul de gheaţă de la marea interioară Bellingshausen şi a cărui existenţă influenţează semnficativ pierderea gheţii în Antarctica occidentală. Imaginaţi-vă Marele Canion (446 kilometri lungime, până la 29 de kilometri lăţime şi până la 1,8 kilometri adâncime, n.r.), numai că cel de aici are o adâncime 1,5 kilometri, aproximativ 10 kilometri lăţime şi 100 de kilometri lungime“, explică cercetătorii într-un studiu publicat în revista britanică Nature.

Cei şapte autori ai studiului au mai explicat că rifturile din vestul Antarcticii, formate prin eroziune, permit pătrunderea apei mai calde din ocean, favorizând astfel instabilitatea calotei glaciare.

Zona în care a fost descoperit canionul nu fusese cercetată de aproape 50 de ani, însă, în 2010, o misiune a programului britanic de monitorizare a Antarcticii (BAS), sub conducerea glaciologului Robert Bingham, a mers la faţa locului pentru a verifica informaţiile date de sateliţi ai NASA, care arătau topiri masive de gheaţă în regiune.

Cercetătorii au sondat calota glaciară cu ajutorul unui radar, până la 2.500 de metri adâncime, imaginile oferite de sateliţii NASA nearătând decât suprafaţa.

Sursa: http://www.adevarul.ro

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit aproape în întregime

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit în proporţie de 97% la jumătatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafaţa neacoperită de gheţuri fiind acum de două ori mai mare decât în verile din anii precedenţi.

Calota glaciară a Groenlandei s-a topit aproape în întregime / FOTO: nasa.gov

Potrivit Agenţiei spaţiale americane, această topire neobişnuită s-a produs în doar patru zile, în perioada 8 - 12 iulie, şi ar putea contribui la o creştere a nivelului oceanelor.

Experţii de la NASA au crezut mai întâi că este vorba de o eroare. "Este o situaţie atât de neobişnuită, fără precedent, încât prima oară m-am întrebat dacă rezultatul măsurătorilor era corect sau dacă era vorba de o eroare în datele primite", a spus Son Nghiem, expert al agenţiei spaţiale americane. Însă calculele specialiştilor americani sunt corecte: gheţurile Groenlandei s-au topit în iulie pe o suprafaţă care nu a fost niciodată atât de întinsă în cei 30 de ani de monitorizare prin satelit. Potrivit datelor furnizate de trei sateliţi, analizate de NASA şi de profesori universitari, circa 97% din calota glaciară groenlandeză s-a topit la jumătatea lunii iulie, a anunţat agenţia spaţială americană într-un comunicat.

Son Nghiem a observat dispariţia gheţurilor din Groenlanda pe 12 iulie, în momentul în care analiza datele furnizate de primul satelit. Datele oferite de alţi doi sateliţi au confirmat ulterior această descoperire. Hărţile prin satelit au dezvăluit faptul că topirea calotei glaciare a crescut de la 40%, pe 8 iulie, la 97%, pe 12 iulie. Aceste rezultate au fost cunoscute la doar câteva zile după ce un imens bloc de gheaţă, cu o suprafaţă de două ori mai mare ca cea a Parisului sau a cartierului newyorkez Manhattan, s-a desprins dintr-un gheţar din Groenlanda. Un turist australian a filmat imagini edificatoare cu blocuri uriaşe de gheaţă care se desprindeau din vârful gheţarului Ilulissat.

"Acest eveniment, combinat cu alte fenomene naturale mai rare, precum monumentala desprindere de săptămâna trecută a unei bucăţi din gheţarul Petermann, fac parte dintr-un ansamblu complex", a adăugat Tom Wagner, un cercetător de la NASA.

Pe parcursul verii, aproximativ jumătate din suprafaţa acoperită cu gheaţă a Groenlandei se topeşte în mod natural. De obicei, cea mai mare parte a apei ce provine din această topire reîngheaţă foarte repede, la altitudine, sau este reţinută de gheaţa din regiunile de pe coastă, în timp ce restul se scurge în ocean.

"Însă, în acest an, amploarea topirii la suprafaţă sau foarte aproape de suprafaţă a cunoscut o creştere brutală", a adăugat NASA. Cercetătorii vor încerca acum să determine dacă acest eveniment, care coincide cu o puternică presiune neobişnuită exercitată de aerul cald de deasupra Groenlandei, va contribui la creşterea nivelului oceanelor.

Sursa:  REALITATEA.NET

DEZASTRU IMINENT: Topirea gheţarilor eliberează cantităţi uriaşe de metan

Cercetătorii americani au descoperit mii de locuri la cei doi poli unde calota glaciară s-a topit în urma accelerării încălzirii globale. Ca urmare, cantităţile imense de metan depozitate acolo timp de milenii au început să fie eliberate în atmosferă, scrie BBC, în ediţia electronică.

În ceea ce priveşte cantităţile emise, metanul este al doilea gaz ca importanţă în provocarea efectului de seră, după dioxidul de carbon, iar nivelul său a început brusc să crească după câţiva ani de stabilitate.

Există multe surse de gaze cu efect de seră pe Terra, unele naturale, altele legate de activităţile umane, precum gropile de gunoi şi fermele de animale, iar identificarea exactă a celor care emit metan nu este o operaţiune uşoară.

Însă cercetătorii din cadrul unui nou proiect care vizează Arctica, conduşi de Katey Walter Anthony din cadrul Universităţii Alaska din Fairbanks, au reuşit să identifice depozitele naturale de metan pe baza proporţiei diferiţilor izotopi de carbon din moleculele de metan. Ei au identificat, în Alaska şi Groenlanda, peste 150.000 de puncte în care există emisii naturale de metan, în lacuri situate la marginea calotelor glaciare.

Mostrele recoltate au arătat că unele dintre acestea rezultă din emisiile metanului străvechi, posibil din depozitele de gaze naturale şi cărbuni situate sub lacuri, pe când alte mostre conţin gaze mult mai recente, formate în urma proceselor de descompunere a materialului vegetal din lacuri.

"Am observat că majoritatea mostrelor provin din lacurile situate în imediata apropierea a zonelor de permafrost, precum şi din morenele şi fiordurile gheţarilor montani care se micşorează de la an la an. Dacă fenomenul de eliberare a metanului provocat de încălzirea globală se va confirma şi în nord-vestul Siberiei, regiune unde stratul de permafrost se topeşte într-un ritm îngrijorător, care va atinge punctul maxim în jurul anului 2100, cantităţile uriaşe de metan eliberate în atmosferă vor duce la schimbări climatice cu efecte incalculabile pentru viaţa pe Terra", susţin cercetătorii americani.

Regiunea arctică deţine mari depozite naturale de metan, situate sub stratul de permafrost sau sub planşeul submarin al Oceanului Arctic.

Sursa:  REALITATEA.NET

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ A PROVOCAT ACTUALUL VAL DE FRIG DIN EUROPA?

Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic

Sună paradoxal, totuşi oamenii de ştiinţă explică iarna grea ce copleşeşte acum Europa prin topirea unor mari mase de gheaţă în Arctica, topire ce se datorează încălzirii globale a climei.

Caracteristicile complexe ale regimului vânturilor au fost perturbate de topirea banchizei arctice, cred oamenii de ştiinţă, care consideră că aceasta este explicaţia frigului care a afectat Europa în ultimele săptămâni şi a provocat moartea a peste 200 de persoane.

Topirea gheţii oceanice în nordul Rusiei a determinat perturbări ale sistemelor de presiune a aerului în acestă regiune, ceea ce a generat vânturile puternice ce bat dinspre Siberia şi Arctica spre vest.

Conform explicaţiilor date de profesorul Stefan Rahmstorf, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din Potsdam, Germania, apa Oceanului Arctic, lipsită de gheaţă, este mai caldă decât aerul de deasupra, ceea ce duce la formarea unui sistem de înaltă presiune deasupra Mării Barents, care împinge aer rece spre Europa.

Volumul gheţii în Marea Barents şi Marea Kara, din nordul Rusiei, a fost foarte scăzut în iarna aceasta, dar temperaturile au fost mai ridicate decât media obişnuită.

Dr. Vladimir Petoukhov şi dr. Vladimir Semenov, de la Institutul din Potsdam, au fost printre primii oameni de ştiinţă care au emis ipoteza unei legături între topirea gheţii şi apariţia unor vânturi reci în Europa.; ei şi-au argumentat teoria cu ajutorul unor modele computerizate ce evidenţiau această legătură.

Alte studii, realizate la Institutul de Studii Polare şi Marine “Alfred Wegener”, din Germania, au confirmat că există o relaţie între dispariţia gheţii arctice şi dezvoltarea unor zone de presiune înaltă în regiunea polară, ceea ce influenţează regimul vânturilor la latitudini mai joase. Atunci când o mare suprafaţă a banchizei se topeşte, apa astfel “expusă” eliberează în atmosferă mari cantităţi de căldură, încălzind aerul şi făcându-l să se ridice spre straturile superioare ale atmosferei. Curenţii de aer ascendenţi destabilizează atmosfera şi afectează diferenţele de presiune dintre Arctica şi zonele mai sudice, modificând regimul vînturilor.

Sursa: The Independent

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Topirea gheţii din Arctica, fără precedent în ultimii 1450 de ani Trimite pe email Maria Olaru

Galerie foto (1)

Cel mai detaliat studiu efectuat asupra apelor din nord anunţă că nivelul de topire a gheţii din Artica înregistrat în ultimii 50 de ani reprezintă un eveniment fără precedent în ultimii 1450 de ani.

Mai mult, statisticile indică faptul că, până acum, nu s-a mai înregistrat niciodată un val de topire care să se întindă pe o perioadă atât de îndelungată.

Topirea rapidă a gheţarilor dovedeşte că schimbările climatice au un impact imediat asupra zonei arctice. Gheaţa este are o importanţă capitală în ecosistemele din nord, aceasta oferind habitat natural pentru majoritatea formelor de viaţă, de la plancton până la urşii polari.

Cu toate că topirea va permite exploatarea unor zone care până acum nu erau accesibile şi va facilita transportul maritim, preţul plătit de umanitate va fi unul mult mai scump, anticipează specialiştii.

Pentru a stabili gradul de topire al gheţii, cercetătorul Christian Zdanowicz de la Serviciul de Prospectare Geologică al Canadei a analizat date din 69 de surse diferite. Studiul a presupus examinarea inelelor anuale ale arborilor, a unor probe de pe vârful gheţarilor şi a sedimentelor din lacuri şi din ocean. De asemenea, pentru a verifica veridicitatea acestor surse, s-au luat în considerare şi observaţii actuale din satelit.

Astfel s-a descoperit că până la jumătatea anilor ‘90, nivelul gheţii marine a scăzut mai mult decât în Perioada Medievală Caldă dintre anii 800-1300.

În plus, cercetarea a indicat că topirea gheţii nu este determinată doar de temperatura aerului. În Mica Eră Glaciară, topirea s-a produs din cauza curenţilor de apă tot mai calzi, iar acest lucru se petrece şi acum.

Deşi în studii anterioare ale lui Zdanowicz se remarcă faptul că acum 6000-8000 de ani nivelul gheţii era mai scăzut decât cel actual, cercetătorul spune că situaţiile nu se pot compara. În acea perioadă, din cauza unor schimbări ale orbitei Pământului, emisfera nordică primea mai multă energie solară, lucru care a determinat topirea.

Dacă climatul nostru ar fi controlat strict de factorul orbital, atunci, la ora actuală, Pământul ar trebui să se afle într-o tendinţă de răcire treptată.

“Ritmul de topire a gheţii înregistrat în ultimii 50 de ani este fără precedent în ultimii 1450 de ani şi nu poate fi explicat prin procese naturale. Singura concluzie este aceea că gazele cu efect de seră au provocat acest eveniment”, a concluzionat Zdanowicz.

Sursa: The Globe and Mail

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Lista condimentelor care topesc grăsimile şi au efecte afrodiziace

Articol de Mădălina CHIŢU

Lista condimentelor care scad nivelul de colesterol, te scapă de kilogramele în plus şi stimulează erecţia

Condimentele previn bolile de inimă, ţin diabetul la distanţă, luptă împotriva radicalilor liberi şi a kilogramelor în plus. Acestea sunt câteva dintre beneficiile pe care mirodeniile le aduc organismului, spun specialiştii în nutriţie, citaţi de Huffington Post.

"Condimentele nu doar dau un gust aparte felului de mâncare pe care îl pregătim. Acestea au şi proprietăţi curative asupra corpului, aşa că nu ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată", spune nutriţionistul Elisa Zied.

Medicii au realizat o listă a condimentelor care scad nivelul colesterolului, te scapă de kilogramele în plus şi previn cancerul.

● Scorţişoara este un condiment dulce cu un gust aparte. Nutriţioniştii spun că această mirodenie conţine fier, calciu, magneziu şi fibre. "Scorţişoara conţine substanţe care au aceaşi acţiune ca şi antioxidanţii, luptând împotriva radicalilor liberi. Este recomandată în special bolnavilor de diabet, deoarece reglează nivelul de glicemie din sânge", spune medicul Zied. În plus, scorţişoara te poate scăpa de dependenţa de dulciuri.

● Ardeii iuţi te ajută să scapi de durere, potrivit unui studiu britanic, care a demonstrat că efectul analgezic al acestor condimente. Nutriţioniştii spun că ardeii iuţi sunt aliatul de nădejde în curele de slăbire. Datorită substanţei conţinute - capsaicina, ardeii provoacă creşterea temperaturii corpului, fapt ce ajută la arderea caloriilor şi la oxidarea straturilor de grăsime.

● Chimionul este un condiment mediteraneean şi reprezintă o sursă bogată de fier. Acesta nu este acelaşi lucru cu chimenul, deşi au cam aceleaşi proprietăţi terapeutice. Nutriţioniştii spun că chimionul ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge şi distruge bacteriile responsabile de apariţia ulcerului stomacal. În plus, studiile clinice au demonstrat că acest condiment ajută la scăderea inflamaţiilor, în special cele asociate cu reumatismul.

● Praful de curcuma este un ingredient de bază în bucătăria asiatică. Un studiu publicat în Journal of Biological Chemistry arată că mirodenia are proprietăţi antioxidante şi îmbunătăţeşte efectele chimioterapiei în cazul femeilor bolnave de cancer mamar. În plus, alte cercetări au arătat că praful de curcuma poate preveni apariţia diferitelor tipuri de cancer, precum cel în gât.

● Oregano luptă împotriva bacteriilor E.coli, Salmonela şi Listeria. Frunzele de oregano au proprietăţi antibacteriene şi antivirale. Oregano este bogat în vitamine şi minerale, fiind o sursă excelentă de fier, magneziu, calciu, vitamina C şi vitamina A, dar şi de acizi graşi Omega-3.

● Ghimbirul nu numai că tonifică organismul şi îl ajută să reziste mai bine la efort fizic prelungit. Consumat în mod regulat poate acţiona asemenea unei pastile de viagra, dinamizând funcţia sexuală şi menţinând erecţia pentru mai mult timp.

● Cimbrul este un antibiotic natural, care distruge majoritatea bacteriilor şi microorganismelor care slăbesc organismul. Condimentul este un remediu ideal în sezonul rece, deoarece întăreşte capacitatea corpului de a se apăra de virusuri.

● Rozmarinul intensifică circulaţia sângelui la nivelul creierului, ajută la creşterea capacităţii de concentrare şi la îmbunătăţirea memoriei. Potrivit nutriţioniştilor, mirodenia îmbunătăţeşte digestia, stimulează arderile metabolismului şi previne apariţia cancerului. Activează circulaţia sângelui şi are un uşor efect afrodiziac.

Sursa: gandul.info

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa marină din Arctic a atins un nivel record de topire. Din 1972, de când au început observaţiile din satelit, şi până în prezent nu s-a mai înregistrat un nivel atât de crescut al dezgheţului. În plus, specialiştii cred că acest nivel nu a mai fost atins de mai bine de 8.000 de ani.

Cartografierea gheţii marine realizată de cercetătorii de la Univeristatea din Bremen arată că la data de 8 septembrie 2011 gheaţa acoperea o suprafaţă de 4,24 milioane de km pătraţi. Cea mai mică valoare înregistrată anterior a fost de 4,27 milioane de km pătraţi, în septembrie 2007.
Specialiştii germani spun că motivul topirii record este încălzirea globală provocată de oameni. "Pare destul de clar că acest eveniment este o consecinţă a încălzirii globale care ne afectează la nivel mondial. Modelele climatice indică faptul că această reducerea a gheţii este legată de încălzirea globală produsă de om. Din cauza efectului albedo (coeficientului de reflexie: gheaţa albă reflectă caldura soarelui în spaţiu, pe când cea mai închisă la culoare, absorbe căldura), aceste urmări sunt mai grave în Artic," a declarat Georg Heygster de la Universitatea din Bremen.
Gheaţa marină din Arctic se topeşte şi reîngheaţă anual, în mod natural. Viteza acestei schimbări a crescut foarte mult în doar o generaţie, uimind oamenii de ştiinţă. Viteza topirii este astăzi de două ori mai mare decât în 1972, înregistrând un declin de 10% la fiecare 10 ani.
Într-un alt studiu, specialiştii de la Centrul pentru ştiinţe Polare din carul Universităţii din Washington au analizat date şi rapoarte despre aer, vânt şi temperatura apei marine şi au observat că volumul gheţii marine a atins un nivel minim record în 2010, urmând ca anul acesta să stabilească noi recorduri.
Luna trecută, volumul acesteia era cu 62% mai scăzut decât volumul maxim, înregistrat în 1979.
Dacă tendinţele actuale vor continua, o mare parte din regiunea Arctică va rămâne fără gheaţă în următorii 30 de ani, cu 40 de ani mai repede decât se estimase iniţial.
Această gheaţă din zona artică joacă un rol esenţial în reglementarea climei Pământului prin reflectarea luminii solare şi păstrarea temperaturilor scăzute în zona polară. Consecinţele au un impact dramatic la nivel mondial. În acest an, pasajele din nord-vest şi nord-est au fost lipsite de gheaţă, lucru care s-a mai petrecut de 2 ori în ultimii trei ani. Mai mult, este posibil ca în curând, ruta maritimă din nord-est care face legătura dintre Atlantic şi Pacific să devină accesibilă navelor comerciale.
Ultima oară când regiunea arctică nu a prezentat deloc gheaţă în timpul verii a fost acum 125.000 de ani, în perioada interglaciară.
Sursa: The Guardian
Sursa: descopera.ro