Un documentar lămuritor pentru un scandal politic contrafăcut Cazul Ion Stan, o execuție politică ( I )

Declaraţiile politice ale deputatului Ion Stan explică de ce el a fost ales ca exemplu al corupției electorale, înscenându-i-se un denunț din partea unui agent provocator, încărcat cu dosare penale și amăgit cu promisiuni în schimbul intrării în scenariul compromiterii și execuției politice a lui Ion Stan.

Ca și in trecutul regim, când Ceaușescu, pentru a demonstra străinătății că nu are opoziție, Băsescu își execută cel mai vehement oponent din parlament, înscenându-i „o cauza penală de drept comun”.

Din informațiile noastre, deputatul Ion Stan, a refuzat mai multe invitații ale lui Traian Băsescu la Cotroceni, precum și o întâlnire cu Mark Gitenstein.

Și impolitetea, în cazul de față demnitatea, se plătește.

1. Profeția lui Stan: realegerea lui Băsescu – sinuciderea politica a României

La data de 7 decembrie 2010, deputatul Ion Stat a afirmat că realegerea lui Traian Băsescu în 2009 a marcat “sinuciderea politică a României”.

Stan prevestea că “în acest mandat, președintele se va purta răzbunător, odios de răzbunator, afișându-și apetența sa permanentă pentru intrigă, complot și trădare”.

“Așa l-au perceput pe Băsescu și foștii săi ofițeri de legătură pentru misiunile secrete ce i-au fost încredințate, înainte de 1990, în serviciul Securității statului. Acum. ei regretă că nu l-au uitat în lada de gunoaie a istoriei Securității, de unde l-au reciclat ca politician, printre alții făcuți "la normă" imediat dupa 1989”, adaugă vicepreședintele Comisiei de control a SRI.

2. Stan a cerut punerea lui Băsescu sub acuzare pentru înaltă trădare

La 21 iunie 2011, Ion Stan acuza de la tribuna Camerei Deputaților că Traian Băsescu s-a înțeles cu autoritățile de la Budapesta, cu UDMR-ul și cu Partidul Civic Maghiar în privința reorganizării administrative și a modificării Constituției, în sensul susținerii proiectului neorevizionist "Autonomia Ținutului Secuiesc".

În sprijinul afirmațiilor sale, social-democratul cita o serie de declarații făcute chiar de europarlamentarul Laszlo Tokes și de președintele Partidului Civic Maghiar Szasz Jeno. La finalul intervenției sale, Ion Stan cerea “inițierea, în conformitate cu prevederile art. 96 din Constituția României, a procedurilor de punere sub acuzare a președintelui României pentru înaltă trădare”.

3. Băsescu, acuzat că este “agent de influență”

La 6 septembrie 2011, în contextul declarațiilor lui Traian Băsescu privind “Statele Unite ale Europei”, vicepreședintele Comisiei de Control a SRI l-a acuzat pe șeful statului că este “în rețea”. ”În rețeaua de influență a unui grup de interese, ca agent al acelei entități, alta decât România, a cărei suveranitate, independență, unitate și integritate ați jurat să le apărați. O entitate exterioară poporului român, pentru a cărui prosperitate ați jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României”, a explicat Ion Stan în fața colegilor săi parlamentari.

Drept argument, deputatul a amintit de pildă care este poziția șefului statului în privința concesionărilor minelor de aur.

Social-democratul a avertizat în acest context că “în țările unde șefii de state au fost agenți de influență nu au existat decât perioade efemere de stabilitate, regimul politic a căpătat caracteristici despotice, parlamentele au devenit instituții de prostituție politică, legea a devenit măsura de voință a camarilelor politice, sistemul educațional a devenit un incubator de clone, elitele necorupte de putere au ales calea exilului, milioane de cetățeni au emigrat, trezoreriile au fost secătuite de marii actori ai corupției politice, iar viitorul națiunilor, amanetat cămătarilor internaționali”.

4. Stan a explicat cum a încercat Traian Băsescu să-și subordoneze Justitia și cum s-a folosit de prerogativele sale pentru a da CCR “o configurație după chipul și asemănarea sa”

La 15 noiembrie 2011, Ion Stan l-a acuzat pe președinte că amenință grav independența justiției.

“Încă de la jumătatea primului său mandat, cetățeanul-președinte a făcut cu prisosință dovada priceperii sale de a edifica un stat polițienesc, multilateral consolidat, în care să aibă la îndemână tot mai multe pârghii prin care justiția să fie controlată, îngenuncheată, în care legile se fac de azi pe mâine și se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care reformele există doar în vorbe și prestații televizate. Pe cale de consecință, în primăvara anului 2007, președintele-dictator a fost suspendat din funcție și s-a prezentat, într-o stare jalnică, la reședința ambasadorului Statelor Unite ale Americii, pentru a se umili și cerși susținere. Apoi, s-a lansat într-o campanie de acuze grave de corupție, calomnii și insulte la adresa adversarilor politici, susținute printr-o amplă agresiune propagandistică. Ulterior, după revenirea în funcție, avea să se folosească de instrumentele poliției politice pentru înscenări judiciare, după teza stalinistă: “Condamnă-l și după aceea fabrică probele”, a argumentat vicepreședintele Comisie de control a SRI.

“După ce și-a însușit întreg arsenalul dezinformării politice, la adăpostul operațiunilor de manipulare a opiniei publice și folosindu-se de patentele unor servicii străine pentru câștigarea prin fraudă a celui de-al doilea mandat de președinte, impostorul a uzat de prerogativele funcției prezidențiale pentru a da Curții Constituționale o configurație după chipul și asemănarea sa, care să nu-i mai sancționeze atentatele la fundamentele democrației și ale statului de drept.

Cum însă, unele instanțe de judecată, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție au înțeles că nu pot fi mai presus de Constituție și legi, sancționând abuzurile statului polițienesc împotriva drepturilor cetățenilor, chiriașul de la Cotroceni s-a supărat și, depășindu-și prerogativele, s-a lănsat în atacuri publice denigratoare la adresa justiției. Mai mult chiar, a chemat-o la ordine. Participând la Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care a avut loc la Ministerul Justiției, președintele-dictator s-a folosit de prima sa prezență la acest minister, pentru a chema la ordine magistrații, permițându-și să-i înfrunte ostil, amenințător, să-i blameze și să-i terfelească, din postura de mediator între puterile statului, care, în opinia sa, i-ar conferi dreptul de a-i stigmatiza, la stâlpul infamiei, pe oamenii legii.Tonul și mesajul dictatorial cu care cetățeanul-președinte a intruzionat principiul independenței justiției nu este atât de îngrijorător ca fapt în sine, pe cât de gravă și iremediabilă rezultă a fi amnezia chiriașului de la Cotroceni în ceea ce privește obligațiile sale și ale statului de a se supune legilor și normelor constituționale. Președintele-dictator a atacat justiția din România doar pentru că magistrații judecă în conformitate cu legile acestui stat. Erijându-se într-un judecător suprem deasupra Constituției, Traian Băsescu le cere, pur și simplu, magistraților să nu mai judece în spiritul legii. În acest fel, a călcat, din nou, în picioare instituția fundamentală a statului chemată să stabilească adevărul și să facă dreptate numai în numele legii. Atacul fără precedent lansat la adresa puterii judecătorești, discreditarea sistemului judiciar de către Președintele României este un demers periculos și inadmisibil. Atacurile de acest gen induc populației un sentiment de neîncredere în justiție și prejudiciază grav percepțiile externe asupra României”, a continuat deputatul, cerând demararea procedurilor de suspendare a lui Traian Băsescu.

5. Stan s-a opus vehement propunerii legislative privind modificarea unor acte normative în domeniul securității naționale menite a reinstaura practicile poliției politice

La 15 noiembrie 2011, Ion Stan le-a adresaat parlamentarilor o scrisoare deschisă cu privire la propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale. Social-democratul le cerea colegilor săi să nu voteze în favoarea proiectului, “pentru a împiedica reinstaurarea practicilor de poliție politică în activitatea serviciilor de informatii pentru securitate națională și a menține România în afara bănuielilor de utilizare a serviciilor de informații în luptele politice interne”.

Stan explica, între altele, că “dintr-o scăpare a expunerii de motive - pagina 5 alin. (3) - rezulta ostentativ că proiectul este opera Serviciului Român de Informații, ale cărui documente interne sunt indicate drept izvor de drept. Față de necesitățile obiective de reglementare, proiectul propus spre adoptare nu este decât expresia unor interese înguste, exterioare securității naționale, prin care adevărații promotori ai inițiativei urmăresc legitimarea unor stări de fapt create prin abuz în exercitarea funcției publice, dorind, în acest fel, să dea forța de lege excesului de putere”.

( va urma )

Sursa: www.cotidianul.ro