Avem în tradiţia românească numeroase sărbători de natură religioasă, fiecare cu data şi semnificaţia ei. 24 iunie este ziua cunoscută sub numele de Sânziene, Drăgaica sau Amuţitul Cucului. Această zi are şi un caracter predictibil din punct de vedere meteorologic. Se spune că în anul în care cucul încetează să mai cânte în perioada Sânzienelor va fi secetă.
Florile de Sânziene şi tradiţiile păgâne
Interesant de menţionat este faptul că această sărbătoare a fost instituită la data de 24 iunie pentru a anula alte sărbători de cartacter păgân. Amintim aici în special festivităţile de tip agricol dedicate solstiţiului de vară. Studiind izvoarele folclorice aflăm că Sânzienele sunt o sărbătoare inpirată şi închinată cultului Zeiţei Silvestra, denumită şi Sancta Diana. Florile de sânzâiene au fost de la început asociate cu figuri divine antropomorfe. Potrivit calendarului popular, Sânzienele sunt văzute ca nişte femei frumoase sau ca nişte divinităţi oculte care slujesc soarelui. Ele mai sunt descrise în anumite zone ale ţării ca fiinţe misterioase care umblă munţi în noaptea de 23 spre 24 iunie. Se spune despre sânzienele că aduc belşug şi bunăstare, iar despre Rusalii că aduc numai lucruri rele. În anumite locuri, ţăranii români cinsteau această dată ca fiind cea mai prielnică pentru culegerea plantelor medicinale.
Sursă Imagine: cammely.wordpress.com
Sărbătoarea Sânzâienelor este o sărbătoare creştină
Alăturarea sărbătorii naşterii lui Ioan Botezătorul cu aceste credinţe popular păgâne este aşadar total nepotrivită. Avem aici de-a face cu două evenimente total diferite în semnificaţie şi cult. Una este de natură creştină, iar cealaltă de natură păgânească, ocultă. Bucovina şi Moldova sunt astăzi două din puţinele regiuni în care ziua de 24 iunie are un aspect religios. Este data bisericească la care desfăşoară procesiunea scoaterii moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Naşterea lui Ioan Botezătorul
În Biserica Ortodoxă, această sărbătoare omagiază naşterea lui Ioan Botezătorul, în popor pomenită ca „Drăgaica”. Este important de reţinut că în ceea ce-i priveşte pe sfinţi, ziua de sărbătorire a lor este de fapt data morţii şi nu a naşterii. Cu totul exceptională este pomenirea naşterii Sfântului Ioan Botezătorului şi a Fecioarei Maria, Maica Domnului. Aceste două personalităţi sunt singurele care beneficiază de o asemenea sărbătorire. Ambii au avut şi au în continuare un rol decisiv în mântuirea noastră, şi naşterea lor reprezintă pentru noi un prilej de bucurie sfântă, un dar de la Dumnezeu. Pe lângă toate acestea, Maica Domnului şi Ioan Botezătorul sunt omagiaţi şi cu ocazia zămislirii lor sau a altor evenimente importante legate de viaţa lor, a Mântuitorului şi implicit a noastră. În acest caz, amintim despre sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul sau Aflarea Capului acestuia.
Sursă Imagine: www.razbointrucuvant.ro
Sfântul Ioan Botezătorul este cel care stă de-a stânga lui Iisus Hristos în ceruri. Potrivit spuselor Mântuitorului, Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare om născut din femeie. El se află atât de aproape de Iisus lângă scaunul Său de domnie datorită personalităţii şi vieţii sale excepţionale. Ioan Botezătorul face rugăciuni către Mântuitorul Iisus Hristos pentru noi toţi în chip neîncetat, întocmai ca Maica Domnului. Sărbătorim naşterea lui mai ales pentru că acest eveniment este consemnat în chip detaliat în Sfânta Scriptură, la Evanghelistul Luca. Ioan Botezătorul s-a născut cu şase luni înaintea lui Iisus, de aceea i se şi spune „Înaintemergătorul”. El este cel care propovăduieşte pe Domnul şi cel care face netede cărările Lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu