Singura soluţie ca să eviţi ispitele este să… te lupţi cu diavolul… De ce râzi? Nu-ţi place această soluţie?

Diavolul se străduieşte să-l netrebnicească pe nevoitor

Părinte, uneori ispitele vin una după alta şi nu le mai pot răbda.
- Vrei să-ţi dau o soluţie ca să le eviţi? O vei primi?
-Da.
- Singura soluţie ca să eviţi ispitele este să… te lupţi cu diavolul… De ce râzi? Nu-ţi place această soluţie? Ascultă. Cu cât se nevoieşte cineva, cu atât va avea mai multe ispite şi greutăţi. Şi cu cât va încerca să evite ispita, cu atât mai mult diavolul îi va sta împotrivă. Dar prin ispite – dacă le punem în valoare în chip corect – ni se dă ocazia ca viaţa noastră, care uneori este antievanghelică, să devină evanghelică.

- Părinte, mă poticnesc de unele lucruri neînsemnate şi după aceea nu am dispoziţie să mă nevoiesc pentru ceva mai înalt.

- Acestea sunt ca şi minele pe care le pune duşmanul ca să netrebnicească armata. Când vede că nu poate pricinui altă pagubă nevoitorului, aghiuţă caută cum să-l netrebnicească prin lucruri neînsemnate. După aceea să ştii că există şi drăcuşori mici, care ştiu însă să facă mare vătămare. Odată am întrebat pe un drăcuşor de acesta: “Oare tu ce poti face?”. “Ce pot face eu? Mă duc şi încurc aţele la croitorese, la cizmari”, a răspuns, “şi îi fac să se mânie”. Scandalurile cele mai mari izbucnesc de la lucruri de nimic, şi acestea nu numai între noi, ci uneori chiar şi între state. La oamenii duhovniceşti nu există pricini serioase pentru scandaluri, de aceea diavolul ia pricină de la cele mici. Îl loveşte pe om sufleteşte cu ceva neînsemnat, lucruri copilăreşti, după care îi face inima precum acela voieşte, rămânând după aceea ca o buturugă.

- Părinte, oare de ce, deşi îmi impun un program, o rânduială în nevoinţa mea şi încep cu dispoziţie de a mă nevoi, uit repede aceasta?
- Nu ştii de ce? Când aghiuţă prinde de veste că voim să facem treabă duhovnicească, întoarce butonul în altă parte. Deşi ne punem un program, o rânduială anumită, ne aflăm în alta şi, dacă nu luăm aminte, pricepem aceasta doar după câteva zile. De aceea nevoitorul trebuie să meargă numai împotriva diavolului – fireşte, cu discernământ – şi să-l supravegheze un duhovnic experimentat.

- Satana îl luptă oare pe omul care nu face o lucrare subţire întru sine?- Satana nu se duce la un om netrebnic, ci se duce la un nevoitor pentru ca să-l ispitească şi să-l netrebnicească. Nu pierde timpul să facă lucrare subţire în unul care nu are nici el o lucrare subţire. La cel care coase cu acul de cusut saci, trimite un diavol cu ace mari. La cel care face lucrare de mână fină, trimite un diavol care face lucru de mână fin. La cel care face broderie foarte fină, trimite un diavol care face lucrare foarte fină. La cei care fac lucrare brută în ei înşişi, trimite un diavol grosolan. La începători le trimite diavoli începători.

Oamenii care au un suflet fin, multă mărime de suflet şi sunt sensibili trebuie să ia aminte, pentru că diavolul îşi bagă coada sa şi-i face şi mai sensibili, putând ajunge la melancolie sau chiar – ferească Dumnezeu – la sinucidere. Diavolul niciodată nu merge contra, deşi pe noi, oamenii, ne pune să mergem împotriva semenilor noştri şi să ne certăm. Pe cel trândav îl face mai trândav. Îl odihneşte cu gândul: “Te doare capul, n-ai dispoziţie. Nu-i nimic dacă nu te scoli să te rogi”. Pe cel evlavios îl face mai evlavios, ca să-l arunce în mândrie, sau îl îmbrânceşte să se nevoiască mai presus de puterile sale, încât să-l istovească şi să lase după aceea toate armele lui duhovniceşti, pentru ca mult-nevoitorul de mai înainte să se predea. Pe cel cu inimă aspră îl face şi mai aspru, pe cel sensibil, exagerat de sensibil.

Diavolul ne face injecţie cu nesimţire

Am spus unor medici cu care discutam despre anestezia pe care o fac la operaţii: “Anestezia celui viclean are consecinţe neplăcute asupra omului, în timp ce aceea pe care o faceţi dumneavoastră ajută”. Anestezia diavolului este otrava pe care o aruncă şarpele peste păsări sau peste iepuraşi ca să-i paralizeze şi să-i înghită fără a se putea împotrivi. Diavolul, atunci când vrea să lupte un om, trimite mai întâi un drăcuşor “anestezist”, ca să-l facă pe om nesimţit, după care merge el însuşi şi-l ciopleşte, şi face din el orice vrea… Dar înainte merge “anestezistul”. Ne face injecţie cu nesimţire şi uităm de grija mântuirii. Iată, vezi, noi, monahii, am făgăduit răbdare când vom fi “ocărâţi, batjocoriţi etc…”, dar în cele din urmă de multe ori ispita ne zăpăceşte şi facem cele potrivnice celor făgăduite. Altfel începem şi altfel sfârşim. Pentru altceva am pornit să mergem, şi în altă parte mergem, nu luăm aminte, nu v-am dat atâtea exemple?Mai demult, în Koniţa nu exista bancă. Oamenii erau nevoiţi să meargă la Ghiannena, când voiau să ia vreun împrumut. Aşadar porneau câţiva din satele din împrejurimi şi mergeau 72 de kilometri pe jos să ia împrumut, ca să cumpere, de pildă, un cal. Atunci, dacă cineva avea un cal, îşi putea întreţine familia. Făcea pereche cu calul altcuiva şi ara. Odată unul a pornit să meargă la Ghiannena să ia împrumut, ca să cumpere un cal să-şi are ogorul, să nu se chinuiască săpând cu hârleţul. S-a dus aşadar la bancă, de unde a luat împrumutul, după care a trecut şi pe la magazinele evreieşti şi căsca gura. L-a văzut un evreu şi l-a tras înăuntru. “Vino înăuntru, omule, am lucruri bune!”. A intrat înăuntru acela şi evreul a început să coboare topurile de stofă din rafturi. Le lua, le scutura. “Ia-o”, îi spune, “este bună, iar pentru copiii tăi fi-o voi da mai ieftin”. Pleca de la unul, mergea mai departe şi căsca gura la altul. “Hai înăuntru, omule”, îi spune evreul, “o să ţi-o dau mai ieftină”. Şi cobora acela stofele, le deschidea, le întindea. În cele din urmă s-a zăpăcit sărmanul. Avea şi putină mărime de suflet şi îşi spunea: “Acum când a coborât valurile de stofă şi le-a întins…” şi mai ales că “pentru copii este mai ieftin”, a dat banii pe care îi luase de la bancă şi a cumpărat un val de stofă, dar care era stricată. Dar ce să facă cu un val întreg de stofă? Nici un bogat nu ar fi luat un val de stofă, ci numai atât cât îi trebuia. În cele din urmă s-a întors acasă cu un val de stofă putredă. “Unde este calul?”, l-au întrebat. “Am adus stofă pentru copii!”, le spune. Dar ce să facă cu atâta stofă? S-a îndatorat şi băncii şi nici cal n-a luat, ci numai un val de stofă stricată. Haide acum iarăşi la săpat cu hârletul pe ogor, iarăşi să se ostenească pentru ca să înapoieze împrumutul. Dacă ar fi cumpărat un cal, s-ar fi întors şi călare, ar fi cumpărat şi ceva lucruri pentru casă şi nu s-ar fi omorât să sape cu hârletul. Dar vedeţi ce a păţit dacă a căscat gura la magazinele evreieşti? Aşa face şi diavolul. Te trage de aici, de dincolo ca negustorul cel viclean, îţi pune piedici şi în cele din urmă te obligă să mergi acolo unde vrea el. În altă parte ai pornit şi în altă parte ajungi dacă nu iei aminte. Te înşală şi îti pierzi anii cei mai buni.


 (extrase din: Trezvie Duhovniceasca Vol. 2 – Cuv. Paisie Aghioritul, Ed. Evanghelismos)

 http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/mari-duhovnici/cum-lucreaza-diavolul-i/

   Cuviosul stareţ Paisie Aghioritul by   Doctoru Radu

   Paisie Aghioritul by   aaarrriiiaaa

Sursa: adevarul2012.blogspot.ro

Presedintele fara demnitate. Metode de conducere dictatoriale, Serviciile secrete, Statul de drept si Miza pentru “lumea de afara”

Presa străină continuă comentariile despre revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni

Cotidianul Salzburger Nachrichtenremarcă într-un articol intitulat “Repus în funcţie fără demnitate”, că lupta pentru putere dintre “autoritarul” preşedinte Traian Băsescu şi premierul socialist Victor Ponta a intrat într-o nouă rundă. “România traversează o perioadă dificilă. Traian Băsescu supravieţuieşte referendumului pentru destituire şi îşi reia prerogativele prezidenţiale. Lupta nu se dă pe teme de ideologie sau orientări politice, ci este mai degrabă o confruntare a clanurilor. Băsescu s-a autoproclamat un luptător împotriva corupţiei, dar a abuzat de metode de conducere dictatoriale şi şi-a încălcat repetat competenţele. În folosul său au fost şi serviciile secrete, asupra cărora preşedintele României deţine controlul. Comisia Europeană este deja alarmată şi face un apel repetat ca România să respecte principiile democraţiei şi ale statului de drept”, notează jurnaliştii austrieci care mai amintesc că “România este una dintre cele corupte ţări ale continentului, clasându-se la nivel mondial, într-o tendinţă de retrogradare, pe locul 75, conform unui clasament întocmit de Transparency International”.

Din perspectiva crizei europene, Salzburger Nachrichten consideră că România este într-o ”situaţie fără ieşire.” În România nu mai putem vorbi de politică, ci despre cine se poate îmbogăţi pe spinarea statului. Este incredibil cu ce probleme se confruntă în ultimii ani sistemul de valori al UE. Primii au fost grecii care s-au milogit pentru aderarea la Zona Euro şi au dus continentul într-o criză profundă. Apoi a început Viktor Orban în Ungaria să îşi implementeze sistemul dictatorial, profitând de o majoritate parlamentară de două-treimi în favoarea sa. Următoarea ţară care ameninţă să deraieze de pe şine este România. În această ţară sud-est europeană, clanurile politice se atacă reciproc în stil mafiot. Încrengăturile au luat locul structurilor democratice. Despre politică nu mai poate fi vorba. Situaţia pare momentan fără ieşire. Fie că vorbim de democrat-liberali sau de social-democraţi găsim oameni însetaţi de bani şi putere. Atât timp cât elitele nu au înţelegere pentru statul de drept şi regulile democratice, lupta pentru putere va continua. Uniunii Europene nu îi rămâne decât tentativa de a interveni moderat şi de a miza pe factorul timp”, punctează Salzburger Nachrichten.

Din Ungaria, agenţia de presă MTI, citată de Rador, decretează: “Soarta preşedintelui Traian Băsescu a avut o miză şi în străinătate”. “În timp ce prin reinstalarea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu se poate conta pe continuarea războiului ‘civil’ politic din România, mai mulţi analişti de la Bucureşti se întreabă în ce măsură conflictul între alianţa de centru-stânga aflată la guvernare şi şeful statului a fost influenţat de forţe din afara României. Uniunea Social Liberală (USL), compusă din social-democraţi, liberali şi conservatori, premierul Victor Ponta şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, care ar fi dorit foarte mult să se instaleze la Palatul Cotroceni, au fost mânaţi de interesul obţinerii puterii, dar şi în spatele supravieţuirii lui Traian Băsescu au existat atât interese personale, cât şi de grup. De asemenea, a fost evident că Rusia lui Putin, ţările cele mai importante ale UE şi Statele Unite au avut propriile lor interese bine definite. Rusia s-a poziţionat pe faţă de partea Guvernului Ponta şi a deschis tirul, la nivelul comunicării, împotriva lui Traian Băsescu. Pe site-ul în limba română al postului oficial de radio Vocea Rusiei se putea citi cât de curajoasă a fost atitudinea lui Victor Ponta şi Crin Antonescu faţă de autorităţile de la Bruxelles. Potrivit radioului Vocea Rusiei, ‘acum s-a dovedit că atitudinea slugarnică faţă de instituţiile europene are anumite limite’. Vocea Rusiei l-a prezentat pe preşedintele suspendat drept cel mai credincios vasal al SUA, amintind că, tocmai din cauza atitudinii ’servile’ a lui Traian Băsescu, România a trimis trupe în Irak şi Afganistan şi permite ca pe teritoriul său să fie amplasat scutul antirachetă. Încă nu era clar cum se va termina referendumul, şi Vocea Rusiei ştia deja că ‘un eventual succes a lui Traian Băsescu va însemna o victorie a programului militar american în Europa de Est’. Vocea Rusiei a mai afirmat că Traian Băsescu s-a supus inclusiv Ungariei. Astfel, acest post de radio a amintit voalat faptul că, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, premierul Ungariei i-a îndemnat pe români şi pe maghiarii din România ’să adopte o decizie bună, cum ar fi să nu adopte nici o decizie’. Această declaraţie a fost interpretată de Vocea Rusiei ca fiind una de ’susţinere totală’ a preşedintelui României. La rândul său, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei a anunţat că măsurile Guvernului României menite să restrângă atribuţiile Curţii Constituţionale ar putea pune în mare pericol principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea, cancelarul Angela Merkel şi ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, au solicitat Guvernului României să respecte normele europene, considerând inacceptabil ca într-un stat membru al UE să fie încălcat principiul statului de drept.

În concluzie, evenimentele din România au avut o miză şi pentru lumea de afară. În timp ce Moscova a susţinut una dintre părţi, lumea occidentală a insistat asupra împăcării părţilor şi a nevoii de stabilitate, aşteptând predictibilitate din partea autorităţilor de la Bucureşti. Atitudinea Moscovei este determinată de principiile apărării influenţei geopolitice şi promovarea politicii energetice pragmatice a Rusiei. Marea putere de peste ocean şi-a promovat interesele strategice (siguranţa bazelor militare americane şi continuarea programului antirachetă în România). În acelaşi timp, Uniunea Europeană a considerat că cea mai importantă este păstrarea unui sistem de valori generale şi s-a gândit la ţelurile pe termen lung ale integrării, care presupun ca o ţară membră a UE să aibă baze politice şi economice”, scrie MTI.

Din Elveţia, ediţia online a cotidianului Neue Zurcher Zeitung, nzz.ch, scoate în evidenţă că miza reală a luptei din România este “acapararea justiţiei”. “Parlamentul României a confirmat revenirea în funcţie a lui Traian Băsescu. Reîntoarcerea sa va însemna relansarea luptei pentru controlul asupra justiţiei. Prin întoarcerea lui Băsescu poate fi programată o nouă rundă a luptei politice. Urmează numirea unui nou procuror general şi un nou şef la DNA. Este previzibil că din perspectiva confruntării preşedinte-Guvern, noul ministru al Justiţiei va propune persoane nedigerabile pentru Traian Băsescu. Un motiv întemeiat pentru putere să îl acuze de obstrucţionare”, concluzionează NZZ.

Potrivit Wall Street Journal, constatarea CCR în favoarea preşedintelui suspendat a marcat o victorie pentru Uniunea Europeană, care a criticat eforturile de a îndepărta un politician nepopular de centru-dreapta drept o ameninţare serioasă la adresa statului de drept din România. Disputele partizane intense îndelungate au consumat politica românească luni de zile, generând temeri în rândul investitorilor că măsurile economice necesare nu vor continua şi împingând moneda românească, leul, la un nivel minim faţă de euro în aceasta vară, adaugă WSJ.

Lupta dintre Băsescu şi premierul Ponta ar putea izbucni din nou, în contextul în care România, unul dintre cele mai sărace state membre ale UE, se confruntă cu cereri de austeritate dure din partea creditorilor internaţionali, comentează şi publicaţiaScotsman. Criza a paralizat procesul de elaborare a politicilor, a depreciat leul şi a înfuriat UE, care l-a acuzat pe Ponta de subminare a democraţiei şi intimidare a judecătorilor într-o ţară îndelung criticată pentru corupţie, mai scrie publicaţia scoţiană.

sursa: jurnalul.ro

Sursa: gandeste.org

Ponta: Băsescu m-a sunat pe 11 iunie şi mi-a spus "Gata, de azi ies la luptă cu Guvernul şi cu USL"

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la TVR, că a doua zi după alegerile locale a fost sunat de preşedintele Băsescu, iar acesta, pe un ton "agresiv", i-a spus că va începe lupta cu Guvernul şi USL, iar el crede că acesta a procedat aşa din cauza rezultatelor electorale bune ale USL şi slabe ale PDL.

Ponta: Băsescu m-a sunat pe 11 iunie şi mi-a spus "Gata, de azi ies la luptă cu Guvernul şi cu USL" / FOTO: Mediafax

"Hai sa va destainui un lucru. Imi amintesc perfect. Pe 10 iunie au fost alegerile locale. Pana in data de 10 iunie, intr-adevar, presedintele Basescu a fost foarte retras, asa cum trebuie sa fie un presedinte in mod normal. Pe 10 iunie, USL a obtinut o victorie neasteptata chiar si pentru noi, au fost zone in care nu credeam ca o sa castigam... Pe 11 iunie, luni, presedintele Basescu m-a sunat, pana atunci mai vorbisem la telefon, si, pe un ton foarte agresiv, mi-a spus "Gata, s-a incheiat, de azi ies la lupta cu Guvernul si cu USL-ul". Asa ca, sa stiti, nu noi l-am ridicat din liniste, ci rezultatul de pe 10 iunie, victoria uriasa a USL si probabil rezultatul foarte slab al PDL, l-a facut pe Basescu sa-mi spuna asta si, practic, de a doua sau a treia zi a inceput batalia", a povestit Victor Ponta.

Sursa:  REALITATEA.NET

Cele 13 nivele ale agresiunii zilnice impotriva poporului roman si a suveranitatii nationale. Razboi in Romania

“Haosul generalizat a pus stapinire pe Romania! Clasa politica si institutiile statului s-au prabusit concomitent, intr-o explozie abjecta. Ca jurnalist, am spus-o de mai multe ori: Romania se afla in al 22-lea an de razboi! Observind ceea ce se intampla in viata politica, economica si sociala din tara! Initial, am crezut ca este vorba de clasicul razboi romano-roman, dar exista semne ca sintem si tinta agresiunii unor entitati externe, de stat sau private, primul fiind doar stimulat de acesta din urma! (…)

Aceasta stare este generata de romani si permanenta lor lupta pentru putere, sau interese externe creeaza psihoza agresivitatii si conflictului permanent? Referitor la agresiunea externa, chiar daca pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, exista citeva elemente care indica faptul ca Romania este, in ultimii ani, „tinta” prin:

- distrugerea imaginii in cadrul UE prin: accentuarea fenomenului coruptiei, incapacitatea clasei politice de a adopta masuri eficiente;

- crearea unor situatii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina si Rusia;

- actiunile incoerente in plan economic ale liderilor politici;

- indatorarea excesiva a tarii;

Cum se realizeaza aceste lucruri? Potrivit militar.infomondo.ro, in primul rind, prin manipularea si constringerea celor mai activi vectori ai vietii economico-sociale: clasa politica si mass media.

Dar, sa le iau pe rind! Clasa politica este, evident, dominata si manipulata prin exploatarea propriilor racile.

Acest lucru a fost oarecum facilitat de neputinta societatii civile de a elimina, anterior alegerilor, sau prin alegeri, persoanele cu vulnerabilitati evidente. Fie din cauza amatorismului, fie datorita fraudelor electorale.

Dar, cum se manifesta aceste vulnerabilitati la nivelul principalelor structuri ale statului?

Parlamentul: desi marea masa a parlamentarilor romani sint persoane de buna credinta, cei care invariabil ies la rampa fac parte din categoria celor cu probleme. Indiferent de partidul pe care, pe moment, „il servesc”. Liderii apartin unor grupuri de interese evidente, calitatile lor fiind reduse sau chiar lipsind cu desavarsire.

Guvernul: caracteristica dominanta a membrilor guvernului este data de faptul ca, o parte semnificativa, fac parte din categoria “incompetenti dovediti” , sau apartin categoriei “obedienti politic” – fara coloana vertebrala. Mass Media: „Jurnalistii” actuali sint „arondati” intereselor patronatului din presa, majoritatea formatorilor de opinie fac parte din categoria persoanelor susceptibile de a avea vulnerabilitati.

Vulnerabilitatle sint date de: slaba pregatire profesionala, obedienta fata de un baron local, de un sponsor, apartenenta la fosta politie politica, interese economice, fie de apartenenta la un grup politic. Cum, parte din patronatul din presa are grave probleme de moralitate si chiar de legalitate, este clar ca acesta va face jocul celui care i-o va impune!

Agresiunea se manifesta zilnic, cu o violenta greu de definit si la toate nivelele vietii de zi cu zi:

1. Politic: manipularea clasei politice sau chiar conducerea acesteia pentru realizarea impresiei de scandal, incapacitate, dusmanie, crearea iluziei ca actuala situatie politica va fi schimbata cu ocazia alegerilor prezidentiale.

2. Economic: adoptarea unor masuri care contravin intereselor nationale, contractarea unui imprumut extern impovarator care va afecta mai multe legislaturi, efectuarea de cheltuieli nejustificate in contrapondere cu altele care nu se efectueaza, indecizie si oscilatii legislative;

3. Social: antagonizarea categoriilor sociale prin „asmutirea” unora impotriva celorlalte, neacordarea unor drepturi salariale legale;

4. Institutional: distrugerea unor institutii fundamentale ale statului roman: Armata, Justitia, Politia si Jandarmeria, Serviciile speciale, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala prin: infiltrarea politicienilor cu interese economice la nivelul Curtii de Conturi, existenta in cadrul Curtii Constitutionale a unui numar semnificativ de judecatori “cu probleme”, distrugerea bazei de selectie a Armatei si a nivelului de trai a membrilor acesteia;

5. Mediatic: crearea in permanenta a asa-ziselor „scandaluri de presa” in care mass media se lasa antrenata cu „dezinvoltura” in scopul distragerii opiniei publice de la adevaratele probleme ale natiunii, tabloidizarea presei scrise, a radioului si televiziunilor, crearea de falsi idoli eminamente idioti, asaltul financiar asupra televiziunii si radioului publice si exacerbarea divertismentului sexual sau cu conotatii sexuale pe posturile de televiziune;

6. Justitie: crearea impresiei ca aceasta este imposibil de reformat, ca membri ei fac parte din categoria coruptilor;

7. Legislativ: adoptarea unor legi superficial intocmite, cu scopul inducerii in eroare a opiniei publice ca „se lucreaza”;

8. Sanatate: modificarea permanenta a cadrului legislativ din domeniu, perceperea unor taxe pe serviciile medicale anterior gratuite, subfinantarea si capusarea sistemului, plecarea specialistilor in strainatate, dificultatea accederii la tratament, totul avind consecinta imbolnavirii natiunii si degradarii fondului ei genetic;

9. Invatamint: distrugerea bazei de selectie a corpului didactic prin pauperizarea acestei categorii, neacordarea drepturilor salariale legale, nereformarea sistemului de invatamint, distrugerea invatamintului superior si cercetarii, politizarea structurilor de conducere, schimbarea continua a programei de invatamint si bulversarea generatiilor tinere, cu consecinta aparitiei unei generatii slab educate si bulnerabile;

10. Romania ca membru al Uniunii Europene (aceasta noua Uniune Sovietica!): neindeplinirea sistematica a angajamentelor de reformare a justitiei; lipsa de performanta a europarlamentarilor romani si cooptarea pe listele de partid pe locuri eligibile a unor personalitati cu expertiza limitata, obsucre sau compromise;

11. Romania ca membru al NATO: transformarea treptata a Armatei Romaniei, un aliat activ si performant in cadrul Aliantei, intr-o armata fara resurse si implicit fara vizibilitate. Prin aceasta se distruge si singurul vector de promovare a politici externe romanesti!;

12. Informativ: distrugerea sistematica a credibilitatii serviciilor speciale din Romania, subfinantarea acestora, inducerea ideii ca principalele ocupatii ale acestora sint politia politica, jocurile de culise si afacerile murdare, ridiculizarea acestora (vezi cazul Les, teroristul in slapi!), inducerea ideii ca acestea sint incapabile si ineficiente (spionul Floricel), desfiintarea unor structuri de interventie (Acvila) pe motiv de frauda, consum exagerat de fonduri etc;

13. Etnic: transcederea problemei „autonomiei teritoriale” a minoritatii maghiare la un alt nivel prin radicalizarea discursului liderilor acesteia ca urmare a necooptarii la guvernare a UDMR .

Toate aceste observatii, din surse deschise, converg spre concluzia ca Romania se afla in mijlocul unei agresiuni, mijloacele folosite fiind exact cele din manualele de specialitate, oferite de clasa politica romaneasca aflata intr-o forma sau alta sub controlul agresorului. Agresorul, sau grupul de agresori, pot fi entitati statale sau grupari economico-financiare transnationale, servicii speciale de stat sau private. (…)

ADORMIREA SIMTURILOR ESTE DROGUL MASELOR NEMULTUMITE DE PROPRIA VIATA! Intre timp, in Romania e RAZBOI!”

sursa: mariobalint.blogspot.ro

Sursa: gandeste.org

Jocurile Olimpice - momente tulburatoare (video)

"Nu o să mă refer la actuala ediție a Jocurilor Olimpice, ci mai degrabă, vă invit să ne uităm la spiritul ce pune în mișcare aceste jocuri.

Astăzi, avem nevoie disperată de modele pentru a ne putea urma visele. Oamenii înțelepți scriu cărți, predau cursuri, îi învață și îi luminează pe ceilalți. Artiștii uimesc prin capodopere ce ne duc sufletele dincolo de materialitatea lumii.

Dar sportivii? Sportivii ne arată CUM să trecem prin viață. Ei pun pe tavă, în fața noastră, o bogăție de calități ce ne sunt necesare tuturor.

Să aruncăm o privire asupra lui Derek Redmond ce n-a câştigat nicio medalie olimpică, însă povestea sa e mai preţioasă şi mai frumoasă decât orice record şi orice medalie.

La Barcelona, Redmond, campion mondial la vremea respectivă, era favorit să câştige aurul în cursa de 400 de metri. În semifinale, a început excelent, dar nu s-a calificat pentru finală. Motivul îl vedeți în clipul următor."

Sursa: Filedelumina 

Sursa: danielroxin.blogspot.ro

Arhanghelul Mihail – Lupt pentru dreptate si adevar, iar integritatea îmi da putere!

Mihail este luptatorul care face ca lumina sa triumfe, dispersând umbrele negativitatii. El ne ajuta sa fim puternici în momente de grea cumpana, sa ne dizolvam tendintele negative si sa regasim forta necesara atunci când ne simtim singuri sau abandonati. 

Numele lui Mihail semnifica în ebraica: “Cel care este asemenea lui Dumnezeu”. Este arhanghelul pe care noi îl invocam sa ne ajute în lupta cu pulsiunile noastre negative si sa descoperim lumina din noi însine. Din punct de vedere istoric el este privit ca protectorul lui Israel si al bisericii catolice. Este considerat îngerul protector al politistilor, soldatilor si al copiilor mici, precum si al pelerinilor si calatorilor. El este razboinicul ceresc, comandantul ostilor îngeresti, care lupta pentru dreptate si ordine, ghidându-i pe toti cei care se afla în dificultate. Mihail este considerat si aducatorul de noroc si rabdare. 

Este asociat cu elementul foc, care simbolizeaza arderea a tot ceea ce este trecator, pentru a face loc luminii pure si esentiale. Uneori, se vorbeste despre el ca fiind binevoitorul Înger al Mortii, care ne conduce catre eliberare si nemurire. El este si Îngerul Justitiei, cel care “cântareste sufletele”. 

În religiile ebraice, crestine si islamice, Mihail este recunoscut ca fiind cel mai mare dintre îngeri. Este cunoscut sub diferite nume: Pazitorul cheii Paradisului, Comandantul Arhanghelilor, Ambasador al Prezentei Divine, Înger al Caintei, al Dreptatii, al Îndurarii si Sfintirii, Îngerul calauzitor a lui Israel, protectorul lui Iacob. Este neobosit în lupta pentru bine si îi apara pe cei slabi. Mihail îi însoteste si pe luptatorii solitari, deschizând calea catre aplanarea luptelor si a conflictelor de orice fel. 

Ne rugam Arhanghelului Mihail sa ne ajute în lupta cu propria noastra negativitate. De fiecare data când ne simtim prabusiti, el ne ajuta sa dobândim o noua viziune asupra existentei. Mihail ne ghideaza si ne protejeaza împotriva nedreptatii, ajutându-ne sa ne deschidem spre ceea ce este etern sau, cel putin, durabil. Putem sa-1 rugam sa ne ajute în toate situatiile în care ne simtim coplesiti de adversitati, izolati si adandonati. 

Lupt pentru dreptate si adevar, iar integritatea îmi da putere! 

Sursa: Lumea Ingerilor

Sursa:http://trezirea-constiintei.blogspot.ro 

Luna Iulie, lupta clasei politice in Romania?!?!

Predictii Romania luna Iulie 2012

In plan astrologic, luna iulie va veni cu schimbari, permutari in planul politicului. Asa cum ne-am obisnuit de la inceputul anului, jocurile din planul scenei politice sunt provocate de prezenta Nodului Sud in casa a X-a. Practic, Destinul vine si decide pentru tara noastra toate miscarile care au avut loc pana in acest moment, implicit continuitatea acestora de acum incolo si pana la final de an 2012.

Asadar, spuneam de la inceputul anului, faptul ca Guvernul Romaniei va fi inlocuit de un altul si tot la inceput de an mentionam ca imaginea dar si stabilitatea Institutiei Prezidentiale va suferi o schimbare. Iata-ne la jumatatea anului, perioada in care actualul presedinte al tarii a iesit practic de sub protectia planetei Jupiter in sectorul profesional. Spuneam in luna ianuarie ca acesta, presedintele, va avea protectie in primele sase luni ale anului 2012. Practic inceputul lunii iulie va veni cu incercari directe in ceea ce priveste stabilitatea fotoliului prezidential. In ultima perioada a lunii iunie, cu totii am putu urmari la posturile nationale, zvonuri, barfe si surse, care spuneau ca presedintele va fi suspendat din actuala functie. Acest lucru nu putea fi infaptuit din punct de vedere astrologic in luna iunie, insa trecerea in luna iulie cu siguranta va aduce unele decizii si rasturnari de situatie pentru actualul presedinte aflat in functiune. Deasemenea, fara a ma implica prea mult, se confirma faptul, ca in astrograma personala a domnului Traian Basescu se vedea clar prezenta marelui benefic Jupiter in sectorul profesional ceea ce a conferit de la sine, protectie. Incepand din luna iulie protectia va pierde in intesitate si continuitatea anului 2012, strict din punct de vedere astrologic, cu siguranta va aduce “batai de cap” si un mic cutremur in istitutia presidentiala a tarii. O conjunctura care odata constientizata ar putea aduce de la sine o demisie si nu suspendarea, asta in cazul in care se tin cont de anumiti parametri astrologici. Va incepe o perioada dificila pentru actualul presedinte, astfel incat din a doua jumatate a lunii august lucrurile vor fi si mai vizible de la o zi la cealalta.

In luna iulie si Guvernul Romaniei poate avea in prima etapa de suferit si asta datorita subtilizarilor, ocultizarilor si a tot ceea ce va fi patat la suprafata. Pentru actualul Guvern al Romaniei vor fi roadele disimularilor, planurilor subtile si speculatiilor indreptate catre acesta. Vom asista pe deoparte la o serie de minciuni, zvonuri, denigrari, calomnieri intre oamenii politici, alte gesturi extreme care pot fi vizibile, insa toate aceste elemente negative sun rodul prezentei lui Lilith in casa a X-a a tarii, care reprezinta, Institutia Prezidentiala si Guvernul. Vom asista pe tot parcursul lunii la opinii, gesturi si dialoguri unele extreme si care sa aduca in prim plan defaimarea si denigrarea dintr-o tabara in cealalta. In orice caz va fi interesant sa urmarim activitatile din planul politicului in care vom asista la o serie de arestari, perchezitii la domiciliu si chiar arestari ale unor persoane importante din provincie care detin functii de conducere la nivelul institutiilor guvernamentale. Primele doua saptamani ale lunii, din punct de vedere astrologic, vor aduce o mobilizare si intensificare a vietii politice negative, urmand ca din a doua jumatate a lunii, o parte din aspecte sa isi mai gaseasca solutionari.

Luna iulie va fi neagra si predispune dincolo de sezonul cald, predispozitia la moarte prin inec. Pozitia Lunii in casa mortii, anunta ca majoritatea incidentelor negative aduc in prim plan apa, dar si contributia lui saturn din casa a III-a a tarii care va aduce un nou val de accidente rutiere tragice, precum si accidentari domestice din care pot rezulta trecerea in nefiinta a populatiei. As spune ca mai trebuie mentionat un aspect, tot pentru aceasta luna, decesul unor personalitati sau trecerea in nefiinta a unor persoane importante cu functie de conducere. Cel mai grav eveniment care poate avea loc in primele doua saptamani ale lunii, pot avea legatura cu inundatiile, si incidentele in traficul aerian.

Relatiile si raporturile internationale pot avea de suferit in continuare. Prezenta unui aspect dificil in plan astrologic poate aduce de la sine o stare conflictuala, izbucnita spontan sau faptul ca Romania ca si tara poate fi sanctionata de catre forurile superioare ale Uniunii Europene dar si al celorlalte state. Si tot la acest capitol o serie de gesturi sau acte disperate sau in neconformitatea cu legea venite din partea cetatenilor de origine roamana care isi au domiciliul in alte state la nivel mondial.

In planul pozitiv, luna iulie pentru Romania, va aduce o serie de noi tratate, intre tara noastra si statele mebre ale UE dar si celelalte tari cu care Romania are acorduri de colaborare si totodata va fi o luna in care o serie de ordonante de urgenta pot avea efect pozitiv si cresterea nivelului de trai in conditiile actuale. Bineanteles ca va trebui sa tinem cont si de ceilalti factori si anume criza pe care o resimte toata lumea in acest interval de timp. Justitia, Ministerul de Interne si Servicile de Siguranta Nationala pot cunoaste inbunatatiri iar activitatea acestora va fi clar evidentiata si reflecatat la buletinele informative.

Poate izbucni in aceasta luna, iulie, un scandal care poate avea directa legatura cu Posta Romana, transportatorii dar si lucratorii din CFR si metrou. Aici cu siguranta vor fi unele aspecte care vor fi dezbatute si cateva neregului sau o serie de subtilitati care pot iesi acum in evidenta.

Rata natalitatii va fi in descrestere pentru luna iulie si cateva evenimente mai putin dorite la cre pot fi predispusi noii nascuti in primele trei saptamani ale lunii. Neglijenta in serviciu, abandonul, dar si pruncuciderea sunt cateva aspecte care din punct de vedere astrologic isi vor face simtita prezenta si va trebui sa avem grija ca cetateni la aceste aspecte negative!

Oscilatiile in planul financiar vor avea continuitate. Insa fara a afecta bunul mers al actualei societati. Lucrurile vor sta ca si pana acum cu oscilatiile de rigoare si grija zilei de maine. Luna prezenta in casa a VIII-a poate aduce pierderea increderii unui imprumut la nivel international si care nu poate fi posibil in urmatoarele trei saptamani. Practic o situatie precara, care va aduce pe buzele cetatenilor din Romania, o serie de nemultumiri.

Tranzitul planetei Marte (foc-ul) care a inceput din urma cu trei saptamani in casa a IV-a a Romaniei, aduce valurile de canicula si schimbari bruste ale climei pentru intervale de scurta durata. Planeta Marte ca element de foc provoaca si anunta in planul meteorologic o serie de fenomene care pot fi extreme. De la canicula pana la inundatii si bineanteles miscari seismice de intensitate mica, practic cutremure care nu vor si resimtite pe teritoriul tarii noastre. Asa cum spuneam si pentru luna iulie se anunta o serie de cutremure vizibile atat lanaga tara noastra cat si in lume. Un alt aspect important are directa legatura cu eruptiile solare, pe care fiecare dintre noi le va resimti. Incepand din a doua jumatate a lunii iunie si pana la final de an caldura va fi un element care poate provoca decesul in randurile populatiei, mai mult o prelungire a verii pentru lunile septembrie, octombire si chiar noiembrie. Vom avea parte de o toamana lunga si o vara caniculara, dincolo de extremele pe care fiecare dintre noi le va resimti. Spuneam la inceput ca Luna, care reprezinta apa, lichidele, furtunile, pozitionata in casa mortii poate aduce o serie de treceri in nefiinta care sa aibe la baza, contactele cu apa sau atmosfera incarcata si aici fac referinta la fulgere si tunete.

In concluzie, luna iulie pentru Romania, va veni cu schimbari in planul Institutiei Prezidentiale. Vom asista la inceputul acestora, deasmenea o luna in care fluctuatiile social economice vor fi vizibile si se pot acutiza. Continuitatea arestarilor in lumea persoanelor publice si importante si care au functie de conducere in tara noastra. O luna echilibrata intr-un cuvant, insa dezechilibrata la nivelul politicului, pentru ca, vom asista in continuare la acuzatii, calomnii si gesturi disperate venite din partea persoanelor care alcatuiesc clasa politica la ora actuala in Romania!

Ca de fiecare data, imi fac datoria sa mentionez ca informatiile puse la indemana cititorului se bazeaza pe calcule astrologice si ele pot fi intr-o masura mai mica sau mai mare in conformitatea cu actiunile momentului din tara noastra. 

Publicat de Ioan Burculet

Sursa: http://constelatiadestinului.blogspot.ro

Lupta eroilor cu intunericul si ignoranta

Materia devine si mai densa, iar spiritele intermediare precum gnomii, elfii, salamandrele si ondinele, devin din ce in ce mai greu de perceput de catre oameni. Inconstientul pierde din ce in ce mai mult teren in favoarea constientului, iar individul va incepe sa creada ca ceea ce nu se vede nu are cum sa existe. Armatele intunericului gasesc noi modalitati de ai pacali pe oameni sa le devina aliati. Incepe era magiei negre. Egoul uman se solidifica, iar „miracolul” obtinut fara morala si etica prin impunerea vointei asupra naturii sfarsesc prin a transforma umanitatea intr-un loc al pustiirii si al mortii. Este timpul ca Orfeu sa intre in scena si sa le aminteasca oamenilor ca frumosul si puritatea sunt singurele capabile sa le aduca fericirea. Atunci apar artele si scolile misteriilor. La evrei, Iov spune povestea revoltei omului impotriva nedreptatii. Neintelegand de ce asupra creatiei s-a abatut blestemul, Iov afla de la Dumnezeu, ca propria alegere a lor de a sluji raul a condus umanitatea la acest dezastru. Limbajul se articuleaza, apare muzica, matematica, astronomia ca discilpline si arte demne sa-i reaminteasca omului calea spre Divin.Ideea de spatiu si timp devine mai clara, iar omul acelor epoci intelege ca are un timp limitat pentru a-si exprima obtiunea, va alege sa slujeasca Lumina sau se va lasa pacalit de desertaciunea intunericului. Sfinxul de la Giseh contine cifrate in el constelatiile Leului, Taurului, Scorpionului si Varsatorului, adica exact al celor patru elemente care aveau sa definitiveze procesul de condensare a materiei. Atunci constiinta a fost prinsa in „inchisoarea trupului”. Faptul ca Oedip il invinge pe Sfinx raspunzand corect la intrebarea: „Ce merge mai intai in patru picioare, apoi pe doua si in final in trei picioare” ne arata ca din acel moment in om se afla deja constiinta intregii naturi. De atunci, portile Raiului sunt inchise, iar omul nu va mai putea ajunge ACASA, decat prin propria constiinta, fara a mai beneficia de ajutorul direct al lumilor superioare. Intre idei si materializarea lor incepe sa se produca o prapastie care va culmina mult mai tarziu, cu aparitia doctrinelor materialiste.

UN PERICOL MORTAL PENTRU USL…

Acest articol apartine blogului Newsro123.com 

Sorin Rosca Stanescu

S-a spus ca daca esueaza negocierile din Bucuresti pot dinamita alianta. E fals. S-a spus ca acelasi efect il poate avea lupta pentru putere din cateva localitati disputate si de PSD si de PNL. Tot fals. S-a spus ca cei doi lideri, Ponta si Antonescu, sunt de fapt rivali. Si ca isi ascut cutitele pe sub masa. Al treilea fals. Se invoca, de catre adversarii USL, teza conform careia, dupa locale, partidele din USL se pot incaiera. Al patrulea fals. Dar daca toate cele de mai sus sunt afirmatii neadevarate, exista totusi o tema inca nelansata dar cat se poate de adecvata. Disolutia PDL ar putea arunca in aer USL.

Incep printr-un citat. “In ceea ce priveste alegerile locale, suntem singuri impotriva tuturor. In conditiile in care vom avea votul uninominal, nu se mai pune problema niciunei aliante, pentru ca aceasta inseamna candidatura unei persoane impotriva altei persoane. Nu vom mai face aliante cu nimeni pentru a ne sustine candidatul. Ne vom bate direct in competitia pentru consiliile judetene si primarii. Singurul nostru aliat este cetateanul.” Aceasta celebra declaratie ii apartine lui Emil Boc si este anterioara alegerilor locale din 2008. L-am consemnat pentru ca cititorii sa poata observa ceea ce face diferenta dintre un PDL puternic, cum era atunci acest partid, si un PDL in disolutie. Astazi, acelasi partid, aflat culmea la guvernare – la alegerile precedente, PDL era in opozitie –, este gata sa incheie aliante cu oricine. Chiar si cu partide inventate. Doar, doar va reusi sa diminueze teribila hemoragie electorala. Si nu numai ca incheie aliante. Dar se si camufleaza.

Pe masura ce devine mai vulnerabil, PDL dobandeste si aptitudini cameleonice de invidiat. In unele localitati si-a schimbat pur si simplu denumirea. Nu mai e partid. E miscare. Nu mai reprezinta dreapta. Ci direct poporul. Sau, ma rog, poporul din orasul respectiv. Nu mai e, Doamne fereste, portocaliu. Ci mai degraba verde. Iar fruntasii sai, pentru a se mai agata fie si numai de amintirea puterii, sunt gata sa-si faca si operatii estetice.

Dar culmea neasumarii propriului statut, culmea evadarii din propria identitate o reprezinta nu atat plecarea masiva spre USL a unor lideri nationali ori locali, ci cu totul altceva. Faptul ca cei mai multi dintre fruntasii PDL accepta cu seninatate si chiar sustin formarea unui alt partid. Numit “miscarea Razvan Ungureanu”. Si sunt gata sa plece acolo cu arme si bagaje. Asadar, panica este atat de mare in interiorul PDL, incat nu numai ca multi dintre membrii sai rup randurile plecand cu arme si bagaje in tabara inamica, ci si aceia care raman s-ar inscrie intr-un alt partid. Numai sa nu mai fie in PDL.

Situatia pe care am descris-o succint mai sus contureaza o realitate fara precedent in istoria recenta. Un partid politic, la putere fiind, este pe cale sa dispara pur si simplu, si asta inainte de a se fi confruntat cu alegatorii. Si nu sub iminenta parlamentarelor si chiar anterior alegerilor locale.

Nu este exclus sa descoperim intr-un viitor apropiat ca USL nu mai are rost. Dar asta nu fiindca alianta este roasa din interior de vreun vierme. Ci fiindca nu va mai avea adversar. Urat mai poate sfarsi acest regim Traian Basescu!

Sursa: News.ro Ştiri pe Blog

LUPTELE INTERNE ȘI CALEA SPRE DEZASTRU (MAZINKERT)

Acest articol apartine blogului Cristian Negrea

La ora actuală, pe arena internațională se petrec lucruri extrem de grave care vor afecta direct și Rmânia. Am expus unele dintre ele în articolul Noul cutremur geopolitic, dar parcă noi, românii, ne comportăm ca niște zombi sedați care ignoră tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, fiind profund interesați doar de luptele politice interne fără de sfârșit. Pentru noi, pentru massmedia noastră este mai important cine pleacă dintr-un partid și cum se schimbă echilibrul în parlament, cine și ce mai zice despre bătălia politică internă cu unicul scop electoral. Între timp, pe plan internațional se petrec evenimente majore, se cutremură din temelii vechea ordine și se impun reguli noi despre care nici nu avem habar, dar aceste fapte se întâmplă, fie că ne place sau nu. Dar, ca de obicei, noi stăm deoparte și habar nu avem, stăm pe margine și aplaudăm sau huiduim evoluțiile pe scena politică internă, numărând cu înfrigurare locurile din parlament și viitoarea configurație politică.

Între timp, știe cineva că Rogozin a fost numit responsabil pentru Transnistria din partea Rusiei? Știe cineva ce înseamnă asta sau cine este acest Rogozin? Știe cineva ce a declarat acesta? Și ce implică asta? Știe cineva despre articolele publicate pe Regnum despre poporul român și despre Basarabia, tocmai acum, culmea coincidenţei, şi care insistă pe caracterul rusesc al acestei provincii românești, în ciuda tuturor evidențelor, inclusiv al declarațiilor responsabililor ruși care confirmă caracterul românesc al Basarabiei (vezi Românitatea Basarabiei după autorii ruşi)). Dar nu, massmedia noastră este prea ocupată cu bălăcăreala noastră internă în timp ce Hannibal ante portas! 

Da, așa este, ne merităm soarta, suntem în coada Europei, culmea, noi, care ne-am bătut cu cele mai mari imperii, i-am făcut să muște țărâna pe turci, pe ruși, pe austro-ungari, pe germani, și pe cine mai vreți voi, și am rămas aici ca o insulă latină înconjurată de dușmani care ne doreau dispariția, o enigmă și un miracol, după cum spunea Gheorghe Brătianu, ucis de comuniști în închisoarea de la Sighet. Dar şi acum, tot noi, urmaşii celor care i-au îngenuncheat pe cei susnumiţi, suntem departe de a merita jertfa înaintaşilor noştri. Uitaţi-vă la noi!

Cu atât mai mult pot spune că ne merităm soarta, este suficient să ne uităm pe forumuri, oriunde este vorba de politica internă vom găsi sute de comentarii, pro și contra, înjurături, demonstrații, explicații, despicări ale firului în zeci de bucăți, pasiunea politică internă se manifestă din plin.

Dar când vine vorba de o problemă externă, pauză. Toți acești postaci care luptă cu aplomb pentru o cauză electorală devin muți ca peștii. De parcă nu ar fi important, deși tocmai asta este cel mai important. Am încercat să explic aceste lucruri în articolul Dreptul istoric, starea de fapt şi bătăliile internetului), dacă cineva s-ar obosi să-l citească. Este suficient să comparăm numărul de comentarii de pe forumuri unde se dicută politica internă și cele referitoare la problemele externe. Veți fi siderați de interesul publicului pentru intern, chiar dacă la extern se petrec lucruri majore care vor implica și internul. De parcă am trăi într-o lume absurdă, mi se pare că politicienii noștri ar fi ca și cum s-ar lupta pentru conducerea Titanicului în timp ce acesta se scufundă lovit de aisbergul extern.

Lupta politică internă care duce la căderea statului nu este ceva nou. Doresc doar să exemplific cu un caz din istorie și cred că am ales unul reprezentativ.

Mazinkert (1071) sau cum să pierzi un imperiu 

Nu degeaba se spune că înainte de a fi doborâte de dinafară, marile imperii sunt măcinate din interior. Bizanţul nu a făcut excepţie, deşi s-a menţinut ca o forţă puternică timp de încă o mie de ani de la căderea Imperiului Roman. Dar, în mare măsură, s-a menţinut nu numai prin forţa armelor, ci şi printr-un amestec de diplomaţie şi intrigă, asmuţind duşmanii unii împotriva altora, recurgând la astfel de mijloace din ce în ce mai des. Dar această predilecţie spre intrigă a amorţit spiritul războinic, întreţinerea unei armate puternice, diminuând astfel capacitatea militară a imperiului, care s-a văzut astfel lipsit de baza puterii, deoarece de fiecare dată când nu merge altfel, calea armelor rămâne singura opţiune. Iar imperiul se vedea pus în situaţia de a nu avea această ultimă opţiune. Mai mult, predilecţia spre intrigă şi lupte interne între familiile puternice a devenit regula de bază, tot mai multe resurse consumându-se în lupta politică pentru putere, în timp ce administrarea imperiului rămânea o problemă secundară. Poate dacă am fi trăit pe vremea aceea în Bizanţ, mare diferenţă nu am fi sesizat între luptele politice de atunci şi cele de acum de la noi. Dar pe ei acestea i-au costat un imperiu. Pe noi? Cât ne costă, sau cât ne va costa?

Imperiul bizantin, în cei o mie de ani de existenţă de după căderea Imperiului Roman de Apus (476 AD) a trecut prin mai multe faze, atât de expansiune (sub Iustinian), cât şi declin. Valurile necruţătoare ale Islamului, iscate de Mohamed în Peninsula Arabică, după ce au înecat Arabia, nordul Africii, Spania, fiind oprite de Carol Martel (bunicul lui Carol cel Mare la Poitires, 732), iar în est supunând teritorii până în Asia Centrală, s-au izbit şi de zidurile Constantinopolelui în anii 717-718. Focul grecesc i-a salvat atunci pe bizantini, dar arabii muşcă şi înghit tot mai multe felii din vechiul imperiu. La început, ajungând cu cuceririle în Asia Centrală şi impunând religia islamică, arabii au folosit popoarele turcice ca şi sclavi în propriile lor armate. Dar în timp, după ce au adoptat islamul ca şi religie, aceste popoare au început să-şi ducă politica proprie de expansiune, de asemenea în numele Profetului. În secolele X şi XI, conducători turcici ca şi Mahmud al Gazni au dus expansiunea în India, iar alte popoare s-au extins spre vest, către Anatolia. Aceştia din urmă au fost turcii seleucizi sau selgiucizi.

Ca un val nimicitor au coborât între anii 1028-1038 de la nord de Marea Aral, ocupând cu repeziciune şi instituind un imperiu care a ajuns (în perioada de maximă extindere) din Anatolia până în India, provincia Punjab. În 1055 cuceresc Bagdadul şi se extind tot mai mult spre vest, călcând hotarele şi ducând raiduri în interiorul Imperiului Bizantin.

La conducerea Imperiului Selgiucid ajunge în 1062 Arp Aslan, moștenind tronul de la unchiul său Toghril Beg. Cronicile sunt oarecum neclare asupra personalității sale, unele insistând asupra cruzimii sale, altele asupra eficienței sale ca lider și asupra faptului că era un drept judecător. Un lucru este sigur, a fost un mare lider militar, combinând cu ușurință prudența, șmecheria și voința de neclintit. Datorită acestor calități reușește să cucerească Georgia, Armenia și Anatolia.

De partea cealaltă, în anul 1068, moare Constantin al X-lea Ducas, iar văduva sa, Eudochia, și-a ales ca soț și viitor împărat un tânăr general pe nume Romanus Diogenes. Acesta era un general capabil, curajos, capabil să însuflețească propriile trupe și să înspăimânte dușmanii.

Timp de secole, armata bizantină a stat și apărat frontierele imperiului, în ultima vreme mai ales împotriva puterii tot mai agresive a Islamului. Dar imperiile și obosesc, e suficient ca la tron să se succeadă câțiva despoți care să risipească finanțele văduvind armata de resurse, pentru ca lucrurile să intre într-o spirală greu de controlat. Mai mult, lenevia, luxul care corupea pe oricine în capitala imperială de la Constantinopole, intrigile și disputele interne pentru putere, puteau face pe oricine să se complacă în atmosfera trândavă și coruptă, plină de petreceri din palatele imperiale. Iar când banii au devenit mai puțini, prima care a avut de suferit a fost armata și flota care pe vremuri era stăpâna estului Mediteranei.

Paradoxal, Romanus Diogenus era un adevărat general și luptător, decis readucă imperiului statutul și gloria de odinioară. A început reorganizarea armatei, cheltuind pentru asta sume importante din visteria destul de săracă a imperiului. Cum era și normal la curtea bizantină, împăratul avea și dușmani. În primul rând era dușmănit chiar de familia Ducas, a fostului împărat decedat, care îl privea ca și pe un uzurpator și încerca să-l detroneze. Poate altul i-ar fi ucis pur și simplu, dar Romanus era un împărat cu suflet nobil și care nu dorea să-și înceapă domnia cu o crimă. S-a mulțumit doar să-l exileze pe adversarul cel mai înverșunat, fratele fostului împărat, Ioan Ducas. Concomitent, a încercat sau a fost nevoit să-i apropie pe ceilalți membri ai familiei, în special pe Andronicus Ducas, fiul exilatului Ioan Ducas. A greșit.

A greșit încă o dată atunci când a refuzat o soluție diplomatică, la aflarea veștii distrugerii Armeniei, aliata sa, și a capitalei sale Ani de către selgiucizii lui Arp Aslan. Mizând pe cartea războiului, se pare că s-a pripit, armata nu era încă suficient de organizată, doar superioritatea numerică ar fi putut aduce decizia de partea bizantină. Dar și numărul ridicat al soldaților bizantini era înșelător. Ideea de a servi în armată căzuse în desuetitudine pentru tinerii bizantini, așa că imperiul a angajat o sumedenie de mercenari, pe a căror loialitate, deși plătită cu bani grei, nu se putea conta în momentul în care lucrurile începeau să meargă prost. Mai mult, existența mulțimii de mercenari care nu cunoșteau limba și stilul de luptă al bizantinilor creea majore dificultăți de comunicare și de înțelegere a ordinelor și manevrelor imenselor și multiplelor corpuri de oaste. Mai mult, comandanții bizantini nu puteau conta pe loialitatea unora dintre mercenari, temându-se ca aceștia să nu dezerteze sau să se alăture inamicului.

Totuși, Romanus decide războiul. La începutul lunii martie 1071, el părăsește Constantinopole pentru a se îndrepta spre Sebastea, unde îl aștepta grosul oștirii, peste 100 000 de combatanți. Romanus era hotărât să recucerească cu forța armelor orașele strategice ale Armeniei, chiar dacă golise visteria pentru asta. Ne-au rămas cronicile arabe ce descriau imensele mașini de asediu trase de mai multe atelaje de boi, cavaleria imperială Tagmata, regimentele de cataphracți (cavaleri înzăuați) purtând însemnele funcției lor, pumnul blindat al armatei bizantine. În urma lor, defilând pe străzile Constantinopolelului, mercenarii europeni, normanzi, unii dintre ei veterani ai bătăliei de la Hastings de acum cinci ani, când Wilhelm, ducele Normadiei, cucerește Anglia, ruși cu bărbi roșii, iar la loc de cinste, garda de corp varegă a împăratului, formată din vikingi, care de ani buni, datorită calităților lor de luptători, erau angajați ca și corp de elită. La Sebastea Romanus s-a reunit cu restul armatei, care cuprindea un număr enorm de mercenari asiatici, cumani, khazari, alani, georgieni și armeni, practic o oglindire a lipsei de unitate a armatei imperiului. Mulți dintre mercenari erau recruți prea puțin instruiți și nedisciplinați, pe coeziunea lor neputându-se pune vreo bază.

Dar împăratul nu se putea lipsi de confortul imperial, semn că moravurile generalului devenit împărat au început să se schimbe. Au fost aduși sute de asini încărcați cu vase de argint, candelabre, biblioteca și garderoba personală impresionantă, băi turcești și chiar și o capelă privată cu toate icoanele. Nu este de mirare că Romanus nici nu și-a dat seama că și-a supraextins liniile de comunicații.

De partea cealaltă, Arp Aslan nu plănuia vreun război cu bizantinii, ba chiar se spune că era un admirator al imperiului. Dimpotrivă, el se afla la Alep, pregătind o campanie împotriva fatimizilor egipteni, când a aflat de campania lui Romanus spre Armenia. Împreună cu garda sa de vreo 4 000 de luptători se îndreaptă spre lacul Van, strângându-și armata de pe drum, astfel că ajuns la Khoi (est de lacul Van), armata sa număra cam 40 000 de călăreți, majoritatea luptători încercați în campaniile anterioare sau în raidurile caracteristice selgiucizilor.

Ajuns la Erzurum, Romanus și-a împărțit armata, trimițându-i pe normanzi lui Roussel de Bailleul și infanteria lui Iosif Tarchaniotes să pustiască teritoriul de la vest de lacul Van, cu restul trupelor asediind și ocupând Manzikert. Își trimite mii de oameni în căutare de hrană prin zonele aride din regiune, diminuându-și serios forțele, judecând astfel greșit capacitatea de răspuns a turcilor.

De la Khoi, Arp Aslan îl trimite în recunoaștere pe emirul Sundak cu puternice trupe de cavalerie, care se întâlnesc cu corpul bizantin al lui Roussel și Tarchanoites, pe care îl bate și-l aruncă spre vest. Greu explicabilă această înfrângere, nu este exclusă nici posibilitatea unei trădări. După această luptă, emirul Sundak începe să hărțuiască corpul principal, cel al împăratului. Romanus îl trite pe Nicephorus Bryennius să-i alunge, dar acesta intră într-o ambuscadă și aproape este anihilat. Cererile sale de ajutor îl surprind pe Romanus, care începe să-și dea seama că și-a subapreciat dușmanul. Pe de altă parte, se întreabă dacă nu cumva Bryennius exagerează. Totuși, trimite ca întăriri o formațiune puternică sub ordinele comandantului armean Basiliakos, care nimerește direct într-o ambuscadă, forțele sale sunt anihilate iar el însuși capturat. Totuși, Nicephorus Bryennus, rănit, reușește să să dezangajeze din luptă, și cu ce oșteni îi mai rămăseseră, să se întoarcă în tabără. Moralul bizantinilor începuse să se erodeze deja, iar unii dintre mercenari, precum cei uzi, înrudiți cu selgiucizii, dezertează în masă.

Simțind momentul, turcii hărțuiesc întreaga noapte tabăra bizantină, atacând și retrăgându-se, lansând o ploaie de săgeți, mai mult pentru a-și împiedica inamicul să se odihnească. Dimineața, Arp Aslan era conștient că a câștigat prima rundă, dar era departe să fi câștigat bătălia, cu atât mai puțin războiul. Armata bizantină încă era deosebit de numeroasă, iar Romanus era un general capabil. De aceea a trimis solii de pace, refuzate de Romanus, care nu se putea întoarce fără o victorie, măcar una de compromis, după ce golise visteria, dacă mai dorea să-și mențină tronul. Oferta fiindu-i refuzată, Arp Aslan adună emirii și îi pune să-i jure credință fiului său Malik Shah dacă va cădea în luptă, apoi îmbracă vestmântul alb (dacă va muri îi va servi ca și giulgiu) și se înarmează cu buzduganul (armă pentru lupta corp la corp) semn că va lupta până la ultima suflare.

Vineri, 26 august 1071, în împrejurimile Manzikertului, o zi neagră pentru Imperiul Bizantin. După această zi, imperiul nu va mai fi niciodată ce a fost.

Armata bizantină s-a orânduit pe două linii lungi, fiecare cu o adâncime de câteva rânduri. Centrul cuprindea trupele de gardă, conduse de însuși Romanus, în stânga erau trupele europene conduse de Nicephorus Bryennus, iar dreapta era formată din mercenarii și recruții din Anatolia, comandați de Alyattes. Rezerva era condusă de Andronicus Ducas, dușmanul înverșunat al lui Romanus. Bătălia începe cu atacul centrului, condus de Romanus, spre liniile turce. Acesta încerca să folosească cavaleria grea, cataphracții, pentru a zdrobi centrul liniilor turcești. Centrul turcesc pornește cu strigăte de Allah spre cavaleria grea bizantină, dar în ultimul moment, după ce au lansat o ploaie de săgeți asupra lor, se întorc simulând retragerea, atrăgându-i pe bizantini tot mai departe. Foloseau tactica lor favorită, de hărțuială, apropiindu-se, angajând lupta și retrăgându-se rapid, sau lansând salve de săgeți de la distanțe sigure, provocând pierderi. Toate atacurile bizantine lovesc în gol, turcii neprimind lupta, doar hărțuind corpurile de oaste bizantină. Flancurile imperiale s-au deplasat și ele, pentru a menține legătura cu centrul, expunându-se și ele atacurilor de hărțuială ale cavaleriei ușoare turce. Aceeași tactică de hărțuială, aplicată de călăreții stepelor, începând cu hunii și urmând cu mongolii, care punea în dificultate armatele europene, bazate mai mult pe infanterie și cavalerie grea.

Romanus îi urmărea pe turci prin câmpia largă, încercând să-i silească să primească lupta, dar aceștia evitau orice angajament mai serios, atrăgându-i pe bizantini tot mai departe, spre dealurile înconjurătoare. Atacurile lor de hărțuială provocau pierderi și scădeau tot mai mult moralul trupelor, mai ales că nu le puteau răspunde decât cu șarjele mercenarilor cumani și pecenegi, dar aceștia nu erau capabili de o lovitură puternică. Iar barajele de săgeți continuau să secere rândurile bizantinilor. Romanus a ajuns la tabăra turcă, acum pustie.

Dar soarele se grăbea spre apus, și Romanus a început să se teamă de o ambuscadă, fiind deja la mare distanță de tabăra proprie și zidurile protectoare ale Manzikertului. Începea să se teamă că turcii ar putea să-i jefuiască tabăra. De aceea a decis retragerea în ordine către tabără. O operațiune dificilă, ținând cont de distanța pe care se întindea armata bizantină și dificultățile de comunicare, mai ales cu mercenarii și recruții care nu prea înțelegeau manevrele bizantine. Cert este că Romanus ordonă oprirea și retragerea în ordine, semnalizând cu întoarcerea stindardelor imperiale. Frontul bizantin se îndindea pe o distanță de 8 – 10 km pe ambele laturi, iar în flancuri trupele erau angajate în luptă cu detașamentele de hărțuială turcești. Întoarcerea stindardelor a fost interpretată de către mercenari și recruți ca și o înfrângere a centrului împăratului, așa că panica s-a extins, mai ales la flancul drept bizantin, transformându-se într-o fugă generalizată, fără nicio ordine.

Arp Aslan nu-și putea crede ochilor la ce cadou primea din partea bizantinilor. Fără să piardă vremea, ordonă un atac general care izbește prin golurile lăsate de mercenarii panicați. Flancul drept bizantin se prăbușește, mercenarii fugind și aruncându-și armele doar pentru a fi măcelăriți de cavaleria turcă. Centrul și flancul stâng încearcă să se retragă în ordine, dar sunt izbiți puternic din flanc și spate, tăindu-li-se retragerea. Centrul a fost înconjurat și presat puternic, dar încă totul nu era pierdut. Romanus ordonă rezervei conduse de Andronicus Ducas să avanseze și să vină în ajutor. Dar acesta gândi că sosise clipa răzbunării, așa că împrăștie zvonul că împăratul ar fi fost învins, chiar ucis, și retrage rezerva și trupele din spate în tabără, fără să fie atacat de turci, lăsând centrul și pe împărat să fie anihilați.

Romanus a luptat eroic, înconjurat de garda varegă, prin ploaia de săgeți. Țintele predilecte ale turcilor erau caii, care odată doborâți făceau cavalerii greoi în armuri ținte ușoare, care nu se puteau apăra. Varegii au luptat cu sălbăticie, apărându-se cu scuturile mari și mânuind topoarele de luptă, dar în zadar. Calul împăratului a fost doborât, prinzându-l sub el. Un luptător mameluc l-a scos de acolo, capturând pentru prima oară un împărat bizantin în viață.

Andronicus Ducas se răzbunase, dar cu ce preț! Căștigase o satisfacție personală, dar bizantinii își pierd imperiul. Dar politica ambițiilor marilor familii nu se oprește aici. După capturarea lui Romanus Diogenes, pe tronul Bizanțului ajunge fiul mai mare al Eudochiei și al împăratului decedat Constantin al X-lea Ducas, sub numele de Mihail al VII-lea Ducas. În anul următor, Arp Aslan, generos și din calcul politic, îl eliberează pe Romanus Diogenes. Pe drumul de întoarcere spre Constantinopole este capturat de Andronicus Ducas și îi sunt scoși ochii la 27 iulie 1072, murind la scurtă vreme în urma unei infecții.

Conducerea imperiului sub Mihail al VII-lea se dovedește dezastruoasă. Împăratul se încojoară de lux, slăbind și mai mult armata și flota, incapabilă să facă față dușmanilor externi. În 1073, o nouă expediție împotriva selgiucizilor, condusă de viitorul împărat Alexios I Comenul se încheie cu un nou dezastru, însuși comandantul fiind capturat. În același an, Nestor, guvernatorul unor orașe de la Dunăre se revoltă și el, dar nu are forța de a asedia Constantinopole. După noul eșec împotriva selgiucizilor, conduși de fiul lui Arp Aslan, acesta fiind ucis la un an după victoria de la Manzikert în Persia, Malik Shah I, mercenarii din vestul țării se revoltă, conduși de Roussel de Ballieul, învingându-l și capturându-l pe Ioan Ducas, comandantul expediției împotriva lor. Fiul lui Ioan Ducas, Andronicus, este grav rănit și capturat și el. Andronicus este eliberat pentru a se putea trata la Constantinopole, dar moare bolnav în 1077. Acești mercenari îl susțin pe capturatul Ioan Ducas ca și contracandidat la tronul Constantinopolelului.

Mihail al VII-lea este nevoit să recunoască pierderea Anatoliei către turcii selgiucizi, ba mai mult să și-i facă aliați împotriva răsculaților. O armată bizantină condusă de Alexios împreună cu una selgiucidă condusă de Malik Shah înfrâng răsculații și-l capturează pe Ioan Ducas.

Dar imperiul era la pământ. Pierduse cam un sfert din teritoriu, finanțele erau la pământ, inflația atinsese cote astronomice, iar luptele interne și războaiele civile nu mai conteneau. În 1078, doi generali, Nicephorus Bryennes și Nicephorus Botaneiates, răscoală provinciile din Balcani și ce mai rămăsese din Anatolia și câștigaseră și sprijinul selgiucizilor, deveniți arbitri în disputele din cadrul imperiului. Răsculații ajung la Constantinopole și forțează abdicarea lui Mihail al VII-lea care se retrage la o mănăstire. Succesorul său a fost Nicephorus al III-lea Botaneiates, care moare în 1081, fiind urmat la tron de Alexios I Comenul.

După dezastrul de la Manzikert, Imperiul Bizantin nu și-a mai revenit niciodată. Haosul a continuat, teritorii vaste au fost pierdute, inclusiv Ierusalimul și orașele sfinte sunt ocupate de selgiucizi, fapt care va avea ca și consecință directă apariția cruciadelor. Cruciada I va cuceri Ierusalimul în 1089, apărând un nou concurent în regiune, Imperiul Latin al cruciaților. Cruciada a patra va cuceri Constantinopolele pentru aproape șaptezeci de ani, în anul 1204. Constantinopolele va mai supraviețui cu greutate, pierzând tot mai multe teritorii, până va fi cucerit de turcii otomani conduși de Mahomed al II-lea la 1453.

Malik Shah, fiul lui Arp Aslan, va domni peste Imperiul Selgiucid până la moartea sa, în 1092. Dar încă din timpul domniei sale se vedeau tendințele centrifuge, de fărâmițare. Din fericire pentru Imperiul Bizantin, la moartea sa, imperiul selgiucid se fragmentează între fratele și fii săi, nemaifiind o amenințare militară reală. Dar ascensiunea altui popor turcic, otomanii, va aduce din nou amenințarea islamică la porțile Constantinopolelui și ale Europei, amenințare care se va dovedi fatală.

Ca și concluzii, nu vreau să intru prea mult în comparații, dar mie mi se par cei ce încearcă să destabilizeze România în situația politică externă actuală la fel de iresponsabili, sau orbiți de temele electorale, ca și Andronicus Ducas. Iar rezultatul în mod sigur, va fi identic. Dumnezeu să aibă în pază România! 

Sursa: Blog – Cristian Negrea