De aceea Va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre. (Marcu 11, 24-25).
Marele anunţ a fost făcut de către cercetătorii de la Institutul de Nanoştiinţă Kavli din cadrul Universităţii de Tehnologie din Delft, Olanda
Ei sunt cei care au teleportat atomi pe o distanţă de trei metri, cu o acurateţe de 100%. Cercetătorii au folosit trei particule entanglate, un atom de nitrogen şi doi electroni, cu ajutorul cărora au teleportat informaţia. Această performanţă incredibilă sugerează că pe viitor chiar şi obiectele mari ar putea fi fi teleportate, inclusiv oamenii. Oamenii sunt "doar o colecţie de atomi dispuşi într-un anumit mod", a declarat profesorul Ronald Hanson, coordonatorul experimentului.
Desigur, acest tip de teleportare poate fi utilă şi pentru securizarea informaţiei.Astfel, datele pot fi teleportate între două puncte şi astfel vor fi imposibil de interceptat, scriu cei de la Daily Mail. Un alt experiment şi mai ambiţios, care presupuneteleportarea informaţiei între două clădiri, pe o distanţă de 1.300 de metri, este programat pentru luna iulie.
Înregistrarea audio de mai jos reprezintă un interviu realizat de postul de radio Coast to Coast AM din America cu Andrew Basiago, cunoscut mai ales ca participant activ în cadrul unor „proiecte negre” (Black Projects) neguvernamentale, desfăşurate în deceniile trecute sub conducerea unei elite despre care fostul preşedinte american, Dwight Eisenhower, spunea că reprezintă temutul complex militar-industrial, de care omenirea trebuie să se ferească şi pe care trebuie să-l anihileze.
Andrew Basiago revelează în acest interviu ce a făcut această elită cu tehnologia respectivă după 1960. De ce ar trebui să-l credem pe Basiago? Poate pentru faptul că el a făcut parte din echipa de copii recrutaţi şi antrenaţi pentru a fi teleportaţi mai apoi în diferite locaţii de pe planeta noastră şi pe Marte, în cadrul Proiectului Pegas.
Pentru oamenii obişnuiţi şi superficiali, care nu cunosc mare lucru despre aceste aspecte şi nici detalii în legătură cu astfel de acţiuni din culisele puterii, aceste elemente şi dezvăluiri reprezintă doar material SF. Pentru cunoscători, ele înseamnă însă cu mult mai mult.
Andrew Basiago îşi descrie experienţele personale din cadrul programului DARPA – Proiectul Pegas şi ceea ce el afirmă a fi adevărul despre experimentele unei elite guvernamentale în legătură cu călătoria în timp şi cu tehnologia teleportării.
El afirmă că tatăl său l-a introdus în programul experimental american despre care am amintit mai sus; antrenamentele şi experimentele au durat din 1969 până în 1972. Basiago spune că a fost teleportat dintr-o locaţie în Woodbridge, New Jersey, în Santa Fe, cu ajutorul unui dispozitiv derivat din tehnologia inventată de Nicola Tesla.
El explică faptul că în faţa celui care realizează experimentul de teleportare se deschide un fel de „cavernă” ce reprezintă o puternică distorsiune spaţio-temporală, ce îl cuprinde pe subiect şi acesta este astfel repoziţionat într-o altă locaţie. Basiago a spus că fenomenul teleportării prin intermediul acestei tehnologii seamănă mai mult cu ceea ce a fost prezentat în serialul Sliders, decât cu ceea ce am văzut cu toţii în cadrul celebrului serial Star Trek.
Andrew Basiago a mai vorbit despre felul în care tehnologia teleportării ar putea fi folosită pentru călătoria în timp, precum şi despre dezvoltarea „cronovizorului”, adică a dispozitivului care permite filmarea clişeelor temporale.
Basiago a afirmat că există înregistrări extinse ale clişeelor holografice ce expun evenimente istorice semnificative exact aşa cum s-au petrecut ele şi nu aşa cum ne sunt prezentate de istoria falsificată. Printre acestea el menţionează crucificarea lui Iisus şi semnarea Constituţiei SUA. În una dintre înregistrările cronovizorului, la care Basiago a avut acces în anul 1971, el descrie ca a văzut clădirea Curţii Supreme din SUA cufundată sub ape la mai bine de 30 de metri adâncime, în anul 2013. El sugerează de asemenea că întreaga coastă de Est a Americii va suferi o astfel de catastrofă, fiind inundată de apele Atlanticului.
Pe de altă parte, tehnologia călătoriei în timp, pe care americanii au pus-o la punct în anii ’70, a permis Statelor Unite să castige, într-un anumit sens, Războiul Rece, deoarece elita guvernamentală a teleportat în viitor secrete importante, pentru a fi astfel păstrate fără a fi descoperite.
Tehnologia călătoriei în timp a mai fost folosită pentru a-i informa pe anumiţi Preşedinţi americani, cum ar fi Bush, Clinton şi Obama în legătură cu propriul lor destin, cu mult înainte ca ei să devină preşedinţi ai SUA.
Teleportarea este numele dat de către oamenii de ştiinţă fenomenului prin care un obiect sau o persoană dispare brusc dintr-un anumit loc pentru a apare aproape simultan în cu totul alt loc. Ştiinţa modernă nu poate explica fenomenele de teleportare instantanee; aceasta însă nu împiedică producerea lor. De multe ori, asemenea fenomene nu sunt doar miraculoase, dar pot crea situaţii amuzante.
Fricosul care se teleportează instantaneu
Primele fenomene de teleportare spontană a lui Brian Jones, cercetător la NASA, au apărut în anul 1974, cu ocazia testării unor avioane supersofisticate. În primăvara acelui an, Brian Jones trebuia să urce la bordul acelor avioane pentru a testa câteva dispozitive inventate de el. Se ştia de multă vreme că Jones era foarte fricos, dar nimeni nu credea că va fi nevoie de ameninţarea cu şomajul pentru a-l obliga să se urce în avion. După săptămâni de încercări, în care tot personalul NASA care lucra cu el a dus o îndelungată muncă de convingere, Brian Jones s-a urcat în avion în martie 1974. Dar degeaba.
Încă din primele zile ale experimentului, s-au petrecut fenomene extrem de ciudate. În fiecare dimineaţă, după tergiversări care durau ore întregi, până la urmă Jones se suia la bordul avionului. După ce se instala în scaun, închidea ochii şi îşi astupa urechile. În câteva momente incredibilul se petrecea: colegii lui se trezeau cu Brian Jones în birou. Acesta avea o puternică stare emoţională cauzată de frică şi era într-o poziţie chircită. Imediat în monitoare se auzea vocea speriată a pilotului: „ Domnul Jones a dispărut din avion”. Lucrurile s-au repetat de mai multe ori într-un mod absolut identic.
De fiecare dată când revenea în birou, Brian prezenta stări grave de ameţeală şi nu putea explica ce se petrecea: „Închid ochii, mă cuprinde o frică de moarte, aud un vâjâit şi apoi mă trezesc aici. De fiecare dată mi-e cam rău.” Evidenţa fenomenelor de teleportare nu a mai putut fi negată de oamenii de ştiinţă, iar explicaţia cea mai plauzibilă pe care au găsit-o era legată de puternica frică de zbor a cercetătorului. Aceasta ar fi activat anumiţi centri nervoşi de pe creier şi ar fi condus la teleportarea lui Jones înapoi în biroul său.
Teleportat de dorul soţiei
Brick Dealon era un individ absolut obişnuit, care a trăit nebăgat în seamă până la vârsta de 27 de ani, când s-a căsătorit. El locuia în Los Angeles şi era şofer de taxi. În luna mai a anului 1982 a cunoscut-o pe Luise Brandeville, o fată de care s-a îndrăgostit nebuneşte. După trei luni, cei doi s-au căsătorit şi ciudăţenile au început să se manifeste. Astfel, el apare brusc alături de soţia sa în momentul în care ar fi trebuit să se afle la serviciu. De fiecare dată, la aceste bruşte întâlniri, singurul lucru pe care-l putea spune Brick era: „Mi s-a făcut dor de tine şi am apărut aici”.
La început, soţia a bănuit că el o urmăreşte, dar s-a convins repede că lucrurile nu stăteau chiar aşa, atunci când a observat că soţul său nu-şi găsea maşina. Prima dată când s-a petrecut acest lucru, au găsit maşina la o distanţă de peste 20 de minute de mers faţă de locul în care se întâlniseră. Clientul din taxi era leşinat. Întrebat ulterior ce s-a întâmplat, pasagerul a spus: „Eram la un stop. Şoferul a început brusc să plângă şi să-mi spună că-i este foarte dor de soţia sa. Apoi a dispărut brusc. Atunci cred că am leşinat.”
Fenomenul s-a petrecut de mai multe ori şi, din cauza reclamaţiilor făcute de clienţi, firma a fost nevoită să-l concedieze pe Brick. Speriaţi, soţii Dealon s-au prezentat la un medic psihiatru. S-a descoperit că Brick Dealon nu putea să stea departe de soţia sa, deoarece la un moment dat avea stări de prăbuşire sufletească nejustificate şi i se făcea brusc dor de Luise. În acele momente îl apuca plânsul şi dispărea brusc, ca peste câteva zecimi de secundă să apară lângă soţia sa, indiferent de locul în care se afla aceasta.
Există şi alte relatări despre asemenea teleportări miraculoase. Se pare că acest fenomen a fost consemnat şi în secolele trecute şi chiar au existat cazuri de oameni care erau consideraţi vrăjitori de către Inchiziţie şi arşi pe rug din cauza inexplicabilelor teleportări.
O călugăriţă printre indieni
La începutul secolului al XVII-lea, Maria, o călugăriţă spaniolă, a povestit superiorilor săi în timpul unei adunări din oraşul Agreda că zburase deasupra Americii Centrale. Cât timp ea se aflase acolo, convertise la creştinism un trib numit Jumano. Spusele Mariei păreau a fi erezii curate, de aceea superiorii i-au cerut să retracteze tot ceea ce afirmase, lucru pe care călugăriţa l-a refuzat categoric.
În anul 1622, Papa Urban al VIII-lea şi Regele Filip al IV-lea al Spaniei au primit o serie de scrisori pline de indignare din partea Părintelui Alonzo de Benavides, un misionar trimis în Mexic pentru a-i creştina pe localnici. El dorea să afle de ce fusese trimis să facă un lucru deja înfăptuit. Indienii aveau rozarii şi cruci şi ştiau tot ceea ce era necesar de la o femeie în albastru, spuneau ei.
În anul 1630, Părintele de Benavides s-a întors în Europa şi, auzind despre călătoriile Surorii Maria, s-a deplasat la Agreda pentru a vorbi cu tânara călugăriţă. Incredibil, ea a descris cu lux de amănunte locurile, oamenii şi obiceiurile pe care el le întâlnise în Mexic. Ea i-a povestit Părintelui uluit întâmplări pe care foarte puţini le-ar fi putut cunoaşte. Iar când misionarul a scos o icoană pe care o foloseau indienii, superiorii Surorii Maria au recunoscut-o ca fiind una dintre cele dispărute de la adunarea din urmă cu câţiva ani.
Dar trebuie remarcat că asemenea fenomene nu sunt întotdeauna necontrolate. În data de 7 noiembrie 1975, doi doctori din Olanada, Karlis Osis şi Erlendur Haraldsson au înregistrat pe peliculă, în cadrul unui experiment televizat, teleportarea unui yoghin indian pe nume Dadaja a fost declarată veritabilă de către Institutul de Ştiinţe Oculte din Paris. Fenomenele de teleportare nu mai pot fi trecute cu vederea de către oamenii de ştiinţă.
Ce spune ştiinţa?
Orice acţiune care se desfăşoară în timpul real este, conform fizicii moderne, o secvenţă indefinită de procese de materializare şi de dematerializare ce se manifestă la nivel cuantic. Aceste materializări şi dematerializări succesive au întotdeauna loc cu o viteză care este mai mare decât viteza luminii şi ele se produc într-un număr atât de mare, încât percepţia acestui proces de către fiinţa umană obişnuită este atunci aproape continuă, la fel ca în cazul fotogramelor care alcătuiesc un film la cinematograf. Însă atunci când intervin energii adecvate foarte mari, se poate produce o deplasare instantanee la distanţe extraordinar de mari, printr-un salt cuantic gigantic. Acest misterios fenomen poartă numele de teleportare.
Fizica cuantică explică teleportarea particulelor
Până nu demult, teleportarea era un fenomen negat de fizica clasică, dar în 1993, un grup de şase oameni de ştiinţă au demonstrat pentru prima oară că fenomenul este perfect posibil din perspectiva fizicii cuantice. Ei nu au putut explica încă fenomenele de teleportare instantanee care se produc cu o viteză mai mare decât viteza luminii şi nici procesul de teleportare a unei fiinţe vii. Până în prezent, ei au descoperit doar modalitatea creării unei copii fidele a unei anumite particule, care va putea fi apoi teleportată oriunde se doreşte. În explicaţia lor, ei au utilizat ceea ce se numeşte în fizică „perechea EPR”. În anumite condiţii un atom excitat îşi degaja surplusul de energie emiţând simultan doi fotoni (foton=particulă, cuantă de lumină). Aceşti fotoni, fiind atunci creaţi împreună, vor avea absolut toate proprietăţile perfect corelate; chiar după ce sunt separaţi, ei rămân pentru totdeauna într-o intimă legătură, aşa încât proprietăţile unuia se transmit şi asupra celuilalt, indiferent de distanţa care-i separă. Aceste experimente sunt un punct de plecare pentru o posibilă viitoare explicaţie completă a teleportării.
Filmul artistic Jumper este centrat pe această idee a teleportării naturale a omului, abilitate pe care eroul principal o descoperă întâmplător în condiţii extreme... Rezultate Google pentru filmul Jumper, online, subtitrat. Filmul aminteşte de faptul că asemenea teleportări naturale s-au petrecut de multe secole, iar Inchiziţia îi vâna pe cei care aveau aceasta abilitate, şi îi considera vrăjitori.
La final iată un scurt videoclip ce prezintă în mod artistic teleportarea, dar aici este explicată prin folosirea unui mic dispozitiv special:
O echipă internaţională, condusă de fizicianul austriac Anton Zeilinger, a transmis cu succes starea cuantică între două Insule Canare, situate la o distanţă de 143 de kilometri una de alta. Recordul anterior era de 97 de kilometri şi a fost stabilit de savanţi din China.
Acest experiment trebuie să pună baza reţelei informaţionale universale, bazată pe efectele cuantice şi mecanice, ceea ce nu doar sporeşte securitatea transmiterii informaţiilor, ci accelerează considerabil anumite tipuri de calcule comparativ cu tehnologiile tradiţionale.
Cercetatorii de la Universitatea de Stiinta si Tehnologie din Shanghai au reusit sa teleporteze fotoni pe o distanta de circa 100 de kilometri, stabilind astfel un nou record si deschizand calea spre conceperea unor sisteme de comunicatii cuantice prin satelit.
Acest tip de teleportare schimba doar starea cuantica a unui foton si transfera informatiile cu viteza luminii, scrie inquisitr.com. Prin acest proces, particulele cuantice au o legatura invizibila intre ele, in spatiu.
Acestea isi pot schimba caracteristicile, in functie de situatie. De exemplu, daca una este polarizata vertical, iar cealalta orizontal, mecanica cuantica face posibil ca aceasta caracteristica sa ramana indecisa pana cand una este masurata.
Teleportarea nu mai este doar o posibilitate care exista in filmele SF. Cercetatorii americani au reusit sa teleporteze fotoni pe o distanta echivalenta cu cea dintre orasele New York si Philadelphia.
Astfel, aceste stari se schimba, chiar daca intre particule sunt kilometri intregi. Practic, mutarea unui obiect pe o asemenea distanta nu este inca posibila, procedeul fiind realizat doar la nivel cuantic.
Procesul de teleportare nu este chiar foarte rapid, el nefiind facut instantaneu. Specialistii spera ca descoperirea sa stea la baza unor viitoare calculatoare cuantice, deoarece informatia se transfera la o viteza uimitoare cu ajutorul unor astfel de procedee. Comunicatiile vor fi, astfel, mai sigure, pe distante lungi.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din China afirmă că a teleportat un foton la o distanţă de 97 de kilometri, depăşind recordul anterior, datând din 2010 şi care era de doar 16 kilometri.
Teleportarea cuantică, despre care oamenii de ştiinţă au început să vorbească în 1997, este diferită de ceea ce vedem în filmele SF. Considerată “un fel de Sfântul Graal al comunicării cuantice”, cum o numesc cercetătorii în lucrarea lor, teleportarea este capacitatea de a muta un obiect dintr-un loc în altul fără a parcurge spaţiul dintre cele două locaţii. Obiectul, în sine, nu se mişcă din punctul A în B, ci, mai degrabă, fotonul îndepărtat replică informaţiile conţinute de fotonul iniţial, devenind un “geamăn” al acestuia.
Cea mai mare contribuţie a echipei nu este neapărat distanţa mare la care au reuşit să teleporteze informaţia, ci metoda folosită pentru a manipula fasciculul laser de 1.3 waţi pe care îl poartă. Cu cât călătoria întreprinsă de fascicul este mai lungă, cu atât acesta se lărgeşte mai mult, făcând ca fotonul să piardă din informaţii pe traseu. Pentru a ţine raza pe direcţie, cercetătorii au inventat o tehnică specială care concentrează şi direcţionează laserul.
Acum, experţii spun că, dacă metoda va fi dezvoltată, ea se va dovedi utilă pentru transmiterea informaţiilor secrete de către serviciile militare.
România se pregăteşte să construiască, la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele (IFIN), cel mai puternic laser din lume. Cu această instalaţie, specialiştii români anunţă că vor realiza mai multe tipuri de experimente, printre care cel mai spectaculos va fi teleportarea.
În fapt, întreaga instalaţie va consta din două lasere cu puteri de 1.000 de ori mai mari decât ale celor existente şi un tun de fascicule gama cu o putere de un milion de ori mai mare decât oricare altul din lume. Experimentul va semăna oarecum cu ceea ce am văzut în filmul “Star Trek”, dar se va derula cu viteza luminii. În incinta supusă experimentului, în punctul A se va pune un obiect. Acesta, fiind materie, este format din atomi. Fiecare atom are un nucleu şi un înveliş de electroni.
Transport cu viteza luminii
În prima fază, laserele şi fasciculul gama vor crea în incinta în care se află obiectul un câmp electric mai puternic decât oriunde în Univers. Acest câmp va deplasa electronii cu viteza luminii, din punctul A în alt loc, pe care îl numim B, din aceeaşi incintă.
Instantaneu, electronii vor atrage după ei nucleele atomilor de unde au fost smulşi. Astfel, întregul obiect se va deplasa cu viteza luminii dintr-un loc în altul. “Da, vom experimenta teleportarea, pentru că acel câmp electric uriaş pe care îl vom crea va transporta materia. În ianuarie am prezentat teoria în Statele Unite, iar entuziasmul a fost extraordinar. Acum toată lumea aşteaptă laserul de la Măgurele”, ne-a declarat Nicolae Zamfir, directorul IFIN.
Proiectul costă 280 de milioane de euro
Laserul de la Măgurele face parte dintr- un proiect european în care mai sunt angrenate Cehia şi Ungaria. “Proiectul de la Bucureşti costă 280 de milioane de euro, din care 17% reprezintă contribuţia României, iar restul banilor vine de la UE. Până în ianuarie 2012 trebuie să obţinem avizul Guvernului de la Bucureşti, pentru că altfel pierdem finanţarea occidentală”, ne-a spus Nicolae Zamfir.
