Reţeta zăcămintelor: ori le dăm, ori te arestăm

Laszlo Borbely a stricat jocuri majore şi a lovit fix în interesele americanilor • Liderul UDMR a plătit cu funcţia refuzul de a da aviz de mediu companiei Chevron • Într-o notă internă a Ministerului Mediului se justifică motivul pentru care Borbely a hotărât să nu emită avizul de mediu pentru Chevron

Laszlo Borbely a refuzat să acorde avizul de mediul pentru demararea exploatărilor de către Chevron, deşi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a autorizat şi licenţiat proiectul companiei. Decizia fostului ministru al Mediului a încurcat interese majore, astfel că, la câteva zile după refuzul său, DNA a demarat începerea urmăririi penale şi a solicitat ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia.

Laszlo Borbely a anunţat public că nu va emite un aviz de mediu pentru ca Chevron să demareze exploatările în România, decizie care i-a deranjat teribil pe americani. Borbely a luat această hotărâre deşi era conştient de faptul că americanii de la Chevron obţinuseră pe şest de la ANRM, aflat în subordinea directă a Guvernului, toată documentaţia necesară începerii exploatărilor, iar poziţia sa, contrară aranjamentelor făcute în interiorul unor cercuri restrânse, l-ar fi forţat pe Borbely să renunţe la funcţie sau l-ar fi târât într-un nou scandal mediatic. Chiar şi aşa, Borbely s-a opus, asumându-şi toate aceste riscuri.

Un alt motiv pentru care fostul ministru a decis să nu acorde avizul de mediu ţine de ordinul Ungariei, care i-a interzis lui Borbely să mai aprobe astfel de proiecte. Budapesta nu a fost de acord nici cu proiectul Roşia Montană, care presupune exploatarea cu cianuri, sau cu Aurul Baia Mare, unde se folosesc tot cianurile pentru extragerea aurului, fapt care afectează direct Ungaria prin scurgerile în râul Tisa a substanţelor toxice.

Borbely a refuzat Chevron pe cale legală

Într-o notă internă a Ministerului Mediului se justifică motivul pentru care Borbely a hotărât să nu emită avizul de mediu pentru Chevron. În respectivul document se precizează că legislaţia română în domeniul petrolului nu face deosebirea între resursele convenţionale şi neconvenţionale, petrolul reprezentând „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat". Asta înseamnă că din punct de vedere legal, Borbely nu a putut permite americanilor de la Chevron să facă explorarea, întrucât modalitatea folosită la gazele de şist este diferită faţă de cea aplicată la petrol şi gaze naturale. În primul rând, prin prisma faptului că explorarea gazelor naturale nu afectează mediul înconjurător, întrucât aceasta se face la adâncime, printr-o pompă care ajunge la punga de gaze. În schimb, în cazul gazelor de şist, exploararea se face la suprafaţă cu utilaje masive şi presupune infestarea apei, poluarea aerului, dar şi distrugererea mediului înconjurător.

Borbely divulgă blatul făcut de Chevron cu ANRM

În aceeaşi notă internă, Ministerul Mediului preciza că până în prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de şist, nu au fost elaborate în România rapoarte privind impactul asupra mediului, şi nici nu au fost emise acte de reglementare pentru astfel de lucrări.

Totuşi, ANRM a autorizat şi licenţiat exploarările şi exploatările pentru Chevron, deşi potrivit Ministerului Mediului „pentru acest tip de resursă nu se eliberează de către ANRM licenţe de explorare sau de exploatare, ci se semnează un acord petrolier care se derulează în 3 etape: explorare, dezvoltare şi exploatare". „În consecinţă, ANRM nu încheie cu agenţii economici acorduri pentru explorarea şi exploatarea rezervelor de „gaz de şist", ci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare - exploatare sau exploatare. După obţinerea avizului de la ANRM, agenţii economici notifică autoritatea competentă de protecţia mediului cu privire la intenţia de explorare sau exploatare, după caz. In consecinta, studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi facute numai dupa ce s-au efectuat studiile geologice si prospectiunile seismice adica, in etapele de explorare (foraje de adancime) si de exploatare", se arată în nota Ministerul Mediului. 
Astfel, Ministerul Mediului subliniază că „activităţile de cercetare a gazului de şist din România se află în stadiu incipient şi în acest moment nu se poate discuta despre o metodă agreată de exploatare a gazelor din rocile argiloase".

Ungureanu salvează Chevron

Practic, Borbely a încurcat aranjamentele americanilor făcute la ANRM, în care au fost investite sume uriaşe de bani, şi cineva trebuia să intervină pentru deblocarea situaţiei. Acela a fost chiar premierul Mihai Răzvan Ungureanu, care, la o zi după ce DNA a solicitat începerea urmăririi penale şi ridicarea imunităţii parlamentare a lui Borbely, l-a chemat pe acesta la Guvern. Discuţia s-a finalizat cu demisia lui Laszlo Borbely, postul de ministru al Mediului urmând să fie asigurat de premier, până la numirea unui nou ministru din partea PDL.

Adică timpul suficient pentru premier cât să semneze privatizarea Cupru Min, care reprezintă o pierderea masivă pentru România, din punct de vedere financiar, dar şi să emită avizele de mediu de care Chevron are nevoie pentru începerea exploatărilor.

Surpinzător sau nu, situaţia lui Borbely este similară cu cea a primarului din Baia Mare, Cristian Anghel, care după ce a sistat lucrările ruşilor de la Romaltyn Mining a fost arestat şi condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare.

Elena Dumitrache

Sursa: http://www.ziuanews.ro

material semnalat pe mail