O „nouă criză” la orizont, prin prisma teoriei sistemelor dinamice complexe?

© Foto: SXC.hu

Criza – un avertisment clar? Asistăm la o criză generalizată, fără precedent la nivel global, sau este vorba de crize secvențiale, anumite impasuri prin care trec doar unele state și societățile lor?

Dacă prin termenul de “criză” înțelegem decalaje sau nepotriviri între rezultate proceselor, atât la nivel economic, politic și social, și aşteptările societăților în general, atunci toate aceste decalaje deja înregistrate, certifică și arată cât de profundă și de extinsă este „Criza actuală”. O nouă „Criză”, posibil generată de o criză a alimentelor, pe fondul unei crize de natură socio-politică în zona euro, va conduce cu certitudine, la presiuni cu mult mai mari decât în prezent, pe statele puternic dezvoltate și la posibile manifestări sociale de amploare într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat.

Crearea zonei euro, criza datoriilor suverane și o posibilă criză alimentară, care s-ar putea globaliza, pot genera per ansamblu, o NOUĂ criză financiară. Toate acestea nu sunt probabil decât posibilul produs al unor ambiții politice din partea unor state.

Situația actuală o stare de fapt

Viziunile principalilor lideri europeni, cu referire la criza datoriilor suverane, diferă la această oră în Europa. Cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că “starea de alertă trebuie menținută în continuare”, în schimb Președintele Franței, Francois Hollande, este mai mult decât optimist și a declarat că „actuala criză a datoriilor a fost depășită”. Putem modela, din prisma sistemelor dinamice, diferitele momente și acțiuni pe care le putem descrie printr-un graf de evenimente temporizate. În plus, dacă plecăm de la ideea existenței unei liniarități, care ne va permite o abordare din perspectiva sistemelor liniare, aceasta ne va conduce la o analiză și la interpretări corecte. Evident toate acțiunile petrecute în ultimul an sunt de fapt evenimente discrete, astfel încă din vara anului trecut s-au intensificat atacurile împotriva Germaniei, când ratingul ei AAA, considerat unul dintre cele mai puternice, a fost interogat public de către un administrator al unui fond anglo-saxon. Trebuie remarcat faptul că la nivel global nu se are în vedere găsirea modalităților de stingere a acestor datorii, în cazul unor state care ar putea dispune de sumele necesare, prin venituri obținute pe seama unor acțiuni publice. Francezii, în general, consideră că publicațiile americane citate de investitorii și analiștii financiari, furnizează anunțuri false referitoare la o nouă criză. În opinia lor, se induce concluzia ca piața a devenit mai mult decât „speculativă" în cadrul unor „fonduri speculative”. Încă de anul trecut, la forumul de la Washington, Alan Grenspan, „oracol al piețelor internaționale" și fostul director al Băncii Centrale a SUA, a declarat că „Europa a fost responsabilă pentru încetinirea ritmului de creştere economică din Statele Unite, din cauza incertitudinii cauzate de criza datoriilor suverane; moneda euro intrând într-un adevărat proces de degradare"!. Indicația este mai mult decât clară, astfel statele din zona euro trebuie să reducă rapid cheltuielile lor pentru a elimina datoriile. Situația globală este alarmantă, multe state se găsesc într-o poziţie deteriorată din punct de vedere economic, iar altele chiar au trecut de linia de demarcație, din cauza datoriilor acumulate. Destabilizarea zonei euro a fost accentuată, determinând și o situație tensionată, atunci când China a preluat o parte din datoria Statelor Unite. Franța a fost prima țară europeană care a reacționat după scăderea ratingului SUA, în timp ce Londra a considerat că scăderea era complet previzibilă. Fără a demonstra un mecanism predefinit indus, piețele internaționale au reacționat și reacționează, la anumite zvonuri sensibile, însă mai mult decât este necesar.

Nu cred că putem vorbi de o conspirație la nivel internațional, referitor la o nouă criză care ar putea apărea. Mass-media americană previzionează sfârșitul zonei euro, afectate vor fi în special țări precum Spania, Italia și Franța, existând și zvonuri conform cărora inclusiv Germania s-ar afla în pragul unui colaps, conform ultimelor știri.

Realitatea este mai mult decât îngrijorătoare

Acumularea de datorii a statelor din zona euro este o realitate de netăgăduit. Aceste datorii ar trebui să fie absorbite rapid, odată cu realizarea unor bugete echilibrate. Conform unor analiști financiari, se pare că persistă „obsesia economiei americane" în Europa, iar europenii nu fac altceva decât să caute „țapi ispășitori" pentru situația creată pe piețele de capital, țările din zona euro fiind supuse unui „adevărat test de stres". În plus conform teoriilor sistemelor complexe, putem considera că „valurile de instabilitate politică", ar fi cauzate de „fenomene cuplate" între ele, de tip financiar, energetic, și chiar politic. Pornind de la graful propus orice drum posibil, corespunde unei ordonări asociate pentru o resursă, iar orice activitate întreprinsă în acest sens va preceda cu certitudine o alta, existând clar o restricție de precedență, impusă de procesul în cauză. CNBC a prezentat avertizarea analistului Nouriel Roubini, conform căruia, zona euro este confruntată cu o gravă fragmentare socio-politică, care poate conduce la destabilizarea blocului economic, precizând și faptul că situația politică din Germania, care reflectă problemele din întreaga zonă euro, „reprezintă un risc de tsunami”.

Criza alimentelor poate devine o problemă politică în Europa?

Dacă am studia relațiile și interdependențele complexe, ca și "sisteme ierarhice" în cazul producerii și comercializării produselor alimentare, pornind de la importul de produse și până la produsul finit obținut, putem concluziona că vom asista la un colaps în diferite țări. Cauzalitatea este determinată de criza alimentelor, atât datorită unor prețuri mari neținute sub control de către stat, cât și penuriei lor de pe piață, vezi cazul dispariției cărnii de vită de pe piața europeană. Încă de anul trecut, specialiștii de la Universitatea Waterloo din Ontario, Canada, prezentau situația crizei alimentelor ca fiind „un motiv real de îngrijorare" și avertizau referitor la faptul că "penuria de alimente și sărăcia pot provoca colapsul catastrofal în sistemele complexe moderne". Astfel o "criză a alimentelor" cumulată cu o criză a datoriilor financiare, în special în cazul țărilor emergente zonei euro, pot declanșa oricând revolte, vezi cazul recent din Bulgaria. Evident, astfel de scenarii se pot produce oricând în țări ale căror populații cheltuiesc mai mult de o treime din venituri pentru achiziționarea produselor alimentare. Vezi situația actuală, mai mult decât alarmantă, referitor la scandalurile pe piețele agro-alimentare internaționale, legate de carnea de vită substituită cu carne de cal, carnea de pui infectată cu salmonella, de ouă și mai recent de lapte. Teoria sistemelor complexe certifică faptul că „sistemele auto-critice organizate, pot colapsa oricând", acestea fiind sisteme vulnerabile care pot genera evenimente în cascadă și la intervale de timp mici. Riscurile sunt mari, astfel încât ne putem aștepta în viitorul apropiat la conflicte civile mai serioase decât ce am văzut până acum, în Europa. Criza, indiferent de natura ei este clar una statală, și posibil ar putea fi depășită printr-o reducere drastică a cheltuielilor. În plus această criză, poate duce chiar și la apariția unor reforme monetare, revenind la aur, etalon consacrat. Posibilitatea protejării monezii naționale de către statele care încă nu au adoptat moneda euro, se poate realiza printr-un refuz ferm la posibile noi împrumuturi acordate de FMI, Banca Mondială, clienții liberi de pe piețele de capital. Bruxelles-ul de fapt încearcă să profite, prin noul buget aprobat pentru 2013 și redistribuie banii doar către anumite state, care încă mai au creştere economică. Dacă în 2012 am asistat în Europa la numeroase manifestări, unele chiar violente, referitor la noua criză care se preconizează, cred că putem spune că aceasta, în cazul în care ar fi posibil indusă și chiar perpetuată, în 2013 riscurile vor fi destul de mari privind manifestări de amploare și chiar noi abordări a acestor probleme din partea unor state din zona euro și nu numai. În opinia mea, criza a trecut, starea de criză a unor state din zona euro este indusă posibil politic, neexistând mecanisme corecte de măsurare si reglare, referitor la posibile creșteri economice stabile, în plus aceste creșteri economice nu sunt susținute și de politicile financiare și fiscale ale statelor respective.

Cert este că formularea unor modele matematice, apelând la teoria sistemelor complexe, ar putea duce la anticiparea și chiar previzionarea corectă a instabilităților următoare pe scena politică internațională și a locului unde acestea pot apărea.

Sursa: http://romanian.ruvr.ru