vineri, 29 august 2014

PAINE,VIN-IMPARTASANIA IUBIRII


Pâinea este,de asemenea,un simbol al zodiei Fecioara.In Evanghelii pâinea este adesea evocata ca simbol sau oferita ca hrana fizica.Toate Evangheliile mentioneaza miracolul inmultirii pâinilor (care se poate corela cu procedeul alchimic al multiplicarii),simbol al gratiei si generozitatii divine.In Evanghelia dupa Ioan Isus afirma
:„Tatal Meu va da adevarata pâine din cer,caci pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoara din cer,si da lumii viata (…)Eu sunt Pâinea Vietii.Cine vine la mine,nu va flamânzi niciodata,si cine crede in mine nu va inseta niciodata”(Ioan-6,32-35).La Cina cea de Taina,Isus frânge pâinea si o ofera discipolilor spunând-„Acesta este trupul Meu,care se da pentru voi”.Supus incercarilor,Isus afirma:”Nu traieste omul numai cu pâine,ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”.Observam ca,in toate aceste afirmatii,Isus se refera la pâine in calitatea ei simbolica de hrana spiritula,ce are calitatea de a trezi sufletul uman,de a destepta iubirea in inima si de a-l deschide pe om spre Dumnezeu.Prin taina euharistiei,pâinea consacrata devine trupul christic (ca printr-o miraculoasa transmutatie alchimica),hranind credinciosul cu harul divin.Traditia spune ca Beith-el,casa Domnului,care este piatra ridicata de Iacob,a devenit Beith-lehem,casa pâinii (locul nasterii lui Isus fiind Betleemul).Casa de piatra s-a transformat in pâine,adica prezenta simbolica a lui Dumnezeu a devenit o hrana simbolica.
Desi pare doar un semn de pamânt anost,iata ca zodia Fecioarei ascunde un important simbolism ezoteric,cu multiple conexiuni.
Elementele esenţiale ale celebrării euharistice sunt pâinea şi vinul. În spiritualitatea biblică, pâinea este darul lui Dumnezeu de care depinde viaţa omului. Pe timpul călătoriei prin pustiu, evreii au fost salvaţi de la înfometare de mana coborâtă din cer. Isus însuşi se îngrijeşte de hrana mulţimii, care l-a urmat într-un loc pustiu şi izolat, pentru a-L asculta, făcând pentru ei minunea Înmulţirii pâinilor pentru a le potoli foamea (cf Mt 14,13-21). Chiar şi pâinea pe care o cumpărăm de la magazin pentru hrana noastră zilnică este tot un dar al lui Dumnezeu, pentru că El face să rodească pământul. În acest sens, trebuie neapărat să recuperăm dimensiunea legăturii, aş zice chiar a dependenţei noastre de Dumnezeu, prin «pâinea noastră cea de toate zilele». Această pâine, “rod al pământului şi al muncii oamenilor”, i-o oferim lui Dumnezeu la Sfânta Liturghie pentru a deveni pentru noi «pâine a vieţii» 
Vinul, cel de-al doilea element, a avut şi are un rol esenţial în viaţa de cult. Consumul vinului la masă dă nota de sărbătoare şi de moment deosebit de comuniune în viaţa familiei sau a comunităţii. Pentru a salva această notă de sărbătoare şi de comuniune, Isus transformă apa în vin la Nunta din Cana (cf In 2,1-12). La Sfânta Liturghie oferim vinul ca “rod al viţei de vie şi al muncii oamenilor” pentru a fi transformat, pentru noi, în «băutură spirituală» 
Prin pâine şi vin ne este împărtăşită Iubirea
Întreaga Scriptură, atât Vechiul cât şi Noul Testament, insistă asupra marelui adevăr că Dumnezeu este iubire (Ier 31,3; 1 In 4,8) şi din iubire vine în întâmpinarea omului, cu infinită milostivire (cf Dt 7,7s.; Ier31,3), iar această iubire milostivă culminează cu moartea răscumpărătoare a Fiului lui Dumnezeu: “Pentru că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său Unul Născut” (In 3,16). Isus devine astfel «semnul», «manifestarea», «prezenţa în mijlocul nostru» a iubirii lui Dumnezeu: “Iubindu-i pe ai săi, i-a iubit până la sfârşit” (In 13,1); “Ne-a iubit şi s-a dat pe sine pentru noi” (Ef 5,2-3).
Celebrând Euharistia, celebrăm acest mister de iubire a lui Dumnezeu, făcut prezent în viaţa noastră prin Cristos. Pâinea şi vinul transformate în Trupul şi Sângele lui Cristos sunt «semnul, manifestarea, prezenţa cea nouă în mijlocul nostru» a iubirii lui Dumnezeu care ni se comunică. «Pâinea vieţii» şi «băutura spirituală» primite prin Împărtăşanie sunt însăşi esenţa vieţii divine, care este iubirea şi care ne este dăruită spre a ne transforma.
Iubirea este autentică atunci când e solidară
Urmând exemplul lui Cristos, care s-a solidarizat cu mulţimea înfometată, noi, toţi, care participăm la Cina Domnului, împărtăşindu-ne din iubirea Lui, avem obligaţie faţă de cei săraci şi înfometaţi din această lume. Celebrarea Euharistiei înseamnă împărtăşirea pâinii: pâinea Sa şi pâinea noastră. De aceea, dacă vrem ca împărtăşaniile noastre să fie autentice şi demne, nu putem să ne sustragem de la perspectiva împărtăşirii pâinii cu aproapele nostru. În felul acesta, facem efectivă participarea tuturor la bunurile pământului, a căror destinaţie este comună şi nu îngăduie monopol din partea nimănui.



Criza economică, la originea ei, este o criză de iubire şi de solidaritate; astfel pâinea încetează să mai fie mijloc de comuniune între oameni. Pâinea este semnul măreţ al comuniunii dintre oameni atunci când este hrană împărţită atât în momentele de bucurie cât şi în cele de durere. Pâinea împărtăşită în solidaritate, îndeosebi cu cei mai săraci, este şi un gest de credinţă, expresie a adevăratei religii, aşa cum ne învaţă Sfântul Iacob (cf Iac 2,14-26).
Nu ne stă în putere să înmulţim pâinile ca Isus, dar putem să o împărţim cu ceilalţi pe aceea pe care o avem noi; putem să înmulţim pâinile dragostei şi ale omeniei. Foamea şi sărăcia sunt multiforme. Solidaritatea cu cei care au trebuinţă de pâinea zilnică înseamnă să ne străduim să o obţinem pentru toţi, ceea ce ne indică expresia «foamea de pâine», adică: muncă, hrană, casă, familie, cultură, libertate, demnitate personală şi drepturile omului. Şi toate acestea, fără să fie uitaţi săracii societăţii moderne: bătrânii părăsiţi, bolnavii incurabili, copiii fără familie, femeile abandonate, delincvenţii, drogaţii, alcoolicii. Astăzi şi acestea sunt fapte creştine de milostenie faţă de săracul cu care se identifică Isus. Acestora trebuie să le împărtăşim Iubirea pe care şi noi am primit-o în dar în Euharistie, iar prin această împărtăşire, faţa lumii va arăta altfel.


Sursa: primit pe mail,
Multumiri Mira