joi, 12 iulie 2012

“VARTEJUL GUNOAIELOR”, UNA DIN AMENINTARILE DESPRE CARE NU SE VORBESTE…


 Dupa ultimele studii,s-a ajuns la concluzia ca cele mai periculoase specii din mari si oceane sunt…produsele din plastic.
      “Vârtejul gunoaielor” este o zonă de mărimea statului Texas, în nordul oceanului Pacific, unde ecosistemul este sufocat de deșeuri: se estimează că acolo s-au acumulat șase kilograme de plastic pentru fiecare kilogram de plancton. Acestea, împreună cu alte deșeuri care se degradează lent, se învârt încet ca un ceas, cuprind pești morți, mamifere marine și păsări care au rămas prinse în resturi. Unele tipuri de plastic nu se vor degrada nici pe durata vieții nepoților oamenilor care le-au aruncat.
           Trăsătura principală care face ca plasticul să fie atât de util consumatorilor săi, durabilitatea și stabilitatea sa, devine o problemă gravă pentru mediile marine. În fiecare an se produc în jur de 100 de milioane de tone de plastic, din care 10 procente ajung în mare. Din acestea, 20 de procente provin de pe nave și platforme, iar restul, de pe uscat.
În imaginea de mai sus, cuvântul „trash” (gunoi) este scris numai din mingi de golf
      Oriunde în lume te-ai plimba pe plajă vei întâlni pungi de plastic (polietilenă), sticle și containere, ambalaje din polistiren expandat, bucăți de spumă polieuritanică, bucăți de plase de pescuit din polipropilenă și bucăți lungi de sfoară. Împreună cu conuri de semnalizare, brichete de unică folosință, cauciucuri de mașină și periuțe de dinți, aceste obiecte au fost aruncate la întâmplare pe uscat  și pe mare și au fost transportate de vânt și flux.
    
       Aceste obiecte mai mari sunt semnele vizibile ale unei probleme de mare amploare. Aceste deșeuri mari nu se degradează ca alte materiale naturale. Pe mare și pe uscat, sub influența soarelui, a acțiunii valurilor și a abraziunii mecanice, se mărunțesc încet în particule mai mici.
O singură sticlă de plastic se poate descompune în destule fragmente mici încât să existe câte unul pe fiecare kilometru de plajă din lume. Acestor particule mai mici li se alătură granulele mici de plastic, forma în care sunt acum comercializate acum multe tipuri noi de plastic și care se pot pierde pe mare (chiar și containere întregi). Aceste „smocuri” marine de plastic au intrat în atenția oamenilor nu doar din cauza cantităților uriașe adunate de pe plaje de către voluntari dedicați, dar și din cauza faptului că s-a descoperit că s-au acumulat în zone marine unde curenții și vânturile sunt slabe.

         Acest fapt nu ar reprezenta neapărat o problemă foarte mare dacă plasticul nu ar avea efecte negative. Cu toate astea, obiectele mai mari sunt consumate de păsările marine și de alte animale care le confundă cu prada. Multe păsări marine și puii lor au fost descoperite moarte, iar stomacurile lor erau pline cu obiecte de plastic de dimensiuni medii, precum capace de sticle, brichete și baloane. În Hawaii a fost descoperită o țestoasă moartă care avea în stomac și intestine peste 1.000 de bucăți de plastic.
  
    Potrivit estimărilor, peste un milion de păsări marine și o sută de mii de mamifere marine și țestoase de mare mor în fiecare an din cauza ingerării bucăților de plastic sau din cauză că rămân captive printre resturi.

    Animalele se pot încurca în resturile de plase și fire de pescuit. Chiar și creaturile mici precum meduzele, pot rămâne prinse în filamente lungi de plastic sau pot ingera particule de plastic care plutesc prin apă.
     Problema deșeurilor de plastic este una care trebuie rezolvată urgent. La nivel personal, cu toții putem contribui, evitând să cumpărăm produse care conțin plastic și prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de plastic. Evident că este nevoie ca proprietarii de vase, platforme și operatorii vaselor de pescuit să devină mai conștienți de consecințele depozitării iresponsabile de deșeuri din plastic.
Oceanele lumii sunt expuse atâtor pericole, printre care și poluarea cu plastic care acumulează în diverse locuri unde curenții sunt slabi, pescuitul excesiv și schimbările climatice, încât trebuie să protejăm biodiversitatea marină în cel mai eficient mod posibil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu