miercuri, 24 iulie 2013

Ma pierd in timp


Sunt un bob de roua
In primele raze ale diminetii 
Ce sclipesc ca un diamant
Desfatandu-ma pe-o frunza racorita
De boarea zorilor intr-un alint
De vara printr-o aureola de raze aurii
Intr-un binecuvantat sarut
Ce coboara de sus
Inainte de a aluneca
Pe-o alta frunza si tot asa
Pana ma pierd in aerul cald
Odata cu trecerea timpului
Ca si cum nu as fi existat
Intr-o continua transformare
De pace si beatitudine
Chiar daca totul pare efemer
Intocmai ca si existenta mea
Pe acest pamant cald
Lasandu-mi ecoul si amintirea
Dincolo de iubire si cuvinte
Mereu voi fi un vesnic calator.

MIRA B.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu