- Prin cuvant: Se aplica etichetarea. Adversarul este asociat cu un mit intunecat, malefic la care vibreaza constiinta de masa. (corupt, anti-semit, mafiot, bolsevic, fascist, taliban, securist etc). Consecinta imediata este ca publicul sovaielnic, neinformat se va departa de cel etichetat. Cei care poarte etichete sinistre vor fi obligati sa-si consume enorm de multa energie in incercarea de a se „curata”.
- Prin numar: Este foarte greu pentru un spectator sau cititor sa verifice daca la un miting au fost 10.000 sau 60.000 de manifestanti. Specialistii stiu ca spre deosebire de cuvant sau metafora, numarul poseda autoritatea matematica a rigorii, preciziei si impartialitatii. Pornind de aici si mai ales de la remarca lui Michel Focault: „ limba numerelor este absolut indispenabila dominatiei ideologice” s-a conceptualizat unul dintre principalele obiecte de manipulare. Aici nu are importanta daca numarul este plauzibil sau autentic, nici macar verosimil, el impunandu-se prin sine! „In piata Victoriei au manifestat impotriva guvernului peste 100.000 de pensionari!” Institutele de sondare manipuleaza dupa bunul plac statisticile fara sa poata fi verificate.
- Prin repetitie: Marele propagandist Goebels spunea ca daca repeti de 1000 de ori o minciuna ea devine un adevar acceptat de toti cei care inzestreaza cu valoare afirmatia. Asadar mijlocul de actiune cel mai eficace in manipulare este repetitia constanta a acelorasi afirmatii, din medii si unghiuri diferite, pentru ca publicul sa se obisnuiasca cu ele, incetand in a le mai filtra cu propria ratiune, inlocuita pe nesimtite de credulitatea! Gustave le Bon nota: „repetitia sfarseste prin a se integra in adancul inconstientului, acolo unde se nasc motivele actiunilor noastre”.
- Prin zvon: Lansarea de „noutati” care sa nu necesite o verificare imediata permite reptarea unei minciuni fara nici un risc. Credibilitatea celui care lanseaza zvonul este necesara, iar daca i se alatura alti comunicatori din medii diferite care confirma zvonul respectiv se poate obtine un adevar fara continut.
- Prin clisee: Este mult mai ingurgitabila o minciuna daca ea se bazeaza pe un cliseu intiparit in inconstient. De exemplu stim ca „tiganii” sunt predispusi unei pareri colective precare si atunci poti stimula cateva sinomime artificiale: tigan-hot! Manipulatorul, in acest caz de dezinformare va utiliza clisee negative care sa genereze frustrari, nemultumiri. Cliseele justifica actiuni adeseori imorale: „Noi suntem de acelasi sange, impartasim aceleasi valori, cine nu este cu noi, evident este impotriva noastra” Teoriile conspiratiei se bazeaza pe clisee standard: evreu-negustor; german-serios; tigan-hot; musulman-terorist, etc. Un teoretician al presei, americanul W. Lippman considera ca „procesul de asimilare a informatiei este de fapt adaptarea mecanica a unui fenomeni inca necunoscut la o formula generala stabila, stereotipa.Drept pentru care, presa trebuie sa efectueze standardizarea fenomenului care face obiectul informatiei. Redactorul ignorand de buna voie nuantele sa va baza pe stereotipii si pe opinii de rutina ca sa convinga consumatorul sa asimilezea stirea fara efort, fara ezitare, fara conflict interior si mai ales, fara analiza critica…”
- Prin imagine: „O imagine face cat o mie de cuvinte!” Pornind de la aceasta butada, specialistii in manipulare sunt de acord ca prin imagine mesajul va evita simtul critic al „beneficiarului” si va penetra fara cenzori adancul inconstientului. Aici tehnica se aseamana cu cea publicitara. Iata ce noteaza Kara Murza: „Societatea urbana a occidentului a ajuns fara religie, dar s-a umplut de o cantitate enorma de fetisuri. Partea cea mai importanta a vietii sunt vitrinele, vedera obiectelor consumabile ca imagini, fara cumpararea suportului.”
Sursa: http://codulluioreste.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu