V-aţi dorit vreodată să daţi ceasul înapoi pentru a retrăi o zi, o săptămână sau chiar un an? Un proiect ambiţios elaborat de o echipă de cercetători din Elveţia ar putea face acest lucru posibil.
Profesorul Dirk Helbing de la Institutul Elveţian Federal de Tehnologie doreşte să construiască un „simulator al Pământului” care va reproduce virtual, cu un grad de detaliu extraordinar, toate societăţile, economiile şi chiar mediul planetei noastre. Cu ajutorul acestui sistem sofisticat, cercetătorul crede că omenirea va putea identifica pericolele care ameninţă pieţele financiare, reţelele electrice şi toate celelalte sisteme complexe care stau la baza vieţii moderne, acţionând din timp pentru a le preveni.
„Timp de 30 de ani ne-am globalizat şi am susţinut revoluţiile tehnologice, însă nu am creat o ştiinţă a sistemelor care să ne permită să înţelegem ceea ce am creat”, afirmă Helbing.
Cercetătorul şi-a petrecut întreaga carieră studiind modul în care comportamente complexe, inteligente sau chiar periculoase pot apărea în urma unor acţiuni simple ale membrilor unei colectivităţi (precum oamenii dintr-o mulţime sau automobilele de pe un drum). Profesorul Helbing este convins că astfel de efecte au loc şi la o scară mai mare, oferind ca exemplu penele de curent care au afectat în 2006 Germania, Franţa, Spania, Portugalia şi Italia şi care au avut ca sursă oprirea unei singure linii electrice în Germania. Un alt exemplu citat de specialist este evenimentul „flash crash” din 2010, când bursa Dow Jones a pierdut 600 de miliarde de dolari în doar câteva minute.
Proiectul condus de Helbing concurează cu alte 5 propuneri pentru două granturi în valoare de 1 miliard de euro ce sunt oferite de Uniunea Europeană. Dacă echipa lui Helbing va obţine aceşti bani, aceasta îi va cheltui pentru construirea unui computer gigant care va simula sisteme complexe la nivel global, lucru ce va permite prezicerea efectelor în cascadă. Helbing crede că, în viitor, cercetătorii şi membrii guvernelor vor apela la acest sistem pentru sfaturi, aşa cum pasionaţii de drumeţii apelează la prognozele meteo înainte de a călători. Predicţiile generate de sistemul lui Helbing nu vor fi perfecte, însă vor fi suficient de precise pentru a permite factorilor de decizie să acţioneze pentru a evita cele mai grave pericole.
Propunerea lui Helbing nu este interesantă doar pentru cei din mediul universitar. Specialistul a recunoscut că a fost contactat încă de la început de companii din domeniul militar, însă acesta a promis că proiectul va fi o resursă disponibilă tuturor.
Cele două proiecte care vor câştiga finanţarea UE vor fi anunţate spre finalul acestui an, urmând ca acestea să înceapă în 2013. Unul dintre proiectele ce participă la concurs este coordonat de un român, profesorul Adrian Ionescu de la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne din Elveţia.
Sursa: Techonology Review
Sursa: www.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu