Dovezi ale unei apocalipse dintr-un sistem planetar asemanator cu al nostru au fost descoperite de astronomii de la Universitatea Cambridge in vreme ce studiau o stea (GD 61) pe cale de a muri. Ramasitele unui asteroid continand apa sugereaza ca, in urma cu sute de milioane de ani, acel sistem a gazduit planete cu un habitat asemeni pamantului. Orice forme de viata inteligenta care au existat acolo fie au plecat -presupunand ca ajunsesera sa stapaneasca tehnologia necesara calatoriilor spatiale - fie au disparut atunci cand soarele lor a explodat si s-a transformat apoi intr-o stea alba pitica.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca, peste circa sase miliarde de ani, astronomii extraterestri ce vor studia ramasitele soarelui nostru vor ajunge la aceeasi concluzie. Asemeni stelei albe pitice GD 61, soarele este destinat sa piara extinzandu-se mai intai sub forma unui "gigant rosu", apoi despartindu-se de straturile sale exterioare si contractandu-se intr-o masa extrem de densa de numai cateva mii de kilometri in diametru. Soarele pe moarte va radia ceea ce a ramas din caldura sa timp de miliarde de ani inainte de a sfarsi intr-o stea pitica neagra.
Astronomii care au studiat lumina emisa de GD 61, localizata la 150 de ani lumina de pamant, au detectat o abundenta de elemente precum magneziu, siliciu si fier, dar si un mare procent de oxigen, ce indica mari cantitati de apa. Oamenii de stiinta au apreciat ca numai un mare asteroid, bogat in apa sau o planeta minora pot explica aceste observatii. Probabil ca un imens asteroid, cu cel putin 90 de kilometri in diametru, a fost atras de gravitatia stelei albe pitice, fiind apoi faramat in bucati. Daca un astfel de corp ceresc a existat intr-un sistem planetar, este de asteptat ca acolo sa se fi aflat si planete acoperite cu apa, asemanatoare Terrei. Intrucat numai 0,02% din masa pamantului consista din apa, oceanele care ii acopera suprafata au fost probabil formate in urma impactului cu asteroizi si comete continand multa apa.
Doctorul Jay Farihi, de la Institutul de Astronomie apartinand de Universitatea Cambridge, a declarat, "Descoperirea apei intr-un mare asteroid da de inteles ca au existat blocuri stancoase ale unor planete locuibile in sistemul GD 61, dar si un numar consistent de stele asemanatoare soarelui. Aceste blocuri bogate in apa, si planetele terestre pe care le-au alcatuit, pot fi de fapt un lucru comun, intrucat un sistem nu poate crea corpuri ceresti precum asteroizii fara a construi si planete, iar GD 61 a avut toate ingredientele pentru a furniza o multime de apa pe suprafetele lor. Rezultatele noastre demonstreaza ca a existat cu siguranta potential pentru planete locuibile in acest sistem exoplanetar."
Asteroizii sunt alcatuiti in special din blocuri apartinand unor planete stancoase. Apa a reprezentat mai mult de un sfert din masa asteroidului care se crede ca si-a avut orbita in GD 61.
In sistemul nostru solar, giganticul asteroid Ceres contine proportii asemanatoare de apa sub forma ghetii de la suprafata. Excesul de oxigen si ramasitele inconjurand GD 61 au fost detectate utilizand spectografe de ultima generatie care recunosc "semnaturile" elementelor chimice din lumina. Astronomii au facut observatiile de mai sus folosind telescopul spatial de la Hubble si telescopul Keck din Hawai.
In perioada sa de glorie, inainte de a deveni o stea alba pitica in urma cu 200 de milioane de ani, steaua GD 6 a avut aproximativ de trei ori mai mult decat masa soarelui. Astronomii cred ca planete gigantice, precum Jupiter is Saturn, pot supravietui si la limitele exterioare ale sistemului solar. Gravitatia lor probabil ca deviaza orbita asteroizilor si ii aduce indeajuns de aproape de o stea alba pitica pentru a fi faramitati. "Acest fapt sprijina ideea ca, la origine, steaua a avut un mare numar de planete terestre si, probabil, planete gazoase gigantice ce o orbitau, un sistem complex asemeni cu al nostru," a conchis dr. Farihi.
Sursa: Mirror / http://www.diane.ro
Astronomii care au studiat lumina emisa de GD 61, localizata la 150 de ani lumina de pamant, au detectat o abundenta de elemente precum magneziu, siliciu si fier, dar si un mare procent de oxigen, ce indica mari cantitati de apa. Oamenii de stiinta au apreciat ca numai un mare asteroid, bogat in apa sau o planeta minora pot explica aceste observatii. Probabil ca un imens asteroid, cu cel putin 90 de kilometri in diametru, a fost atras de gravitatia stelei albe pitice, fiind apoi faramat in bucati. Daca un astfel de corp ceresc a existat intr-un sistem planetar, este de asteptat ca acolo sa se fi aflat si planete acoperite cu apa, asemanatoare Terrei. Intrucat numai 0,02% din masa pamantului consista din apa, oceanele care ii acopera suprafata au fost probabil formate in urma impactului cu asteroizi si comete continand multa apa.
Doctorul Jay Farihi, de la Institutul de Astronomie apartinand de Universitatea Cambridge, a declarat, "Descoperirea apei intr-un mare asteroid da de inteles ca au existat blocuri stancoase ale unor planete locuibile in sistemul GD 61, dar si un numar consistent de stele asemanatoare soarelui. Aceste blocuri bogate in apa, si planetele terestre pe care le-au alcatuit, pot fi de fapt un lucru comun, intrucat un sistem nu poate crea corpuri ceresti precum asteroizii fara a construi si planete, iar GD 61 a avut toate ingredientele pentru a furniza o multime de apa pe suprafetele lor. Rezultatele noastre demonstreaza ca a existat cu siguranta potential pentru planete locuibile in acest sistem exoplanetar."
Asteroizii sunt alcatuiti in special din blocuri apartinand unor planete stancoase. Apa a reprezentat mai mult de un sfert din masa asteroidului care se crede ca si-a avut orbita in GD 61.
In sistemul nostru solar, giganticul asteroid Ceres contine proportii asemanatoare de apa sub forma ghetii de la suprafata. Excesul de oxigen si ramasitele inconjurand GD 61 au fost detectate utilizand spectografe de ultima generatie care recunosc "semnaturile" elementelor chimice din lumina. Astronomii au facut observatiile de mai sus folosind telescopul spatial de la Hubble si telescopul Keck din Hawai.
In perioada sa de glorie, inainte de a deveni o stea alba pitica in urma cu 200 de milioane de ani, steaua GD 6 a avut aproximativ de trei ori mai mult decat masa soarelui. Astronomii cred ca planete gigantice, precum Jupiter is Saturn, pot supravietui si la limitele exterioare ale sistemului solar. Gravitatia lor probabil ca deviaza orbita asteroizilor si ii aduce indeajuns de aproape de o stea alba pitica pentru a fi faramitati. "Acest fapt sprijina ideea ca, la origine, steaua a avut un mare numar de planete terestre si, probabil, planete gazoase gigantice ce o orbitau, un sistem complex asemeni cu al nostru," a conchis dr. Farihi.
Sursa: Mirror / http://www.diane.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu