
A venit momentul sa constientizezi viata ta, sa te trezesti, sa te ridici, sa te contii lumina si umbra deopotriva. Ceea ce mi-a adus intelepciune nu a fost lumina ci lupta continua cu umbra. Intunericul in care mi-am petrecut prima parte a vietii m-a determinat sa aleg acest drum de a ajuta pe ceilalti sa vada propria Lumina.

Renunt la teama, renunt la frica, renunt la gandurile si tiparele care nu imi apartin, renunt la tot ceea ce imi face rau, renunt la tot ce ma impiedica sa fiu fericit, renunt la toate obiceiurile care imi creaza suferinta, renunt la toate acestea cu toata fiinta mea! Aleg Acum Iubirea in sufletul meu. Aleg Acum sa ma Iert si sa ma Iubesc. Aleg Acum sa ma conectez cu miezul fiintei mele. Sunt demn de a fi iubit si de a darui Iubire. Daca Iubirea nu trece prin mine ea nu poate exista. Aleg Acum sa imi deschid inima, aleg acum sa ma deschid la puterea vindecatoare a Iubirii! Aleg sa fiu eu Matricea divina pe care Dumnezeu a creat-o!
Destinul nu se lasa induiosat, dar el nu e niciodata crud; e just. Toate greselile pe care le-ati comis se aduna pe un platan al balantei, dar daca va decideti sa va redresati viata, tot ceea ce faceti bun va apasa pe celalalt platan. Deci, cand va veni momentul de a plati pentru greseli, gandurile, sentimentele, actiunile voastre bune intervin pentru ca plata sa fie mai mica. Aceasta inseamna, de asemenea, ca nu trebuie sa fim fatalisti spunand: “Pentru ca destinul meu e asa si asa, nu e nimic de facut, trebuie sa-l accept.” Nu. Nu uitati niciodata aceasta: destinul nu ne cere sufocarea, inabusirea spiritului. Din contra, destinul exista pentru a ne obliga sa ne trezim spiritul si sa lucram cu el, pentru a ne crea un nou destin.
Din cauza greselilor savarsite in incarnarile precedente, omul trebuie sa sufere, conform destinului sau; hindusii spun ca e o “Karma” de platit. Dar aceasta nu semnifica ca e imposibil de a reactiona la aceasta, pentru ca cel ce nu face nimic altceva decat sa sufere, o sfarseste, intr-o zi, strivit. Din contra, trebuie sa luptam cu armele iubirii si luminii, pentru a triumfa asupra destinului si pentru a intra in ordinul Providentei. Din acest moment, nu mai exista destin pentru omul ce s-a hotarat sa traiasca in lumina. El a schimbat planul, legile nu mai sunt aceleasi, a iesit din lumea fatalitatii pentru a intra in cea a gratiei.

Orice vi se intampla, trebuie sa va pastrati spiritul vostru intr-o regiune inatacabila. Aici trebuie sa va refugiati pentru a munci. Atunci, chiar daca karma va asalteaza, va veti simti deasupra: karma vrea sa va limiteze, voi va veti elibera; karma vrea sa va tina in intuneric, voi va veti ilumina… pentru ca in ciuda oricaror incercari voi va continuati eforturile. Da, trebuie sa cautati sa ajungeti la acel punct in care veti scapa sferei de influenta a karmei.
Se pune acum problema de a sti daca puteti urca pana acolo, daca sunteti capabili de a va stabili in aceasta regiune care se gaseste dincolo de vanturi, vartejuri si fulgere. Tocmai despre aceasta regiune vorbea Iisus cand dadea sfatul de “a construi casa pe stanca”. Stanca este sfera spiritului in care trebuie sa ne plasam lacasul, pentru ca este singurul loc ferit de intemperii. Este de asemenea “inaltul refugiu” din Psalmul 91: planul cauzal. Pana cand nu ati atins aceasta sfera prin gandire si meditatie, veti stagna in regiunile inferioare ale planului mental si al planului astral si veti fi vulnerabili, veti ramane prada zbuciumarilor.

Oricare ar fi incercarile, Initiatii continua sa lucreze, continua in lumina, bine, in dragoste pentru ca au inteles esentialul. Atunci, bucurati-va pentru cunostintele din acest invatamant, bucurati-va si multumiti pentru toate aceste pietre pretioase, aceste posibilitati ce se dezvaluie in fata voastra, in fata spiritului vostru pentru o munca gigantica. Fara aceasta lumina, ce ati deveni?”
(Maestrul Omraam Aivanhov)
Sursa: http://astrodeva.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu