O viaţă nesănătoasă la vârsta mijlocie duce la degradarea creierului

Un studiu publicat recent în jurnalul Neurology a descoperit că tensiunea arterială ridicată, diabetul, fumatul şi obezitatea în perioada de mijloc a vieţii ar putea cauza micşorarea dimensiunilor creierului şi probleme cognitive zece ani mai târziu.

Cercetătorii au extras date din bine-cunoscutul studiu Framingham Heart, care a urmărit locuitorii din Framingham, Massachusetts şi apoi pe descendenţii lor, timp de aproximativ 60 de ani.

Conduşi de Charles DeCarli de la Universitatea California, cercetătorii au examinat doar anumite fragmente ale acestui studiu masiv, care a analizat 1.400 de oameni pe durata a peste 50 de ani, subiecţi care nu au avut demenţă sau antecedente de accident vascular cerebral la începutul analizei.

Descoperirile au fost îngrijorătoare. În termen de zece ani, mulţi oameni au început să se confrunte cu declinul cognitiv şi cu o reducere exagerată a dimensiunilor creierului, toate acestea fiind detectate cu ajutorul testelor de rutină şi al scanărilor RMN. Fiecare factor de risc – hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul şi obezitatea – a fost asociat cu un element diferit din afecţiunile cognitive.

Persoanele cu hipertensiune arterială vor dezvolta leziuni vasculare în materia albă a creierului, cu un ritm mult mai rapid decât în cazul celor care au tensiunea arterială normală. Materia albă conţine fibre neuronale care realizează conexiunea dintre numeroase porţiuni ale materiei cenuşii, unde au loc percepţia senzorială şi gândirea raţională.
Diabeticii pierd din volumul ariei hipocampice, regiune cerebrală care, printre alte funcţii, converteşte memoria pe termen scurt în cea pe termen lung. Aceasta este prima regiune afectată în cazul bolii Alzheimer.

Fumătorii pierd din volumul întregului creier, iar volumul hipocampului va scădea mai repede decât în cazul nefumătorilor. De asemenea, această categorie de persoane va suferi de aceeaşi problemă de vascularizare a materiei albe din creier, asemeni celor cu probleme de hipertensiune arterială.

Obezitatea duce la micşorarea creierului în ansamblu. Persoanele din această categorie riscă să aibă performanţe mai scăzute la testele cognitive care evaluează diverse funcţii ale creierului, cum ar fi memoria şi gândirea.

Alte lucrări recente ale cercetătorilor de la Universitatea din Boston au descoperit că odată cu micşorarea creierului, creşte riscul de a suferi de demenţă.

În ansamblu, studiul a scos în evidenţă legătura strânsă dintre bolile cronice şi apariţia maladiei Alzheimer şi a altor forme de de demenţă.
Sursa: Live Science

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Micşorarea creierului odată cu vârsta li se întâmplă numai oamenilor

Studii recente sugerează faptul că oamenii sunt mai vulnerabili decât cimpanzeii la afecţiunile datorate îmbătrânirii organismului şi asta probabil pentru că trăiesc mai mult.

Durata mai mare de viaţă este o urmare a faptului că avem creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un articol publicat de curând în Proceedings of the National Academy of Sciences. Rezultatele studiului indică faptul că bătrâneţea este consecinţa necesităţii de a contribui la creşterea copiilor tot mai inteligenţi.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai uşor. În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai uşor cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale legate de vârstă, ca Alzheimer, se micşorează şi mai mult. Această pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor structuri de neuroni şi al legăturilor dintre ei.

În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri, amintiri şi de a răspunde la semnalele corpului pare să se diminueze.

Cercetătorii ştiu că anumite zone ale creierului par să involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv superior, se micşorează mai mult decât cerebelul, responsabil de reglarea mişcărilor.

În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu au reuşit să afle de ce creierul nostru îşi pierde din materia cenuşie odată cu vârsta.

Într-un mod bizar, creierul maimuţelor nu este supus acestei pierderi de materie cenuşie, motiv pentru care cercetătorii iau în calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la oameni.

O echipă de neurologi, antropologi şi primatologi a colectat date pentru a afla răspunsul.

Comparând imagini obţinute prin rezonanţă magnetică de la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 şi 88 de ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuţi în captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu se micşorează cu vârsta.

Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferenţiază modul în care îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a fi responsabili faţă de copiii lor mult mai inteligenţi.

Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele. Anii de bătrâneţe sunt post-menopauză pentru om, pe când cimpanzeii se pot reproduce până când mor.

În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui cimpanzeu.

Dr Sherwood sugerează că viaţa prelungită a bunicilor are rolul evolutiv de a susţine mamele şi de a nu le lăsa să crească singure copiii tot mai inteligenţi şi mai energici. Îmbătrânirea, crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o mână de ajutor rudelor.

“Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor”, a afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în studiu.

Dr. Preuss a declarat că diferenţele dintre ceierul uman şi cel al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferenţe ar putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor legate de îmbătrânire decât alte specii.

Sursa: BBC News

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

 

Insomnia reduce dimensiunile creierului

Insomnia cronica poate provoca o micsorare a unei zone specifice a creierului implicata in formarea memoriei. Este descoperirea facuta de echipa de neurologi olandezi condusa de Ellemarije Altena la Netherlands Institute for Neuroscience din cadrul Royal Netherlands Academy of Arts and Sciences din Amsterdam.

Utilizand o noua metoda de investigare, cercetatorii au descoperit ca pacientii afectati de insomnie cronica – un sindrom destul de raspandit -, detin o mai mica cantitate de materie cenusie in partea frontala a creierului decat cei care nu sufera de nesomn. De asemenea, s-a mai observat, cu cat insomnia este mai grava, cu atat scade si cantitatea de materie cenusie a pacientilor.Pana acum, acesta afectiune era asociata doar persoanelor trecute prin perioade de stres puternic sau a celor afectati de sindrom post-traumatic.
Sursa: La Stampa

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA