joi, 17 noiembrie 2011

UE vrea asigurarea unui venit minim în fiecare stat comunitar. Luptă împotriva sărăciei sau frică de revolte sociale?

Foto: AFP
Valurile de proteste sociale care au răscolit anul acesta lumea arabă şi, mai recent, economiile occidentale par să-i fi pus pe gânduri pe parlamentarii europeni, care au cerut Comisiei Europene să pregătească punerea în aplicare a unei legislaţii care să permită introducerea unui venit minim în UE.
Noile legi au ca scop com­baterea sărăciei, flagel care afectează zeci de milioane de persoane în UE, scrie Le Figaro.
"În 2010, numărul persoanelor ameninţate de sărăcie era de 116 milioane, adică mai mult de 20% din cetăţenii Uniunii, dintre care 20 de milioane sunt copii, iar 8% din europeni trăiau în condiţii materiale extreme", a afirmat europarlamentarul belgian Frederic Daerden, autorul unui raport pe baza căruia PE a luat decizia. Raportul cere garantarea la nivelul întregii UE a unui venit minim şi informaţii statistice mai cuprinzătoare privind sărăcia, notează BBC.
Rezoluţia Parlamentului, care nu este obligatorie, sugerează statelor comunitare să dezvolte regimuri de venituri minime care să aibă la bază cel puţin 60% din venitul mediu din fiecare stat membru al UE. Actul cere, de asemenea, dezvoltarea serviciilor sociale în întreaga Europă.
Comisarul european pentru piaţa muncii Laszlo Andor a avertizat statele membre să nu se folosească de criza economică ca pretext pentru a nu acţiona în lupta contra sărăciei. Andor vrea ca 20% sau chiar mai mult din resursele Fondului Social European (FSE) să fie alocate pentru combaterea sărăciei şi exclu­ziunii sociale. Acest fond este principalul instrument prin care UE sprijină piaţa muncii din statele membre şi promovează coeziunea eco­nomică şi socială.
Investiţiile mecanismului echivalează cu 10% din bugetul Uniunii.
Mai mulţi bani pentru combaterea sărăciei
Comisarul a cerut statelor membre să sprijine planurile de a majora FSE cu 84 de miliarde de euro în următorul proiect de buget pe termen lung, care va acoperi perioada 2014-2020.
Unii parlamentari eu­ro­peni se tem însă că majorarea bugetului UE nu ar face decât să amplifice sărăcia.
CE are ca obiectiv să scoată din sărăcie 20 de milioane de persoane până în 2020.
"Pentru a lupta contra sărăciei nu sunt suficiente discursurile frumoase despre creştere şi competitivitate în condiţiile în care, cu peste 8% din forţa de muncă trăind în sărăcie, a avea un loc de muncă nu mai este garanţia bunăstării", a afirmat eurodeputatul francez Karima Delli.
Această situaţie nu este compatibilă cu valorile europene de justiţie şi solidaritate pe care le prevăd tratatele europene. Sărăcia şi excluderea socială s-au amplificat în ultimii ani în pofida angajamentelor UE de a le reduce, subliniază Daerden.
Protestele sociale au luat amploare în întreaga lume
Anul acesta, în Africa de Nord mişcări sociale violente au dus la prăbuşirea regimurilor totalitare din Tunisia, Egipt şi Libia. Ecoul protestelor s-a răspândit în întreaga lume sub diferite forme, una dintre cele mai faimoase fiind mişcarea Occupy Wall Street, al cărei mesaj de luptă contra abuzurilor pe care le face sistemul bancar a câştigat rapid adepţi în întreaga lume.
Grecia, stat aflat în pragul colapsului financiar, este tot mai des scena unor manifestaţii de protest tot mai ample şi mai violente. Protestele au la bază măsurile dure de austeritate pe care guvernul le introduce la presiunea creditorilor internaţionali ai statului. Austeritatea erodează nivelul de trai al grecilor, iar unele dintre măsurile cerute de creditori, precum vânzarea activelor de stat, sunt văzute ca încălcări ale suveranităţii ţării.
România, printre cele mai sărace state din UE
România este prezentă cu şase regiuni, adică toată ţara cu excepţia Bucureşti-Ilfov, în topul CE al celor mai sărace 20 de zone din UE. Cea mai săracă regiune din UE este Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB pe locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 28% din media comunitară la nivelul anului 2008.
Pe locul al doilea este zona de nord-est a României, respectiv judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unde puterea de cumpărare este de 29% din media UE. Urmează trei regiuni din Bulgaria, iar pe locul al şaselea se plasează Oltenia de sud-vest, adică judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, cu 36%. Zona de centru, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, este cea mai bogată regiune din România cu excepţia Bucureşti-Ilfov, ocupând locul 19.
Cea mai bogată regiune din Europa este cartierul financiar al Londrei, unde puterea de cumpărare reprezintă 343% faţă de media UE. Urmează Luxemburg, cu 279% şi Bruxelles, cu 216%.
Pentru că le-a ajuns la os cuţitul austerităţii, tot mai mulţi greci protestează în stradă
Sursa: zf.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu