joi, 3 ianuarie 2013

Maglavit de Bihor: O fată din comuna Budureasa l-a văzut pe Dumnezeu! Biserica a recunoscut minunea


Povestea singurei minuni din Bihor cu "certificat de naştere" nu a mai fost scrisă, până acum, niciodată. Istoria îşi are însă întortocheate căi, prin care adevăruri tulburătoare ale vremurilor de demult ies la lumină, căpătându-şi astfel firescul loc în sufletele oamenilor.

Maria Bogdan a susținut că l-a văzut pe Dumnezeu
Maria Bogdan a susținut că l-a văzut pe Dumnezeu
Poate cel mai răscolitor eveniment din istoria religioasă a Crişanei a fost descoperit de un istoric în Arhivele Statului, consemnat în câteva pagini de corespondenţă între autorităţi şi Episcopia Ortodoxă a Oradiei. Epistolele arată că în urmă cu 73 de ani, în satul Burda de la poalele Apusenilor, Dumnezeu s-a pogorât pe pământ şi s-a arătat unei copile pe nume Maria. După ce medicii au dovedit că fetiţa era teafără la minte, iar Biserica a recunoscut minunea, vestea s-a dus ca fulgerul, transformând cătunul în loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi. Fenomenul a durat aproape 40 de ani şi părea că s-a stins pentru totdeauna sub prigoana comunistă, dar a reînviat şi se păstrează şi azi, chiar dacă Maria a urcat de mult la ceruri, scrie ebihoreanul.ro
Întâlnire cu Moşul
S-a întâmplat în vinerea de 30 iunie a anului 1939. În desişurile de la marginea cătunului Burda, comuna Budureasa, trei copile de-o şchioapă culegeau mure. Printre ele, Maria Bogdan, o fetiţă de 11 ani. Avea mâna dreaptă legată între două scândurele după ce şi-a frânt-o căzând de pe o scară. Rămăsese în urma celorlalte fete şi se descurca greu la cules cu o singură mână, printre rugii de muri. Când ajunse pe un dâmb sub Dealul Ceuca, în faţă îi apăru un moşneag, cu părul alb şi vorba blândă. A mângâiat-o pe mânuţa ruptă şi i-a spus să plece degrabă pentru a spune oamenilor să se pocăiască şi să se aplece spre cele sfinte, pentru că altfel va veni mare vărsare de sânge. Înspăimântată, fetiţa fugi îndată acasă, unde le-a povestit părinţilor şi vecinilor că i s-a arătat Dumnezeu în chip de om.
Nebănuind că fetiţa prevestea al doilea război mondial care chiar bătea la uşă, oamenii n-au crezut-o, zicând că s-a smintit. Dar a doua zi, când Mariei i se vindecase mâna ca prin farmec, vestea a pus satul pe jar. De atunci, fetiţa s-a dus zilnic să-l caute pe moşneag printre tufele de muri. Iar când în 3 august a avut aceeaşi vedenie, în acelaşi loc, preotul satului s-a convins de adevărul spuselor copilei. Încredinţat că se întâmplase o minune, a ridicat în acel loc o cruce, pe care a sfinţit-o, iar de atunci acelui loc oamenii îi şi spun chiar aşa: "La Cruce".
Cercetată de Biserică
Imediat ce-au prins de ştire, autorităţile civile au dus-o pe Maria la Beiuş, unde a fost anchetată de jandarmi. Apoi au examinat-o medicii, care s-au pronunţat fără echivoc: fata era zdravănă la minte, nicidecum victima unei halucinaţii. Întâmplarea rămânând fără explicaţii, cea mai înaltă autoritate a judeţului - Prefectura - le-a cerut în cele din urmă preoţilor să dezlege taina. Aşa se face că, la ordinul episcopului ortodox Zaharia Moga, timp de două luni Maria a fost descusută de prelaţi din Protopopiatul Beiuş. Iar cum declanşarea celui de-al doilea război mondial, în septembrie 1939, adeverise şi prezicerea vărsării de sânge, popii au trebuit să accepte că Maria nu minţea, recunoscând în scris că fetiţei "i s-a arătat Dumnezeu, iar de atunci multă lume din satele învecinate şi îndepărtate vine tot la acelaşi loc să asculte revelaţiile". Astfel, actul iscălit de protopopul Beiuşului la finele lunii octombrie 1939 a devenit "certificatul de naştere" al minunii din Burda.
După aceea, întreaga Biserică Ortodoxă şi-a asumat verdictul ca pe un fapt real, prin Consiliul Eparhial al Episcopiei Oradiei, statornicindu-l în istorie. Vestea s-a răspândit în satele transilvănene, iar credinţa oamenilor în minunile săvârşite de Dumnezeu pe pământ a transformat cu iuţeală cătunul de la poalele Apusenilor în loc de pelerinaj.

Sursa:  REALITATEA.NET

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu