O inscripţie inedită pe piatră care atestă conflictul politic dintre împăraţii romani Geta şi Caracalla şi modul în care cel din urmă încerca să îi şteargă celuilalt numele din istorie a fost descoperită de arheologi în Cetatea din Alba Iulia.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că inscripţia a fost descoperită de arheologii muzeului în timpul săpăturilor pe care le desfăşoară în Parcul Custozza, în clădireacomandamentului castrului Legiunii a XIII – Gemina, imobil denumit în termeni de specialitate “Principia”.
Rustoiu a spus că este vorba de o inscripţie inedită pe piatră în care numele co-împăratului Geta sau Publius Septimius Geta a fost şters de împăratul Caracalla, “Marcus Aurelius Antoninus”, fratele său. Potrivit surseI citate, cei doi, fiii împăratului Septimius Severus, au fost asociaţi la domnie după moartea tatălui lor, survenită în anul 211 d. Hr., iar ulterior, tot în acel an, Caracalla îl ucide pe Geta şi porunceşte ca fratele său să fie şters din istorie. “Observăm că nu doar acum există confruntări politice, dar ca ele au fost şi înantichitate, mai ales în epoca romană, unde se terminau adesea prin eliminarea fizică a adversarului. De precizat că răzbunarea îl urmărea pe cel învins şi dincolo de moarte. Din acestmotiv, o sentinţă mult mai dură în ochii romanilor era ştergerea numelui celui învins din istorie sau «damnatio memoriae». În acest caz numele lui era şters de pe toate inscripţiile, iar statuile care îl înfăţişau erau ridicate de pe socluri şi topite. Acest tip de a rezolvadisputele politice apăreau mai ales în in cazurile luptelor pentru scaunul imperial”, a spus Gabriel Rustoiu.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a afirmat că inscripţia descoperită este inedită şi cu importanţă istorică, astfel încât fragmentul de piatră pe care se află a fost ridicat şi transportat în interiorul muzeului unde urmează să fie cercetat de specialişti. Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc au existat un castru roman (al legiunii a XIII -a Gemina, anul 104 [ ?!]), şi o cetate medievală.
Cassius Dio, LXXVII, 3. (Precizare Timotei Ursu : ) « A ucis de indata pe cesarienii si pe soldatii credinciosi lui Geta, cam in numar de douazeci de mii, barbati si femei, fara osebire, dupa cum i-a prins pe fiecare, la intamplare, in palat. Dintre oamenii de vaza a cazut victima si Papinianus, al carui ucigas a primit doar mustrarea ca s-a folosit de… topor si nu de sabie. Ii umbla in gand sa-l lichideze si pe Cilo, cel care-i crescuse si de la care n-avusese decat bine…. Soarta trbunului si a soldatilor trimisi cu acest tribun a fost condamnarea la moarte sub pretextul unei «conjuratii», in realitatepentru ca nu-l omorasera pe Cilo… …Foarte multi devenira victime ale denunturilor calomnioase… Era de ajuns, de pilda, ca cineva sa scrie sau numai sa rosteasca numele de « GETA » pentru a fi de indata pierdut ! Asa ca poetzii nu mai foloseau scest nume in comediile lor, tinand seama ca pana si bunurile din testamentul celor in care se afla scris acest nume au fost confiscate… ! »
Un material primit pe e-mail de la prof. Timotei Ursu
Nota mea: Cât a contribuit acest Damnatio Memoriae la înlocuirea cuvântului get cu got? Ținând cont că există în jurul a 40 de autori antici și medievali care fac o identitate între geți și goți (să-l privim ca exemplu doar pe Iordanes care vorbește despre Deceneu și daci ca fiind goți…) trebuie să luăm din ce în ce mai în serios posibilitatea ca goții (aliați permanent cu dacii în războaiele duse împotriva Imperiului Roman) să fie o ramură nordică a geto-dacilor, reveniți în spațiul carpatic după mult timp.
Daniel Roxin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu