Secretul Tamaduirii - metode de purificare si vindecare a organismului - Autor Dr.Olga Ivanovna Eliseeva

 Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea cărţii de faţă, doctor în ştiinţe medicale, medic

practician de categorie superioară, cu o bogată experienţă în vindecarea şi detoxifierea corpului,

a dăruit ani în şir bucuria vindecării miilor de pacienţi. Doar cel care a trecut prin durere poate

înţelege cu adevărat suferinţa semenilor săi.

 O. I. Eliseeva a studiat medicina în Uzbekistan. Acolo, în însoritul Samarkand, a absolvit în

1963 Institutul de Medicină ,,I. P. Pavlov”. După terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit

câţiva ani în spitalul judeţean. În acea perioadă, în regiunea Buhara, a erupt o epidemie de

conjunctivită granulomatoasă (boală contagioasă a ochilor). Iată unde au fost necesare

cunoştinţele şi mâinile dibace ale tânărului medic Eliseeva! Luând decizia de a-şi ridica nivelul

profesional, Olga Ivanovna a venit în capitală. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie

din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifice Helmholtz, în cadrul

căruia a şi susţinut teza de doctor în ştiinţe medicale.

 Datorită efortului fizic intens, stresului şi alimentaţiei incorecte, sănătatea doctorului

Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, şi-a făcut apariţia un adevărat ,,buchet” de boli: bronşita

astmatiformă, gastroenterocolita cronică, pielonefrita cronică cu acutizări lunare a cistitei

cronice, hipertensiunea arterială, poliartrita metabolică, obezitatea. S-a mărit în volum glanda

tiroidă, motiv pentru care, la dispensarizarea curentă obligatorie i s-a instituit tratament

hormonal. Astfel au început peregrinările interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale şi

policlinici. Între timp, bolile nu o părăseau, ba chiar apăruseră altele noi — s-a dezvoltat

ostehondroza, cu dureri atroce în coloană. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul,

extensiile nu reuşeau să înlăture durerea din coloană. S-a deteriorat subit şi sănătatea inimii,

încât medicaţia cu ,,Cordaron” nu mai era eficientă.

 Chinuită de durerile coloanei vertebrale, cuprinsă de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat

profesorului de la Institutul Central de Traumatologie şi Ortopedie din Moskova (ICTO) cu

rugămintea: „Operaţi, tăiaţi, piliţi coloana, faceţi ce vreţi, nu mai pot suporta!”. S-a stabilit să fie

operată. 

 Înainte de operaţie, trebuiau efectuate obişnuitele investigaţii preoperatorii. În această

perioadă Olga Ivanovna a întâlnit vindecători care se ocupau de purificarea organismului. Fără a

sta la îndoială, ea i-a urmat, şi-a însuşit literatura de specialitate în acest domeniu, considerată

clandestină la vremea respectivă, şi s-a documentat studiind cărţi semnate de P. Bragg, Walker

şi Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sănătatea sa, care s-a refăcut atat de rapid incat

după 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbările — exterioare şi interioare — erau

uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaţia

hormonală, la care a renunţat definitive abia după 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea

purificării organismului şi curelor de terapie prin foame. In consecinţă, in următorii 16 ani nu a

mai avut nevoie de concedii medicale şi vizite prin spitale şi policlinici — incepuse o nouă viaţă

plină de realizări.

 Finalizand specializarea, apoi perfecţionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secţia

de radiologie a Institutului de Cercetări Ştiinţifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de Ştiinţe

Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioară. In paralel a

asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. După

refacerea sănătăţii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-şi ajute cunoscuţii. Pe atunci metodele

neconvenţionale de tratament erau interzise. Odată cu apariţia posibilităţii de a acorda in mod

legal ajutor prin metode netradiţionale, Olga Ivanovna ,lăsand bine organizată activitatea secţiei

de radiologie din cadrul Institutului, impreună cu adepţii săi, in anul 1988, a deschis unul dintre

primele centre medicale de purificare şi restabilire a organismului din Rusia. 

         Fiind o persoană căutătoare şi creativă, O. I. Eliseeva asimilează şi in prezent noi si noi

metode ale medicinii neconvenţionale (terapia Su Jok, diagnosticul şi tratamentul după metoda

lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonanţă, metode de autoreglare,

autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redau

oamenilor nu numai sănătatea fizică, dar oferă şi o stare de optimism şi incredere in posibilităţile

lor nelimitate in menţinerea sănătăţii şi modului active de viaţă pentru mulţi şi mulţi ani.

 La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sănătate. In cadrul acestui

Centru funcţionează un staţionar de purificare a organismului.

 ROLUL CAVITĂŢII BUCALE IN PROCESUL DE DIGESTIE ŞI

IN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM 

.........................................................................................

CONEXIUNEA FORMAŢIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITĂŢII 

BUCALE CU FARINGELE ŞI ORGANELE INTERNE

..........................................................................................

                                Dinţii

 In 1977 a apărut cartea autorului X. Leonard — „Ghid practic pentru specialişti in tratarea dinţilor şi cavităţii orale” in care atrage atenţia asupra eşecurilor frecvente ale tratamentelor stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavităţii orale şi a dinţilor reveneau şi deseori duceau la extracţii dentare. In căutarea cauzelor, X. Leonard a făcut cunoştinţa cu metoda de diagnostic a savantului german R. Voll.

 Diagnosticul după metoda R. Voll este bazată pe un fenomen cunoscut, şi anume, că rezistenţa sau intensitatea in punctele şi meridianele pielii corpului uman, conform medicinii chineze, este mai inaltă decat in ţesuturile care le inconjoară. R. Voll, folosind aparate de măsură de o mare sensibilitate, a descoperit puncte şi meridiane noi cu o intensitate şi mai inaltă in special pe pielea palmelor şi a tălpilor. Aceasta i-a permis să elaboreze metodica de

diagnostic a bolilor organismului uman după punctele şi meridianele deja cunoscute a şi a celordescoperite din nou.

 Aceasta metodă de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar şi stabilirea relaţiei de interconexiune intre focar şi organele interne. Organele interne bolnave elimină produsele otrăvitoare formate in ele in urma metabolismului — deşeurile (toxinele), in sange şi limfă. Sangele şi limfa circuland prin tot organismul, se debaraseză de ele, aruncandu-le, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in ţesutul limfoidal, sau in cavităţile organismului, adică din interior spre exterior, ca să inlăture astfel cat mai multe deşeuri din

organele de importanţă vitală.

 La om, acest fenomen se manifestă in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pielii–prin reacţii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor— prin gingivite, amigdalite, rinite, haimorite, faringite; la nivelul ţesutului limfoidal — limfadenite, tonzilite; la nivelul cavităţilor: articulare — artrite; paradentare — stomatite etc. In acumulări importante de deşeuri, organismul incearcă să le indepărteze mărind volumul focarelor patologice, astfel se formează adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se măreşte volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al

granuloamelor paradentare şi gingivale, a nodulilor hemoroidali, se măresc şi cavităţile articulare, de asemenea iau naştere noi cavităţi prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale corpului, inclusiv, in jurul rădăcinilor dentare.

 Atata timp cat organismul reuşeşte să lupte cu deşeurile in acest mod, bolile principale aleorganelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar, cele care il deranjează pe pacient...................................................

....... Organismul semnaliza despre patologia renală prin afecţiuni dentare. Mai jos se

alătură tabelul corelaţiei dintre dinţi şi diferite organe şi sisteme.

 

  Dintii                                      Organele 

Dintii de sus, din dreapta  

1-2                                      Encefalul (emisfera stanga) 

3                                         Inima (partea dreapta - afectiuni innascute)

4                                         Pancreasul

5                                         Plamanul drept

6                                         Rinichiul drept 

7-8                                      Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite)

Dintii de jos, din dreapta   

1-2                                      Maduva spinarii 

3                                         Intestinul subtire (jumatatea dreapta) 

4                                   Stomacul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice)

5                                        Intestinul gros (regiunile din dreapta a vezicii urinare)

6                                          Ureterul drept, jumatatea dreapta a vezicii urinare 

7-8                                      Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)

Din stanga sus   

1-2                                      Encefalul (emisfera dreapta)

3                                         Inima (regiunea stanga - afectiuni innascute)

4                                         Splina

5                                         Plamanul stang

6                                         Rinichiul stang 

7-8                                     Ficatul (lobul stang), inima (afectiuni dobandite)

Stanga jos   

1-2                                Maduva spinarii

3                                   Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga) 3 Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga)

4                                   Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului)

5                                      Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul)

6                                      Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare 

7-8                                   Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)

Tabelul a fost conceput după datele X. Leonard şi pe baza observaţiilor personale ale autoarei. 

                                       

                                             Amigdalele

Pe baza datelor obţinute in urma măsurătorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R.

Voll a stabilit printre primii că fiecare pereche de organe interne influenţează una din cele 5

glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroşi medici mai interpretează că una din

cauzele dezvoltării reumatismului, glomerulonefritei, infecţiilor urinare etc., ar fi prezenţa

procesului patologic in amigdale. Neinţelegand că aceasta este pentru organism o barieră de

protecţie şi „un container” in care se aruncă toxinele, microbii, otrăvurile, deşeurile din organele

interne, medicii, deseori, insistent recomandă inlăturarea amigdalelor la copii incă de la o varstă

fragedă. Ce rezultă din aceasta, judecaţi şi singuri.

Sursa: autovindecarea.blogspot.ro

GHID PENTRU BOLNAVII CARE APELEAZĂ LA TĂMĂDUITORI POPULARI

Nu rareori sunt întrebat de oameni suferinzi – inclusiv de cei cu maladii incurabile din punctul de vedere al medicinii alopate actuale - care este cel mai de încredere vindecător popular, la care să apeleze în ultimă instanţă pentru tratament. Din experienţa cumulată în acest controversat domeniu, m-am gândit să fac un mic ghid estimativ pentru uzul bolnavilor,  care doresc să se informeze asupra unor tămăduitori din aria terapiilor alternative.

„Foşti bolnavi incurabili de serviciu”.

         În primul rând, nu vă luaţi după ce spun la televizor „foşti bolnavi incurabili de serviciu”. Vindecătorii populari dispun de suficiente resurse băneşti, pentru a plăti diverşi indivizi rămaşi repetenţi la moralitate, care le fac reclamă. Pentru a ne face o ideie cât câştigă un asemenea tămăduitor, este suficient să menţionăm declaraţia unui „bioterapeut” din vestul ţării, care a declarat la un post de televiziune că deţine recordul la pacienţi care apelează la seviciile sale: 252 într-o zi!

         Dacă înmulţim numărul pacienţilor cu 100 de lei (cât reprezintă „consultaţia”), înseamnă că acest vindecător poate căştiga 25.200 lei pe zi. Înmulţit cu cinci zile pe săptămână fac 126.000 lei. Dacă înmulţim cu 4 săptămâni pe lună, rezultă o sumă de 504.000 lei lunar. Dacă mai înmulţim şi cu 10 luni pe an, cât lucrează un „bioterapeut”, ajungem la suma de  5.040.000 lei, neimpozabili. Este evindent, un caz de excepţie. Grosul vindecătorilor se situează cam la jumătate din această sumă, adică în jur de  2.500.000 lei pe an. Prin urmare, tămăduitorii populari au de unde plăti pe cei ce le fac reclamă. Au de unde plăti şi trepăduşii puşi să maculeze, sub diferite forme, pe cei ce divulgă acest „secret” profesional.

Aspectul fizic al vindecătorului popular.

         Dacă tămăduitorul are un aspect fizic deficitar, este bine să-l evitaţi. Dacă este supraponderal sau obez, este semn că poate avea diabet, hipertesiune, artrită, boli endocrine, cancer, etc. Dacă este prea slab, s-ar putea să sufere de tuberculoză, de afecţiuni hepatice sau renale, de hipertiroidie, cancer, etc. Prin urmare, terapeutul fiind în deficit de resurse bioenergetice vitale, poate deveni energofag în dauna pacientului. (A se vedea în acest sens şi articolul din Jurnal paranormal, întitulat Vampirismul bioenergetic.)

         Vindecătorul dacă este eficient, ar trebui să se trateze mai întâi pe el,  înainte de a se lasa în aria terapiilor alternative. Există riscul să luaţi o boală în plus de la tămăduitor. Mai există şi un alt risc iminent. Zilnic prin cabinetele vindecătorilor populari se perindă tot soiul de bolnavi, unii având boli transmisibile. Atenţie! Potrivit cercetărilor medicale de ultimă oră, unele forme de cancer ar fi transmisibile prin secreţiile palmelor bolnavului. Tămăduitorul nu are capacitatea să să discearnă pe cei care prezintă pericol pentru pacienţi.

Icoane şi cruci în cabinetele vindecătorilor.

         Dacă pereţii cabinetului tămăduitorul sunt tapetaţi cu icoane, cruci şi cu alte recuzite religioase este semn că acesta trişeză şi vrea să vă convingă de intenţiile sale „cinstite”. Eficienţa terapiei alternative se manifestă în absenţa simbolurilor religioase, excepţie făcând bolnavii care se roagă ei înşişi la Dumnezeu. Am întrebat o vindecătoare, ce trata un pacient din Turcia, cum se împacă prezenţa icoanelor ortodoxe pe pereţii cabinetului, cu credinţa islamică a pacientului turc. Nu a am primit un răspuns satisfăcător.

Evaluarea psihică a terapeutului, de către pacient.

        Nu uitaţi să recurgeţi la psihologie nativă, în evaluarea psihică a unui terapeut căruia aţi decis să încredinţaţi sănătatea şi viaţa voastră. Potrivit datelor comunicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), fiecare al cincilea vest-european şi fiecare al patrulea român suferă de disfuncţii ale sistemului nervos. Nu ezitaţi să evaluaţi prin mijloace voastre native, dacă terapeutul căruia vă adresaţi este în regulă la acest capitol.        

         Dacă susţine că este paranormal, ţineţi-vă departe de acesta. Nimeni nu este mai paronormal decât altul. Toate lucrurile din Universul cunoscut sunt paranormale prin geneză şi normale prin repetabilitate.   

         Dacă pretinde că aude voci în cap care îi spun cum să trateze, iarăşi trebuie să-l evitaţi. Vocile pe care le „aud” unii indivizi sunt un sidrom al schizofreniei şi riscaţi să vă „trateze” un schizofrenic, cu urmări ireparabile.

         Dacă terapeutul pretinde că „lucrează cu creierul” său ca să vă vindece, în cel mai bun caz minte ca să vă ia banii. Psihoterapia reală (care se aplică în tratamente alternative) constă în tehnici psihologice, menite să declanşeze resursele bioenergetice subtile ale omului suferind, ca să se vindece prin propriile sale mijloace biologice.

         Dacă terapeutul suferă de fobii de ori ce fel, evitaţi-l. Fobiile sunt axate pe fond psihic labil. De exemplu, o terapeută care s-a aflat în monitorizarea subsemnatului, dormea pe canicula verii învelită cu plapumă şi cu ferestrele închise ermetic,  fiindu-i teamă să nu o tragă curentul.

         Dacă vindecătorul susţine că este în legătură cu spiritele sau cu alte entităţi paranormale, trebuie să-l evitaţi întrucât poate fi vorba de disfunţii psihice grave.

Aurele umane. „Repararea” aurelor umane.

         Dacă terapeutul pretinde că vă vizualizează aura, sunt posibile trei variante:

         1.Vă minte ca să vă impresioneze în privinţa „puterilor” sale paranormale şi să vă ia banii;

         2.Vede prin autosugestie aureole după un model mental prefabricat, văzut anterior pe fotografii trucate sau schiţe cu aure simulate. Prin urmare, este labil pshic şi nu va fi în stare să se concentreze asupra actului vindecării bolnavului;

         3. Prezintă alte disfucţii neuropsihice.

         Biocâmpul uman  – impropriu spus aura umană – este invizibil. Biocâmpul uman se manifestă începând cu limita de separare a organismului viu faţă de mediul ambiant şi continuă în jurul omului pe distanţe nedeterminabile. Iar pretinsa reparare a aurei de către vindecătorii „clarvăzători” este un nonsens. Biocâmpul („aura”) este rezultatul extern al funcţiilor fiziologice şi psihice ale omului. Simplificând lucrurile, biocâmpul poate fi asimilat cu câmpul energetic generat de un motor cu ardere internă, în funcţiune. În jurul motorului se pot detecta, uneori de la distaţe destul de mari, câmp electrostatic, câmp magnetic, componentă termică, vibraţii acustice, gaze de eşapament, etc. Când se defectează motorul, este inutil să se acţioneze asupra componentelor câmpului energetic extern al mecanismului, cu speranţa deşartă că asfel va fi reparat.

Pasele cu palmele nu sunt recomandabile.

         Pusul palmelor pe bolnav şi pasele cu palmele în jurul capului bolnavului sunt gesturi nerecomandabile. Pot să inducă o stare de rău suplimentar pacientului, întrucât terapeutul înmagazinează în palmele sale propriile secreţii sudorale, bacterii şi energii negative reziduale preluate de la bolnavii pe care i-a tratat anterior.

Medicamente pe care le vând unii terapeuţi.

         Cu foarte rare excepţii, medicamentele pe care le vând unii vindecători sunt inutile în tratarea maladiilor incurabile. Terapeuţi populari ce abia au trecut de stadiul alfabetizării, ingineri rataţi, medici puşi pe căpătuială, etc, vând produse medicinale „originale” cu valoare terapeutică îndoielnică şi cu efecte secundare necercetate în mod serios. Zilnic, telespectatorul este bombardat         de reclame în genul „produs unic de la Oxford”, plante din Mongolia, etc. Asemenea reclame fantasmagorice sunt plătite de tămăduitori, care vor să-şi vândă marfa.

         Excepţie fac produsele placebo, dar acestea nu se recomandă a fi administrate de vindecători populari. (A se vedea şi articolul din Jurnal paranormal, Medicamentele placebo – terapia viitorului?)

        

Vindecătorii care fac călătorii pentru „studii” în China, Tibet, Mongolia, America, etc.

         Vindecătorii populari tind să vă aburească cu pretinsele călătorii pentru „studii”, pe care le-au făcut în diverse zone ale globului. În fapt, sunt simple excursii de vacanţă, plătite de bolnavii pe care îi „tratează”. Să luăm în acest sens, un exemplu concret.

         Un tămăduitor popular se lăuda deunăzi la un post de televiziune, că a făcut o călătorie de studii în China. A „vândut” această înformaţie ca pe un apogeu al pregătirii sale profesionale. Drept care, trebuia să vină tot natul la cabinetul său, să beneficieze de experinţa dobândită în China.

         Dar noi ştim că grupuri de turişti care se duc în China, sunt preluate operativ de chinezi îmbrăcaţi în haine civile, sunt monitoziate tot timpul şi sunt duse să viziteze obiective destinate exclusiv turiştilor. De unde schimb de experienţă cu vindecătorii chizezi, care vindecători - între noi fie vorba -, sunt tot „cadre”  îmbrăcate în civil? În Tibet este acelaşi lucru. În ce priveşte excursiile în alte zone ale globului, bolnavii trebuie să fie conştienţi că, terapeuţii noştri populari pot merge acolo numai în postură de pacienţi ai unor vindecători locali. Nici un tămăduitor nu va dezvălui altora secretele sale profesionale, care în ultimă instanţă îi aduc profituri băneşti în urma pacientilor pe care îi tratează. Prin urmare, lauda cu călătorii în ţări exotice făcute pentru „studii” este menită să vă păcălească.

Ce este de făcut în această situaţie?  

         Să renunţăm la terapiile alternative? Nu. Terapeuţi credibili se găsesc pe toate meridianele planetei noastre. Dar aceşti oameni sunt rari, ca iarba de leac. Ca să lecuiască o boală, un tămăduitor trebuie să creadă, fără rezerve, în puterea mijloacelor sale de vindecare. Bolnavul, la rândul său, trebuie să creadă în puterea de vindecare a terapeutului. Persoanele din jurul bolnavului, trebuie fie încredinţate că  miracolul vindecării se va produce. La baza acestui procedeu de tămăduire, se pare că se interpune câmpul morfic – noţiune din domeniul psihologiei, care defineşte legătura subtilă şi conlucrarea între mai multe creiere.

          Există tămăduitori populari care săvârşesc adevărate miracole în arta vindecării unor boli, declarate incurabile de medicina alopată actuală. De pildă, unşaman din America Centrală a vindecat trei bolnavi cu rabie declanşată. Medici şi alţi cercetători care au verificat cu rigoare ştiinţifică acest lucru la faţa locului, nu au găsit nici o explicaţie rezonabilă pentru această reuşită. Au apărut tămăduitori în SUA, care vindecă forme de cancer în cel mult două săptămâni. Iarăşi nu s-a găsit nici o explicaţie ştiiţifică pentru acest lucru. Şi exemple de acest gen ar putea continua.         

         Când ne decidem să apelăm la terapetuţi populari,trebuie să ne obişnuim cu ideea să alegem grâul de neghină, ţinând cont de  indicaţiile de mai sus. Desigur că, prin recomandările făcute, nu am epuizat întreaga gamă de subterfugii la care regurg unii vindecători populari, pentru păcălirea bolnavilor. Să nu uităm că printre aşa zişi vindecători există şi psihopaţi, care prin natura bolii psihice de care suferă sunt lipsiţi de milă faţă de semeni.

P.S. Aţi remarcat, fără îndoială, că în acest articol am folosit diverse denumiri pentru desemnarea întreprizătorilor din aria terapiilor alternative:   bioterapeut, terapeut, vindecător, tămăduitor. În lipsa unor reglementări legale, fiecare se numeşte pe sine cum vrea, nu rareori în cotradicţie cu medicina alopată. Vom încerca împreună săptămâna viitoare să găsim o denumire adecvată pentru aceşti vindecători şi să propunem, spre legiferare, denumirea corectă. 

Sursa: rudan.ro

SFANTUL MARE MUCENIC SI TAMADUITOR PANTELIMON

In 27 iulie se praznuieste un Sfant care este binecunoscut mai ales celor aflati in suferinte si in boli – Sfantul Mare Mucenic Pantelimon.
Pantoleon, asa cum se numea initial, era un tanar medic dintr-o familie bogata a Imperiului Roman. Este initiat in medicina si devine atat de priceput incat insusi imparatul se gandeste sa-l ia ca medic particular. Cu alte cuvinte, Pantoleon avea tot ce iti putea oferi aceasta lume: famile instarita si de rang inalt, educatie de nivel inalt si o perspectiva de cariera naucitor de atractiva.
Se pare, insa, ca in sufletul sau era loc de altceva. Nu vorbim aici despre blandete, atentie, sau alte trasaturi firesti care se mai gasesc (acum, din ce in ce mai rar) la oameni, si care ii fac sa fie mai binevoitori sau amabili cu ceilalti. Se pare ca Pantoleon avea un suflet care nu se multumea cu ce ii dadea lumea si nici cu unele calitati omenesti pe care le poti dobandi.
El nu se multumea doar sa faca un mic bine pentru ceilalti, doar sa le vindece sau se le ogoiasca niste rani si sa ii lase in durerea si suferinta lor profunda. El nu se multumea sa ii ajute pe ceilalti omeneste. El nu putea spune „am facut tot ce am putut, gata, de acum inainte nu mai e treaba mea“. Avea o sete in el, o sete a milei fata de cel bolnav si impovarat, o sete de a il smulge pe acesta cu totul, integral, din starea sa, din boala sa. Nu se multumea cu a fi bun, el voia sa fie bun pana la sfarsit. Nu se multumea cu a face mila, el voia sa faca mila pana la sfarsit. Nu se multumea sa vindece, el voia sa vindece pana la sfarsit.
Sesizand fondul acesta sufletesc, Sfantul Ermolae, si el cinstit ca sfant doctor fara de arginti, il abordeaza si ii arata ca „stiinta medicala nu poate aduce decât slaba usurare naturii noastre suferinde si sortita mortii si ca numai Hristos, singurul Doctor adevarat, a venit sa ne aduca Mântuirea, fara leacuri si fara plata. Cu inima batând de bucurie la auzul acestor cuvinte, tânarul Pantoleon incepu sa il viziteze regulat pe Sfântul Ermolae si fu initiat de el in Tainele credintei” (din sinaxar).
Dar dupa cum spusese Sf. Ap. Pavel, „toti cei care vor sa traiasca cucernic intru Hristos, vor fi prigoniti“, tot asa a fost si cu Pantoleon. Desi era evident, din faptul ca isi vanduse averea saracilor si vindeca fara bani, ca nu are nici un fel de ambitie personala, ceilalti medicii il pizmuiau, pentru ca era cunoscut si toti cei aflati in suferinte si necazuri nu mai alergau la ei, ci la acest atat de milostiv doctor care nu numai ca nu le cerea bani, dar le daruia niste talanti de aur – credinta – in schimbul bolilor lor!
Medicii il pizmuiau pentru ca suferinta nu mai putea fi exploatata, bolnavii nu mai puteau fi sursa de imbogatire. Se implinea cu acestia cuvantul Scripturii:
“Să asuprim pe cel sărac şi drept, să nu ne fie milă de văduvă, şi de cărunteţile bătrânului încărcat de ani să nu ne ruşinăm. Puterea noastră să fie legea dreptăţii noastre, că ce este slab nu este de nici un folos” (Int. lui Solomon, 2, 10-11).
Pantoleon, rupand aceasta „lege” a faradelegii si facand mila cu cei lipsiti, a provocat in ei reactia tuturor celor care se simt amenintati de vecinatatea cucerniciei: Să vânăm pe cel drept, fiindcă ne stinghereşte şi se împotriveşte isprăvilor noastre şi ne scoate vină că stricăm legea şi ne învinovăţeşte că nu umblăm cum am fost învăţaţi din copilărie. El se face pe sine că are cunoştinţă despre Dumnezeu şi se numeşte: fiul Domnului. El este pentru noi ca o osândă a gândurilor noastre şi ne este greu chiar când ne uităm la el. Căci viaţa lui nu seamănă cu viaţa celorlalţi şi cărările lui sunt schimbate. Înaintea lui suntem socotiţi ca necuraţi şi de căile noastre se fereşte ca de o spurcăciune; el fericeşte sfârşitul celor drepţi şi se laudă că are pe Dumnezeu drept tată. (Int. lui Solomon, 2, 12-16).
Din pricina acestei pizme, Pantoleon este adus in fata imparatului, judecat si condamnat la chinuri. Pe toate le poarta muceniceste, cu Hristos intru el. La sfarsit, dupa multe chinuri, Pantoleon doreste sa se sfarseasca alergarea lui. Dupa rugaciunea sa, Hristos ii raspunde: “Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum indeplinita, portile cerului iti sint deschise, cununa ta e pregatita. Tu vei fi de-acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor si teroare demonilor, de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon“ (care inseamna “prea milostiv”).
Sa cautam ajutor, noi, toti cei slabanogiti si imbolnaviti de pacatele noastre, toti cei impovarati de boli sau chinuiti de diavoli, sa alergam la acest prea-milostiv Sfant cu incredere sa ii cerem tamaduire, pentru noi si pentru cei apropiati ai nostri!

Rugăciune pentru tămăduire către sfinţii doctori fără de arginţi

Sf. Mc Pantelimon, Sf. Mc. Cosma si Damian, Kir si Ioan, Sf. Mc. Ermolae, Diomid, Fotie si Anichit
O, mari bineplacuti ai lui Hristos si facatori de minuni, ascultati-ne pe noi, cei ce ne rugam voua! Voi stiti necazurile si bolile noastre, auziti multimea suspinarii celor care la voi alearga. Pentru aceasta, voua, ca unor grabnici ajutatori si fierbinti rugatori ai nostri, va strigam: nu ne lasati cu mijlocirea voastra inaintea lui Dumnezeu! Noi pururea ratacim de la calea mantuirii: calauziti-ne, milostivi povatuitori! Noi neputinciosi suntem in credinta: intariti-ne, ai dreptei credinte invatatori! Noi foarte saraci facutu-ne-am de fapte bune: imbogatiti-ne, vistierii ale milostivirii. Noi pururea suntem bantuiti de vrajmasii vazuti si nevazuti si suntem necajiti: ajutati-ne, ai celor neajutorati ocrotitori. Dreapta manie cea pornita asupra noastra pentru faradelegile noastre abateti-o de la noi prin mijlocirea voastra inaintea scaunului Judecatorului Dumnezeu, Caruia voi, sfintilor si dreptilor, stati inainte in ceruri. Ascultati-i, rugamu-va, mari bineplacuti ai lui Hristos, pe cei care va cheama cu credinta, si cereti de la Tatal Ceresc prin rugaciunile voastre iertare de pacate si izbavire din nevoi pentru noi toti: ca voi sunteti ajutatori, acoperitori si rugatori, si pentru voi slava inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!
sursa: calauzaortodoxa

Sursa: LUPTA PENTRU ORTODOXIE