marți, 11 octombrie 2011

Matricea prieteniei la romani

Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com
In Ucraina fostul premier (Iulia Timosenko) a fost condamnat la 7 ani de inchisoare in urma abuzului de putere comis prin semnarea unui contract privitor la gazele rusesti, fara a se consulta ci propriul cabinet. Astfel ar fi rezultat o paguba de circa 190 de milioane de dolari.
Doamna Timosenko se afla in opozitie de niste ani incoace, este inamic declarat al actualului presedinte si este considerata pro-occidentala. In timpul procesului sau mai multe state vestice si-au afirmat public convingerea ca asistam la un proces politic. Cu toate acestea procesul a continuat si iata ca s-a pronuntat sentinta.
Nu stiu ce e adevarat si ce nu. Ceea ce stiu e ca relatiile presedinte-premier si apoi presedinte-opozitie sunt similare celor din tara noastra de pe vremea cabinetului liberal. Presedintele lor este considerat a avea oarece tendinte autoritariste specifice spatiului geografic ex-sovietic.
Fostul premier Timosenko a declarat ca va
contesta sentinta primita in instantele europene. Din fericire (sau nu, nu stiu) fostul nostru premier si adevarat lider al opozitiei nu a fost inca condamnat. Nu stiu, din nou, daca este nevinovat sau daca nu s-au gasit probe. Cert este insa faptul ca orice om in pozitii de conducere va abuza, mai devreme sau mai tarziu. Abuzul trecut al unui fost inalt functionar public trebuie pedepsit. Insa in momentul cand pedeapsa serveste direct actualului functionar public cu care, deloc intamplator, se afla in antiteza, apar ingrijorarile.
Daca n-as vedea mai departe de lungul nasului as spune: foarte bine, sa le faca si alor nostri la fel, nu le strica putina inchisoare. In realitate insa trebuie analizate pericolele reprezentate de fiecare solutie in parte. Din punctul meu de vedere pedepsirea unui fost oficial cu inchisoarea mai poate astepta. Cel putin pana cand se inlatura pericolul autoritarismului. Dictaturii. Cat despre banii publici… sunt delapidati in progresie geometrica. Fiecare nou politician pare sa se infrupte de mii de ori mai mult decat precedentii. Asadar… ii putem inchide, dar numai dupa ce ne asiguram ca tarile sunt conduse de parlamente. Si nu de cate un “El Lider Maximo”.
Cazul baschetbalistului american ucis in orasul Giurgiu capata accente nebanuite. Gratie presei, care a “sapat” pana a dat de adevar. Singura imbranceala se pare ca ar fi fost o calcare in picioare a cetateanului american. De la coma alcoolica in care s-a crezut ca era s-a ajuns la concluzia ca avea traumatism cranian in urma loviturilor. De la o bataie unu la unu s-a aflat dca ar fi fost o bataie generalizata a unor interlopi- toti contra unul. Autoritatile locale nu cunosc clanul din care provine agresorul (ma rog, ala care s-a predat), dar senatori ai Romaniei sunt filmati la petreceri ale acestora. Sefii politiei nu-i considera periculosi, ci doar o familie mai mare. Avocatul individului suspectat este membru al unui partid politic; se spune ca seful sau politic i-a cerut sa renunte la caz pentru a nu strica imaginea partidului.
In urma evenimentelor autoritatile locale doresc sa boteze o strada si Sala Polivalenta din oras cu numele sportivului american. Consiliul Local Giurgiu a alocat suma de 50.000 de lei pentru funeralii.
Concluzii? Dupa cum bine au remarcat toti jurnalistii- politica si crima organizata par a fi mana in mana. Din fericire de aceasta data, fiind vorba de un cetatean american, cineva va plati pentru deces. Din nefericire justitia pare sa nu se miste la fel de sprinten cand e vorba de romani in Romania. Nici bani nu aloca nimeni familiei, nici nimic. Cam atat cu lozinca “toti suntem egali in fata mortii”.
Nu stiu cat va mai dura aceasta situatie. Nu am pledat niciodata pentru violenta, dar se pare ca este cazul sa ne antrenam pentru asta. Pentru ca nu ne apara nimeni! Avem interlopi care ne omoara, ne praduiesc sau ne violeaza. Avem o politie decimata de disponibilizari si numiri pe pile. Avem o justitie care da sentinte contradictorii in cazuri identice. Si, peste toate astea, avem o clasa politica ce uneste categoriile de mai sus intr-o superba matrice a prieteniei. Matrice pentru care noi, platitorii de taxe, cetatenii linistiti, suntem inamicii. Sa fim totusi fericiti, pana la anul ne mai lasa in viata, pentru ca au nevoie sa-i votam. Dupa… Dumnezeu cu mila!
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.
Sursa: Digerate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu