Sezonul răcelilor şi gripelor a început mai devreme anul acesta şi peste tot unde te uiţi vezi reclame şi reportaje media care te îndeamnă să îţi faci vaccinul anti-gripal. Cu toate acestea, analizele ştiinţifice realizate de organizaţia independentă Cochrane Database resping din nou afirmaţiile omniprezente ale “experţilor” din sănătate, potrivit cărora vaccinul anti-gripal este cea mai sigură cale de a te proteja de gripă, relatează Mercola.com.
Din fericire, există multe alternative disponibile, de la optimizarea nivelului de vitamina D şi asimilarea de zinc la primele semne ale infecţiei, şi până la includerea în meniul zilnic a alimentelor care stimulează imunitatea.
- De ce vaccinul anti-gripal nu este opţiunea cea mai eficientă
Toamna trecută, grupul Cochrane a prezentat două lucrări ştiinţifice despre vaccinurile anti-gripale. Analiza tuturor studiilor în care s-au comparat adulţii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi a aratăt că, în cel mai bun caz, vaccinurile ar putea fi eficiente doar în cazul gripei A şi B.
Aceste două afecţiuni reprezintă doar 10% dintre toţi viruşii care circulă în mediul actual.
De asemenea, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că utilizarea vaccinului nu a influenţat în niciun fel numărul de oameni spitalizaţi sau cel al zilelor lucrătoare pierdute, dar a provocat un caz de sindrom Guillian-Barre (o afecţiune neurologică majoră care poate duce la paralizie) la fiecare un milion de vaccinări. Aşadar, trebuie analizate foarte bine riscurile şi beneficiile înainte de a opta pentru vaccinare.
- Usturoiul – la fel de bun sau mai bun decât medicamentele împotriva răcelii?
Un articol recent a subliniat importanţa consumului de usturoi, care are proprietăţi naturale antivirale, antibiotice şi antifungice.
“Uită de vaccinul antigripal. O combinaţie de peste 50 de căţei de usturoi, ceapă, cimbru şi lămâie va distruge aproape orice virus, inclusiv cel al răcelii, gripei şi norovirusul”, scrie John Summerly.
Usturoiul a fost de mult timp apreciat pentru puterile sale de vindecare, în special împotriva bolilor infecţioase, cum ar fi răceala şi gripa. Cel mai probabil, acest lucru se datorează efectelor sale de stimulare a imunităţii.
- Ce determină apariţia răcelii şi gripei
Atât răceala, cât şi gripa, sunt cauzate de o gamă largă de viruşi (nu bacterii). În timp ce ambele afecţiuni afectează de obicei tractul respirator, există câteva diferenţe între ele.
Simptomele unei “răceli obişnuite” includ secreţii nazale abundente, congestie, tuse şi dureri în gât. Simptomele gripei au tendinţa de a fi mult mai grave, deoarece viruşii gripali sunt capabili să provoace infecţii pulmonare serioase, pneumonie şi chiar insuficienţă respiratorie. De asemenea, au tendinţa de a afecta articulaţiile, adică îţi dau acel sentiment de dureri prin tot corpul.
Viruşii se răspândesc cel mai uşor prin contact fizic. De exemplu, o persoană care este răcită îşi suflă nasul, iar apoi dă mâna cu tine sau atinge o suprafaţă pe care o atingi şi tu.
Totuşi, trebuie să reţii faptul că dacă ai fost expus la un astfel de virus nu înseamnă că trebuie să răceşti neapărat. Dacă sistemul tău imunitar operează la nivel maxim, atunci ar trebui să fie destul de uşor pentru tine să eviţi acest virus. Dacă sistemul tău imunitar este afectat, atunci viruşii gripali pot prelua cu uşurinţă controlul asupra corpului tău.
Aşadar, este important să înţelegi că motivul pentru care răceşti sau te îmbolnăveşti de gripă este pentru că sistemul tău imunitar este afectat.
Factorii care îţi caracterizează stilul de viaţă şi care îţi pot afecta sistemul imunitar sunt:
- Consumul de prea mult zahăr şi cereale. Persoana medie consumă aproximativ 75 de grame de fructoză pe zi, iar atunci când fructoza este consumată la acest nivel, îţi poate distruge sistemul imunitar. Una din metodele prin care poate face acest lucru este prin dezechilibrarea florei intestinale. Zahărul este “un îngrăşământ” pentru bacteriile patogene, drojdii şi ciuperci. Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama că 80% din sistemul lor imunitar se află în tractul gastrointestinal. De aceeea controlul aportului de zahăr este un element vital pentru optimizarea sistemului imunitar.
Ar fi înţelept să reduci aportul de zahăr şi să limitezi consumul de fructoză la mai puţin de 25 de grame pe zi, dacă eşti sănătos, sau la mai puţin de 15 grame pe zi dacă suferi de diabet, afecţiuni cardiace, ai o presiune arterială mare sau eşti rezistent la insulină, sau în cazul în care încerci să te recuperezi în urma unei boli acute, cum e gripa.
- Deficienţa de vitamina D. În unul din cele mai mari studii, care a presupus analiza a peste 19.000 de oameni, cei care aveau cele mai mici niveluri de vitamina D au declarat că au suferit recent de gripă sau răceală şi riscul de a contracta aceşti viruşi era şi mai mare în cazul persoanelor cu afecţiuni respiratorii cronice, cum ar fi astmul. Cel puţin încă cinci studii prezintă o asociere inversă între infecţiile tractului respirator inferior şi nivelul de vitamina D.
- Somn insuficient. Dacă nu te odihneşti suficient, atunci vei avea mai multe şanse să experimentezi “un atac viral ostil”. Sistemul tău imunitar este cel mai eficient şi atunci când nu eşti obosit. Aşadar, cu cât eşti mai odihnit, cu atât mai repede îţi vei reveni.
- Exerciţii fizice insuficiente. Exerciţiile regulate sunt o strategie fundamentală pentru creşterea rezistenţei la boală. Există dovezi ştiinţifice potrivit cărora exerciţiile moderate pot reduce riscul de dezvoltare a unor boli respiratorii, prin stimularea sistemului imunitar. De fapt, un studiu a descoperit că persoanele care făceau exerciţii în mod regulat (mai mult de cinci ori pe săptămână) aveau un risc de răceală mai mic cu aproximativ 50%. Iar în cazul în care aceste persoane răceau, simptomele lor erau mult mai slabe.
- Folosirea unor strategii ineficiente pentru a aborda factorii de stres emoţional.Factorii de stres emoţional îţi pot afecta sănătatea, accentuând predispoziţia la infecţii şi agravând simptomele răcelii. Identificarea unor modalităţi de a administra stresul zilnic, precum şi reacţiile tale echilibrate la circumstanţe care nu pot fi controlate, vor contribui la un sistem imunitar mai puternic şi mai rezistent.
- Zincul – un alt aliat de încredere care luptă împotriva răcelii
O analiză a cercetărilor medicale a descoperit că atunci când este luat în decursul primei zile de la apariţia primelor simptome, zincul poate reduce perioada de timp în care experimentezi simptomele unei răceli cu aproximativ 24 de ore. Analiza a inclus 15 teste de control aleatorii, constând în 1360 de participanţi din toate categoriile de vârstă. De asemenea, s-a dovedit că zincul reduce puternic gravitatea simptomelor.
Specialiştii nu au recomandat o doză specifică de zinc, subliniind nevoia de studii viitoare pentru a stabili formula optimă şi durata tratamentului. Totuşi, unele studii au demonstrat calităţile benefice ale zincului în ceea ce priveşte lupta împotriva răcelii, atunci când se iau între 50 şi 65 de miligrame pe zi.
Zincul nu este recomandat pentru persoanele care suferă de o afecţiune de sănătate de bază, cum ar fi o funcţie imunitară redusă, astm sau o boală cronică.
- Lasă mâncarea să fie medicamentul tău
Aşa cum s-a menţionat mai devreme, primul lucru care te ajută atunci când simţi că se apropie o răceală este evitarea tuturor tipurilor de zahăr şi de alimente procesate. De asemenea, se recomandă şi evitarea tuturor îndulcitorilor artificiali, deoarece pot avea un efect nociv asupra fuuncţiei imunitare.
Asigură-te că bei cât mai multă apă pură. Apa este esenţială pentru funcţia optimă a fiecărui sistem din corpul tău. Ar trebui să bei suficientă apă, astfel încât urina ta să aibă o culoare galben-deschis, pal.
Ideal ar fi ca, atunci când simţi că se întâmplă ceva cu sănătatea ta, să abordezi aspectele privind nutriţia, somnul, exerciţiile şi stresul. Astfel, strategiile de îmbunătăţire a sistemului imunitar vor fi cel mai eficiente.
Alimente care te vor ajuta la întărirea sistemului imunitar al organismului sunt:lapte ecologic, crud şi/sau proteiine de înaltă calitate din zer, alimente fermentate, cum ar fi castraveţii muraţi, varza acră sau alte legume fermentate, ouă crude, organice, ulei de cocos şi nuci de cocos, legume organice, usturoi (consumat crud şi zdrobit chiar înainte de a fi mâncat), turmeric, şofran, oregano, scorţişoară, cuişoare şi ciuperci.
- Vitamina D – o altă strategie excelentă de prevenire a răcelii şi gripei
Vitamina D este un agent antimicrobian extraordinar de eficient, producând în organismul tău în jur de 200-300 de peptide antimicrobiene diferite, care omoară bacteriile, viruşii şi ciupercile. Aşadar, optimizarea nivelului de vitamina D, nu numai că va ajuta organismul să elimine agenţii nocivi, dar va ţine la distanţă şi va împiedica instalarea virusului răcelii şi gripei în organism.
Doctorul John Cannell, fondatorul Consiliului Vitamina D, a fost unul din primii specialişti care au emis ipoteza că deficienţa de vitamina D ar putea fi de fapt cauza principală a gripei, ceea ce ar putea explica beneficiile de combatere a răcelii.
În cadrul unui alt studiu, publicat în anul 2010, cercetătorii au investigat efectul vitaminei D asupra incidenţei gripei sezoniere de tip A la elevii din şcoli. De-a lungul unui an, gripa de tip A s-a produs la doar 10,8% dintre copiii din grupul vitaminei D, în comparaţie cu 18,6% dintre copiii din grupul placebo.
Potrivit autorilor,“acest studiu sugerează faptul că suplimentele de vitamina D3 în timpul iernii pot reduce incidenţa gripei de tip A, în special în subgrupuri specifice de elevi”.
- Dacă iei suplimente de vitamina D, nu uita să iei şi vitamina K2
În funcţie de ultima investigaţie a lui Carole Baggerly, director la GrassrootsHealth,doza medie recomandată pentru un adult pentru a atinge un nivel sănătos de vitamina D este de aproximativ 8.000 de UI (unităţi internaţionale) pe zi, dacă se administrează un supliment oral. În ceea ce îi priveşte pe copii, mulţi experţi sunt de acord că au nevoie de aproximativ 70 de UI de vitamina D pe kilogram de greutate corporală. În acest caz, este foarte important de reţinut faptul că, dacă iei o doză mare de suplimente de vitamina D, trebuie neapărat să iei şi vitamina K2.
Rolul biologic al vitaminei K2 este acela de a ajuta la transportul calciului în zonele corespunzătoare ale corpului, cum ar fi oase şi dinţi. De asemenea, ajută la îndepărtarea calciului din zonele în care nu ar trebui să fie, cum ar fi din artere şi ţesuturi moi.
Motivul este acela că, atunci când iei vitamina D, corpul tău crează mai multe proteine dependente de vitamina K2, care transportă calciul în corpul tău. Fără vitamina K2, acele proteine rămân inactive, astfel că beneficiile acestora nu sunt utilizate.
Aşadar, nu uita: dacă iei un supliment de vitamina D, creezi o cerere mai mare pentru K2. Împreună, aceste două substanţe ajută la întărirea oaselor şi îmbunătăţesc sănătatea cardiacă.
Doctorul Kate Rheaume-Bleue, autoarea unei cărţi care tratează importanţa vitamine K2, sugerează că pentru fiecare 1000 de UI de vitamina D pe care le iei, poţi beneficia de pe urma a aproximativ 100 de micrograme de vitamina K2.
În cele din urmă nu trebuie să uiţi faptul că cerinţele tale de vitamina D sunt individuale, fiind dependente de numeroşi factori, aşa că, singura modalitate de a determina doza ta optimă este prin analizele de sânge.
- Alte suplimente care “trimit agenţii patogeni la plimbare”
Există o serie de suplimente care pot fi benefice în cazul răcelilor şi gripei. Unele dintre cele mai eficiente opţiuni pentru combaterea răcelii şi gripei, pe lângă vitamina D, usturoi şi zinc, includ:
- Vitamina C: un antioxidant extrem de potent; foloseşte o formă naturală, cum ar fi acerola, care conţine micronutrienţi asociaţi;
- Un ceai făcut dintr-o combinaţie de flori de soc, coada şoricelului, tei, mentă şi ghimbir: bea ceaiul cald, deoarece te va face să transpiri, ceea ce este foarte util pentru eliminarea virusului din sistemul tău.
- Ulei de oregano: cu cât este mai mare concentraţia de carvacrol, cu atât este mai eficient. Carvacrolul este cel mai activ agent antimicrobian din uleiul de oregano.
- Ciuperci medicinale: cum ar fi shiitake, reishi şi coadă de curcan.
- Propolis: o răşină a albinelor şi unul din compuşii antimicrobieni cu cel mai larg spectru din lume. Propolisul este totodată şi cea mai bogată sursă de acid cafeic şi apigenină, doi compuşi extrem de importanţi care ajută sistemul imunitar.
- Extract de frunze de măslin: egiptenii antici şi culturile mediteranene foloseau acest extract pentru o gamă largă de utilizări care promovau sănătatea şi este cunoscut ca şi susţinător natural, non-toxic al sistemului imunitar.
Aşadar, revizuieşte cu atenţie dovezile împotriva vaccinurilor anti-gripale şi ia în considerare toate strategiile naturale de stimulare a sistemului imunitar, ca şi prima linie de apărare a organismului tău împotriva răcelii şi gripei. Din câte poţi vedea există multe alternative disponibile, de la optimizarea nivelului de vitamina D şi suplimentul de zinc, la primele semne ale infecţiei, până la includerea în regimul tău zilnic a alimentelor care stimulează imunitatea, cum ar fi usturoiul.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu