O bombă atomică la Marea Neagră: Chevron aruncă în aer România
Guvernul de la Bucureşti şi magnaţii de la Chevron ascund opiniei publice efectele catastrofale ale exploatării gazelor de şist din Marea Neagră
Concentraţia ridicată de hidrogen sulfurat din depozitele de gaze de şist expune Marea Neagră la riscuri imense
Jurnaliștii de la ZiuaNews.ro vin cu dezvăluiri referitoare la exploatările care vor avea loc în perimetrele concesionate de Chevron în Marea Neagră.
Cea mai mică scânteie poate provoca cea mai mare explozie
Bucureştiul cunoaşte aceste informaţii şi, în complicitate cu Chevron, ascunde opiniei publice efectele catastrofale ale contractului cu magnaţii americani. Acestea nu au fost dezvăluite, fiind clasificate ‘strict secret‘, tocmai pentru că sunt în contradicţie cu normele şi au efecte devastatoare asupra mediului şi populaţiei.
Emil Străinu: Explozia hidrogenului sulfurat este echivalentă cu cea a unei bombe atomice
Adâncul Mării Negre este un rezervor uriaş de hidrogen sulfurat (H2S), un gaz solubil în apă, care se aprinde în contact cu oxigenul din atmosferă, la cel mai mic declanşator, şi care are o valoare energetică mai mare decât cea a gazului metan. În caz de cutremur major, sau în cazul unei intervenţii umane, acest rezervor de miliarde de metri cubi, ar putea ieşi la suprafaţă şi s-ar putea aprinde la prima scânteie.
Datele au fost clasificate de Chevron
Contactat de ZIUAnews, prof. Univ. Dr. Ing. Marian Rizea, ne-a dezvăluit faptul că datele obţinute de Chevron ca urmare a operaţiunilor de prospectare a zonelor din Marea Neagră în care există resurse de gaze de şist, „nu au fost dezvăluite, fiind etichetate strict secrete“.
Clasificarea unor astfel de informaţii nu este o noutate.
Discuţiile asupra prezenţei în spaţiul românesc, mai ales în Platforma Moesică, Bazinul Transilvaniei, Platforma continentală a Mării Negre, nord-estul şi nord-vestul ţării, a unor posibile zăcăminte de gaze, au fost ascunse publicului şi în trecut.
În perioada ceauşistă:
„în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea 23/ 1971, HCM 18 şi 19), aceste date erau clasificate, fiind considerate secrete de stat. Doar ca exemplu, rezultatele cercetărilor cunoscutului geolog Marius Bârlogeanu, incluse într-o anexă , au interesat serviciile de informaţii ale unor state vestice şi estice”
- a afirmat profesorul Marian Rizea.
Prin urmare, clasificarea unor informaţii de acest gen nu este ceva nou. În acest sens, putem considera că Chevron ascunde anumite date. De asemenea, nu ştim în ce măsură politicienii români, care au aprobat contractul cu magnaţii americani, s-au asigurat că au cunoştinţă despre toate datele pe care le implică proiectul Chevron. Ceea ce ştim cu certitudine, este că autorităţile române au ignorat semnalele de alarmă pe care le-au tras statele civilizate, printre care şi Bulgaria direct afectată, în legătură cu exploatarea prin fracturare hidraulică.
Este la fel de probabil ca autorităţile române să posede informaţii complete şi, în acelaşi timp, nedeformate, dar, de dragul afacerii şi a profitului, să ascundă de ochii lumii efectele catastrofale pe care le implică exploatarea gazului de şist.
Nu trebuie scăpat din vedere faptul că până la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului înconjurător, cerut de Comisia Europeană, statele din Uniune sunt extrem de reticente în ceea ce priveşte exploatările de acest gen.
Prin aprobarea proiectului Chevron, România riscă să încalce atât normele europene, cât şi acordurile internaţionale din care face parte
Dedesubturile pe care Chevron nu are interesul să le facă publice şi asupra cărora politicienii români, dacă aceştia au cunoştinţă de ele, nu insistă, de dragul profitului, sunt strâns legate de compoziţia zăcămintelor şi de substanţele şi compuşii aflate în adâncurile Mării Negre. În acest sens, tot specialiştii în chimie, geologie şi foraje au fost cei mai avizaţi să ne lămurească.
Gazul de şist, denumit şi gaz neconvenţional, este depozitat la adâncimi mult mai mari decât gazul convenţional. În cazul Mării Negre, fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazului de şist se va efectua la adâncimi de până la 2.000 de metri, a declarat, pentru ZIUAnews, Marian Rizea.
Specialistul a precizat că exploatările Chevron au în vedere, în principal, depozitele de gaz metan, dar, lucru foarte important, există posibiliatatea ca acest compus să aibă:
“urme semnificative de hidrogen sulfurat (H2S), situaţie în care trebuie facută o desulfurare a gazelor. (…) Chevron nu ne-a spus despre ce e vorba”, a declarat profesorul Rizea. “Mai mult, România nu are infrastructura de intervenţie în cazul unei catastrofe”
- a continuat acesta.
Despre proprietăţile hidrogenului sulfurat şi efectele acestuia asupra omului
Hidrogenul sulfurat aflat din mediul marin a cauzat, potrivit unor ipoteze emise de specialişti, dispariţia dinozaurilor şi sfârşitul unei epoci.
Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz foarte periculos şi extrem de otrăvitor, de ce le mai multe ori fiind fatal pentru cei care intră în contact cu el. Gazul este foarte uşor inflamabil, reacţionează cu metale şi agenţi oxidanţi, iar în condiţii de temperatură ridicată provoacă ardere violentă.
Expunerea la H2S se poate face prin piele, ochi sau inhalare. H2S este mai greu decât aerul, prin urmare, copiii pot fi afectaţi mai mult decât adulţii, deoarece sunt mai scunzi şi se expun la concentraţii mai mari ale gazului toxic.
Chevron nu face cunoscute rezultatele înregistrate de experţi cu privire la cantitatea de hidrogen sulfurat din depozitele din Marea Neagră
Marian Rizea a lăsat să se înţeleagă că procentul de hidrogen sulfurat din depozitele de gaze de şist este ascuns opiniei publice, tocmai pentru că acesta este suficient de mare, iar riscul producerii unei explozii catastrofale în Marea Neagră, există cu adevărat. Acesta a precizat că depozitele de gaze de şist din Marea Neagră se situează în jurul valorii de 40, până la 60 de miliarde de metri cubi.
Specialistul a adăugat că ţara noastră, în condiţiile economiei actuale, are nevoie de circa 10 miliarde de metri cubi, anual, pentru a nu fi nevoită să importe, menţionând, totodată, că în perioada de maximă industrializare, mai exact în anul 1974, statul român a consumat 32 – 34 de miliarde de metri cubi de gaz.
“Rezervele identificate în Marea Neagră ar ajunge pentru câţiva ani, nu mai mult de zece, astfel încât nu se justifică angajarea României în proiecte atât de riscante.”
- a declarat profesorul Marian Rizea.
Sursă: http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/guvernul-de-la-bucuresti-si-magnatii-de-la-chevron-ascund-opiniei-publice-efectele-catastrofale-ale-exploatarii-gazelor-de-sist-din-marea-neagra-14075
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu