Cutremurele româneşti, cauzate de începerea exploatării gazelor de şist?

Ultimele evenimente seismice conjugate din zona Galaţi-Vrancea permit jurnaliştilor (şi nu numai acestora) să speculeze pe marginea legăturii dintre acestea şi licenţele de exploatare a gazelor de şist primite de gigantul petrolier Chevron din partea statului român.

Deşi cele două zone de interes din România pentru compania petrolieră deţinută de familia Rokefeller se află în judeţele Vaslui şi Constanţa, nu se poate neglija faptul că mulţi dintre localnicii din zona Galaţi pun seria de cutremure din ultima vreme pe seama exploatărilor petroliere din zonă.

Chiar dacă acestea aparţin celor de la OMV, în absenţa unor informaţii credibile din partea autorităţilor, legătura dintre acestea şi exploatarea gazelor de şist începe să prindă consistenţă.

  Dănuţ Dudu

• Explorarea gazelor de şist, un pericol real pentru România

Conform informaţiilor oferite de Agenţia de Protecţia Mediului, Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Mai mult, APM Constanţa a emis, în luna mai, deciziile etapei de încadrare pentru Chevron România Exploration and Production SRL în cazul perimetrelor Costineşti şi Vama Veche, care cuprinde lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor.

De asemenea, APM Vaslui a informat, printr-un comunicat de presă remis în data de 19 iulie, că a eliberat acordurile de mediu pentru trei proiecte ale cărui titular este Chevron România Exploration and Production SRL, privind lucrările de amenajare şi foraj pentru sondele Popeni 1A, în comună Găgeşti, Siliştea 1A, în comună Pungeşti şi Păltiniş 1A, în comună Băceşti.

Metoda de exploatare a zăcămintelor din respectivele zone este cea a fracturării hidraulice, metodă interzisă în majoritatea statelor europene datorită periculozităţii acesteia pentru mediul înconjurător. În afara pericolelor legate de poluarea cu substanţele chimice folosite în procesul de fracture, cel mai important este cel al microseimelor înregistrate în cadrul proiectelor. Fenomen intens disputat pe plan internaţional şi care nu poate fi neglijat.

Potrivit unui studiu publicat de prestigioasa revistă „Science”, fracturile hidraulice legate de exploatarea resurselor naturale ar putea provoca cutremure de pământ.

Studiile anterioare au demonstrat că injectarea de fluide în pământ poate creşte seismicitatea unei regiuni. Acest ultim studiu arată modul în care pot fi generate cutremure în ariile în care fluidele caracteristice frackingului au fost pompate în subteran.

Deşeurile lichide rezultate în urma frackingului “acţionează ca o pernă sub presiune “avertiza principalul autor al studiului, Nicholas Van der Elst de la Observatorul Pământului Lamont-Doherty din cadrul Universităţii Columbia (Statele Unite). În acest context acesta sublinia că “acestea [lichidele n.n.] favorizează alunecarea mai uşoară a faliilor. “.

La baza respectivului studiu a stat analiza a trei cutremure mari: cutremurul Tohuku-oki din Japonia în 2011 (magnitudinea 9), Maule în Chile în 2011 (o magnitudine 8,8) şi Sumatra din Indonezia în 2012 (cu o magnitudine de 8,6). Ei au descoperit că, chiar şi 20 luni mai târziu, aceste cutremure majore au declanşatcutremure mai mici în zone din Vestul Mijlociu al Statelor Unite, unde fluide de fracking au fost pompate în subteran pentru extragerea de energie.

Constatările studiului nu sunt în întregime surprinzătoare, a spus Van der Elst. Oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că în zonele în care se manifestă în mod natural presiuni ridicate generate de fluide în straturile de sub crustă, cum ar fi Yellowstone, de exemplu, se poate observa o creştere a activităţii seismice, după un cutremur puternic, chiar dacă acesta a avut loc într-o zonă foarte îndepărtată.

Dar aceasta este prima dată când au găsit o legătură între cutremure de la distanţă şi activităţile seismice (cutremurele) ce au loc în zonele în care activitatea umană a generat creşteri ale presiunii în fluide prin efectuarea de “injecţii” în subteran.

“Asemenea cutremure se întâmplă în locuri unde presiunea fluidelor de sub crustă este în mod natural ridicată, aşa că nu suntem atât de surprinşi că se întâmplă şi în locuri unde presiunea fluidelor de adâncime a fost mărită în mod artificial “, a spus el. Mai mult, studiul prezintă “dovezi suplimentare ce arată că fluidele injectate în sol în cadrul procesului de extragere a gazelor de şist (fracking) conduc într-adevăr la creşterea cutremurelor din aceste zone “, a spus Van der Elst.

• Adevăruri ce trebuie citite printre rânduri

Probabil că vă întrebaţi ce legătură există între această teorie şi ceea ce se întâmplă în zona Galaţi, cu atât mai mult cu cât în zonă nu se poate vorbi (oficial) de un astfel de sistem de exploatare.

Răspunsul a fost însă oferit de preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Nicolae Bacalbaşa care în emisiunea din 3 octombrie de la Antena 3 declara: “acolo mai este o exploatare de petrol unde se pare că se bagă sub presiune apă sărată. Este un model absolut similar gazelor de şist, care sunt renumite pentru microcutremurele pe care le produc.”. Un adevăr cunoscut de întreaga clasă politică, administrative şi de afaceri “scăpat”, din greşeală, de Bacalbaşa în respective emisiune.

Chiar dacă ulterior acesta a încercat să dreagă busuiocul (răspunzând la întrebarea explicită a moderatorului: “Domnul preşedinte, ca să scurtăm… una peste alta, de ce aţi spus asta cu gazele de şist? “) declarând: “Nuuuuuuuuuuu, Doamne fereşte, am amintit despre introducerea apei sărate că tehnică de fracturare pentru creşterea producţiei, acolo de gaze, aicea de hidrocarburi, care sigur că în sine poate nu ar produce evenimente foarte grave, dacă nu ar fi şi alţi factori cumulaţi.”

Teza lansată de preşedintele CJ Galaţi este confirmată şi de Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizică Pământului, care susţinea că de vină sunt injectările cu apă cu sare pentru a scoate petrolul. „În zonă se extrage petrol şi probabil este folosită apă cu sare sub presiune pentru creşterea producţiei de petrol. În momentul în care introduci apa, se produc nişte rupturi, care declanşează seisme”.

Pe de altă parte, şefa Colectivului de Studii Teluricomagnetice şi Bioseismice, dr. Iren Adelina Moldovan, din cadrul Institutului Naţional de Fizica Pământului preciza că specialiştii institutului aflaţi în judeţul Galaţi au în plan să discute şi cu cei de la firma care extrage petrol în zonă, dar şi cu cei de la ISU, care fac aplicaţii militare în poligonul din apropiere deoarece cauzele care au condus la aceste mişcări seismice nu sunt încă elucidate.

În acest context cercetătoarea de la INFP a subliniat că “exploatarea gazelor de şist aduce cutremure. Am participat în vara aceasta la un simpozion la Viena, unde s-a explicat clar că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi intensificarea activităţii seismice din zonele respective.

Injectarea tonelor de apă sub presiune produce o fracturare a straturilor subsolului, care nu poate fi controlată. De aceea, austriecii au ieşit în stradă şi nici n-au vrut să audă de exploatarea gazelor de şist, chiar dacă firma venită în România este austriacă.

Dar, din câte am aflat, exploatarea gazelor în zona Vaslui încă nu a început şi oricum e destul de departe de zona cu activitate seismică de la Galaţi. În legătură cu cutremurele produse de exploatarea petrolului, am căutat articole care să confirme acest lucru şi n-am găsit nimic. Nu ştiu dacă ar fi posibil acest lucru, dacă nu se vorbeşte nicăieri de aşa ceva”.

Cu toate acestea nu se poate neglija faptul că în iulie 2012, Agenţia de Mediu acorda OMV avizul “pentru extinderea OMV Petrom extinde exploatarea zăcămintelor de petrol din Galaţi”. Asta însemnă instalarea a încă 3 sonde în extravilanul comunei Schelă, iar două în extravilanul comunei Independenţa. Interesant este că în respectivul aviz se menţionează că “tehnologia de exploatare a sondelor este cea de pompaj de adâncime. Adâncimea de foraj va fi de 780 de metri, iar colectarea ţiţeiului se va face prin conducte îngropate la un metru şi jumătate în pământ, lungi de câteva sute de metri, care vor transporta ţiţeiul la Parcurile 5 şi 6 Independenţa”. O tehnologie similară cu cea de fracturare folosită în cazul gazelor de şist şi care ar putea explicita şi succesiunea de cutremure din zonă.

• Ce legătură este între seismul din Vrancea şi cele din Galaţi?

Analizând informaţiile referitoare la seismele înregistrate în ultimii 100 de ani, specialiştii au ajuns, în primul rând, la concluzia că marea majoritate a cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră, precum şi din partea superioară a mantalei (al doilea înveliş al Terrei).

Foarte puţine seisme au avut alte cauze (alunecă de teren, prăbuşiri ale tavanelor peşterilor în zone carstice, explozii şi prăbuşiri în galerii miniere s.a.m.d.), dar aceste tipuri de mişcări seismice s-au manifestat pe arii foarte reduse, doar la distanţe foarte mici de sursele care le-au generat.

În al doilea rând, aceleaşi studii au condus la delimitarea mai clară a mai multor zone epicentrale, zone în care sunt grupate epicentre ale cutremurelor tectonice care afectează diferite regiuni din România. Deşi pe teritoriul României au fost identificate multe zone epicentrale (practic, pe întreg teritoriu al ţării s-au semnalat seisme de mai mică sau mai mare intensitate), totuşi, din punct de vedere al frecvenţei şi al intensităţii seismelor generate, câteva dintre aceste regiuni seismice ies, cu claritate, în evidenţă.

Aceste zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, sunt: regiunea Vrancea, zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea şi platforma continentală a Marii Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Română. Arii epicentrale de importanţă locală mai există în zone din Oltenia, în Bucovina, în diferite regiuni subcarpatice. Nu în ultimul rând, în România se mai fac, uneori, simţite şi seisme produse în afara teritoriului actual al ţării, în Ucraina, în Peninsulă Balcanică (Serbia, Bulgaria, Grecia, Macedonia), chiar şi unele seisme mai violente din Turcia.

De departe, cea mai importantă dintre regiunile seismogene ale României este Vrancea; în zona situată la Curbura Carpaţilor Orientali se produc cele mai frecvente seisme din România, care sunt cutremure cu focar adânc, având cele mai mari magnitudini şi cu efecte distrugătoare manifestate pe arii foarte întinse. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică.

Vrancea este o zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Această activitate seismică este determinată de faptul că Vrancea se află la contactul mai multor plăci/sub-placi tectonice, blocuri litosferice a căror dinamică este extrem de complexă.

Pentru final să luăm în calcul şi declaraţii din 3 octombrie a deputatului PP-DD de Bârlad, Tudor Ciuhodaru:

“Premierul spune despre seria de cutremure de la Galaţi că specialiştii nu s-au mai confruntat cu aşa ceva şi fiind “ceva cu totul şi cu totul nou, nu există un precedent în România” şi că trebuie să fim pregătiţi “pentru orice fel de situaţie”. Oare ce vă mai spune când va începe seria de cutremure legate de gazele de şist? Ne va evacua pe toţi?! În timp ce legea mea privind interzicerea valorificării gazelor de şist prin fracturare hidraulică zace de 3 săptămâni pe ordinea de zi a senatului, Moldova e lovită de o serie de cutremure. Moldova a intrat în zodia cutremurelor datorită schizofreniei politice a celor care ne spuneau înainte de decembrie 2012 că sunt împotriva gazelor de şist şi astăzi dau avize pe bandă rulantă pentru companii străine.

În absenţa unor studii de impact şi a unor măsuri legislative concrete ne putem doar întreba ce se va întâmpla la Vaslui şi la Iaşi odată cu începerea exploatării de la Chevron?

Seria de cutremure de la Galaţi ridică mari probleme. Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Galaţi (20 de kilometri), Brăila (28 de kilometri), Măcin (38 de kilometri), Tecuci (51 de kilometri) şi Focşani (53 de kilometri), iar printre cauzele luate în considerare de specialiştii sunt exploatările petroliere, instabilitatea solului şi inundaţiile din ultimele săptămâni.

Seismologii au indicat drept cauză a cutremurelor tot mai frecvente injectarea sub presiune a apei în sol, care este chiar tehnica prin care se exploatează gazele de şist. În SUA au fost în doar doi ani peste 300 de cutremure de cel puţin gradul 3, comparativ cu cele doar 21 de cutremure produse între anii 1967 şi 2000. Experţii au constatat că numărul mare de cutremure s-a produs produs în zonele în care apa a fost folosită în scop industrial fiind introdusă în puţuri de mare adâncime”.

Cine are oare dreptate?

Sursa: http://www.financiarul.ro