Patru decenii au trecut de la cel mai mare dezastru ecologic înregistrat în ultimul secol în România. Ruperea iazului de decantare de la Certej a ucis 89 de oameni şi a rănit alte 76 de persoane. Amintirile nopţii de groază din 30 octombrie 1971 încă îi bântuie încă pe foştii mineri.
Cel mai mare dezastru ecologic din România / FOTO: http://zhd.ro
"M-au trezit gemetele şi urletele din depărtare. Ceaţa groasă acoperise locul dezastrului, iar când negura s-a risipit, am văzut cum nămolul măturase blocurile. Am văzut cadavrele sfârtecate, copii şi oameni. Printre morţi se afla şi şeful de post din Certej. Cu o seară în urmă se mutase cu chirie, singur, într-unul din apartamentele noi. A murit sub dărâmături în chiar prima noapte petrecută în noua locuinţă", a povestit Costică Sauciuc (57 de ani), care era elev la vremea tragediei, scrie zhd.ro.
Omul îşi aminteşte cum Certejul fusese izolat de restul lumii, în săptămânile scurse de la accident. La faţa locului au fost mobilizaţi militari şi miliţieni, iar Securitatea supraveghea toate activităţile.
Morţii erau depozitaţi în căminul cultural, unde erau spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi înhumaţi. S-a încercat minimalizarea tragediei şi ştergerea urmărilor ei. Totuşi, nu sunt puţini cei care spun că, în realitate, numărul morţilor a depăşit o sută.
În timpul acţiunilor de căutare a victimelor îngropate în nămol, mai mulţi militari şi-au pierdut viaţa. "Atunci, patru sau cinci militari aduşi să caute cadavrele au murit înecaţi în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele şi pur şi simplu erau înghiţiţi de pământ. În blocurile prăbuşite nu se ştia câţi oameni locuiau. Au murit mai mulţi decât spuneau anchetatorii", povesteşte fostul miner Dumitru Burdea. Bărbatul a trăit intens clipele de groază care au urmat ruperii digului. Sterilul s-a prăvălit cu o viteză ameţitoare, purtând cu el rămăşiţe de blocuri, case şi oameni.
Citeşte mai mult zhd.ro.
Sursa: www.realitatea.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu