Imposibil este, paradoxal, un cuvant pe care, de-a lungul timpului, l-au folosit cel mai des oamenii de stiinta. Istoria descoperirilor a demonstrat, totodata, ca Imposibil s-a dovedit de fiecare data un verdict perisabil. Astazi, golit de inteles, cuvantul Imposibil se odihneste in dictionare.
Unul dintre pionierii aviatiei moderne, Orville Wright, afirma, la inceputul secolului XX, ca “nici o masina zburatoare nu va putea vreodata sa zboare de la Paris la New York, intrucat nici un motor nu va putea dezvolta viteza necesara; altfel, ar trebui sa se mentina in aer timp de patru zile fara oprire”.
Jumatate de secol mai tarziu, in 1956, dr. Richard van der Riet Wooley, astronom regal si consultant spatial al guvernului britanic, declara transant: “Calatoria spatiala e o prostie!”. In anul urmator, Sputnik-ul se inscria nonsalant pe orbita circumterestra.
Nici savantii optimisti nu au ratat ocazia de a se face de ras: “Peste doua-trei decenii, gratie progresului fizicii nucleare, energia nu va mai costa nimic si ne va sta la dispozitie precum aerul” (John von Neumann, membru al Comisiei pentru Energie Atomica, 1955) sau “Indata ce ultimul glont va fi tras la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, automobilele vor incepe sa dispara. Numele lui Igor Sikorsky va deveni la fel de cunoscut ca al lui Henry Ford, pentru ca elicopterul va fi cel mai popular mijloc de transport. In loc de masina, fiecare va tine un elicopter in garaj. Pentru adolescenti, vor exista modele mai mici, care vor putea fi lasate in fata scolii, in locul bicicletelor” (Harry Bruno, 1943).
Cum ar zice Niels Bohr, “previziunea stiintifica e al naibii de dificila, mai ales cand se refera la… viitor!”
Jumatate de secol mai tarziu, in 1956, dr. Richard van der Riet Wooley, astronom regal si consultant spatial al guvernului britanic, declara transant: “Calatoria spatiala e o prostie!”. In anul urmator, Sputnik-ul se inscria nonsalant pe orbita circumterestra.
Nici savantii optimisti nu au ratat ocazia de a se face de ras: “Peste doua-trei decenii, gratie progresului fizicii nucleare, energia nu va mai costa nimic si ne va sta la dispozitie precum aerul” (John von Neumann, membru al Comisiei pentru Energie Atomica, 1955) sau “Indata ce ultimul glont va fi tras la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, automobilele vor incepe sa dispara. Numele lui Igor Sikorsky va deveni la fel de cunoscut ca al lui Henry Ford, pentru ca elicopterul va fi cel mai popular mijloc de transport. In loc de masina, fiecare va tine un elicopter in garaj. Pentru adolescenti, vor exista modele mai mici, care vor putea fi lasate in fata scolii, in locul bicicletelor” (Harry Bruno, 1943).Cum ar zice Niels Bohr, “previziunea stiintifica e al naibii de dificila, mai ales cand se refera la… viitor!”
Vizionarii nu au dat intotdeauna gres, desi, initial, multi i-au privit ca pe niste lunatici. In 1965, Gordon Moore, cofondatorul companiei Intel, prezicea ca densitatea de tranzistoare pe un microprocesor se va dubla la fiecare doi ani, in timp ce pretul se va injumatati. Azi, s-a ajuns ca dublarea de care vorbea Moore sa aiba loc nu la 24 de luni, ci la 18!
Totusi, fabricile care produc o noua generatie de cipuri au ajuns sa coste dublu fata de cele care produceau generatia precedenta, ceea ce – in conditiile recesiunii economiei mondiale – s-ar putea sa conduca la o incetinire a ritmului prezis. Oricum, dincolo de circumstantele financiar-economice, lucrurile nu vor sta pe loc.
Jules Gabriel Verne (1828 – 1905), marele scriitor de anticipatie care a intuit o multime de descoperiri si inventii tehnologice modere cu 100 de ani inainte ca acestea sa fie realizate.
In 1994, Ian Pearson si Peter Cochrane, doi futurologi angajati de British Telecom, demarau o cercetare interdisciplinara la capatul careia sperau sa afle ce se va intampla cu omenirea in viitorul relativ imediat. Dupa ce au considerat ca tind sa epuizeze subiectul, au ajuns la o serie de concluzii uimitoare, pe care le-au grupat pe domenii de activitate.
Desigur, asemenea scenarii de viitor sunt realizate permanent. Ne-au atras atentia si o serie de materiale publicate recent de The Wall Street Journal. Comparand rezultatele celor doua seturi de previziuni, iata la ce ne putem astepta in anul de gratie divina/tehnologica 2020.
Totusi, fabricile care produc o noua generatie de cipuri au ajuns sa coste dublu fata de cele care produceau generatia precedenta, ceea ce – in conditiile recesiunii economiei mondiale – s-ar putea sa conduca la o incetinire a ritmului prezis. Oricum, dincolo de circumstantele financiar-economice, lucrurile nu vor sta pe loc.
Jules Gabriel Verne (1828 – 1905), marele scriitor de anticipatie care a intuit o multime de descoperiri si inventii tehnologice modere cu 100 de ani inainte ca acestea sa fie realizate.
In 1994, Ian Pearson si Peter Cochrane, doi futurologi angajati de British Telecom, demarau o cercetare interdisciplinara la capatul careia sperau sa afle ce se va intampla cu omenirea in viitorul relativ imediat. Dupa ce au considerat ca tind sa epuizeze subiectul, au ajuns la o serie de concluzii uimitoare, pe care le-au grupat pe domenii de activitate.
Desigur, asemenea scenarii de viitor sunt realizate permanent. Ne-au atras atentia si o serie de materiale publicate recent de The Wall Street Journal. Comparand rezultatele celor doua seturi de previziuni, iata la ce ne putem astepta in anul de gratie divina/tehnologica 2020.
Biotehnologie, Sanatate, Medicina: dictatura ingineriei genetice
1. Identificarea genomului pentru fiecare specie de plante sau animale va fi posibila, ca si controlul strict al numarului de exemplare pentru fiecare specie.
2. Ingineria genetica va aduce pe lume microorganisme apte sa produca o serie de compusi chimici foarte rari.
3. Manipularile genetice vor fi aplicabile si organismelor complexe, cum ar fi cainele si pisica.
4. Tipuri complet noi de plante si animale vor fi obtinute prin inginerie genetica.
5. Alimentele manipulate genetic se vor regasi in dieta diverselor categorii de bolnavi (carne cu principii medicale active, care poate inlocui diferite medicamente; iaurt cu nivelurile aminoacizilor corespunzatoare etapelor diferite ale sarcinii si lactatiei etc.).
6. Prevenirea cancerului, prin identificarea mecanismelor enzimatice prin care se declanseaza maladia.
7. Identificarea tuturor mecanismelor biochimice si a interactiunilor cu mediul inconjurator care produc bolile va desfiinta notiunea de epidemie.
8. Aparitia vaccinului anti-HIV si campanie reusita de vaccinare a Africii.
9. Apa potabila tratata va deveni norma obligatorie pentru tarile avansate si va preveni aparitia unui spectru larg de boli (de la dereglarile hormonale, la osteoporoza).
10. “Scanarea” genetica a oricarui tip de organism va permite identificarea si prevenirea majoritatii maladiilor.
11. Descifrarea bazelor genetice, chimice si fiziologice ale comportamentului uman ar putea conduce la vindecarea maladiilor psihice, dar si la controlul creierelor (emotivitatea, invatarea, memoria).
12.Stimularea artificiala a placerii sexuale, ca terapie de substitutie pentru depresie si majoritatea afectiunilor psihiatrice.
13. Ameliorarea performantelor umane, atat fizice cat si mentale, prin intermediul ingineriei genetice.
14. Descompunerea genelor si a microsecventelor de ADN.
15. Introducerea datelor privind structura genomului va fi obligatorie in dosarul medical individual.
16. Sanatatea perfecta se va putea mentine pana la varsta de 80 de ani.
17. Proteze si inlocuitori pentru majoritatea organelor si a partilor corpului. Organe noi, clonate din celule sanatoase.
18. Sisteme de diagnosticare a starii de sanatate – la domiciliu.
19. Sisteme alternative si dispozitive pentru asigurarea maximului de confort pentru persoanele handicapate.
20. Dispozitive miniaturale pentru imbunatatirea activitatii vaselor de sange, aflate sub controlul fiecarui bolnav.
21. Nervii artificiali si senzorii conectati direct la sistemul nervos vor deveni un loc comun al neurologiei.
22. “Simturi” noi, dezvoltate artificial, precum perceptia la distanta si telepatia.
23. Producerea sangelui artificial va duce la inlocuirea transfuziilor clasice.
24. Fisa medicala completa pentru fiecare individ va fi posibila prin stocarea datelor pe o cartela magnetica minuscula.
25. Plasturi cu microcip vor determina dozele de medicamente administrate electronic.
26. Pentru astronauti, soldati sau cei care lucreaza in locuri izolate, vor exista alimente concentrate, pe baza de enzime.
27. 60% din populatia globului se va hrani conform dietelor elaborate de computer.
28. Alimentele vor avea coduri de bare care sa indice caloriile, grasimile, colesterolul etc.
Mediu & Energie: pagini de roman SF
29. Managementul global al mediului (operatiuni de ingineria mediului pe suprafate uriase: oceane, paduri, deserturi etc.).
30. Eficientizarea managementului resurselor, cu accent pe reciclarea 100% a deseurilor.
31. Combaterea in timp real a cataclismelor naturale: inundatii, cutremure, alunecari de pamant s.a.
32. Responsabilizarea si dirijarea individului in sensul conservarii mediului, prin programe la nivel mondial.
33. Aparitia unor contaminari radioactive cu valori superioare celor de la Cernobil.
34. Controlul nivelului dioxidului de carbon la scara planetara.
35. Orase subterane, poluare zero.
36. Producerea curenta a ploilor artificiale.
37. Aparitia corporatiilor globale de management al mediului.
38. Panouri solare multistratificate si de mari dimensiuni, cu randament mai mare de 50%.
39. Conversia si stocarea energiei solare sub forma de energie biochimica.
40. Generalizarea folosirii energiei solare in locuinte.
41. Descompunerea si filtrarea apei cu ajutorul luminii solare.
42. Centrale solare spatiale.
43. Eficientizarea serviciilor, prin monitorizarea centralizata a tuturor consumurilor si eliminarea pierderilor de retea.
Materiale: polimerii inteligenti
44. Imbunatatirea materialelor prin interventia la nivelul atomilor componenti.
45. Polimeri cu o conductibilitate mai mare ca a cuprului, la temperatura camerei.
46. Materiale cu un indice de refractie in camp electromagnetic mai mic de 0,1.
47. Haine din materiale “inteligente”, care isi modifica forma si dimensiunile in functie de temperatura si intemperii.
48. Materiale “inteligente”, cu senzori si capacitate de a stoca informatia.
49. Textile bune conducatoare de electricitate, ca premisa pentru noi sisteme de comunicare.
50. Membrane cu receptori, apte sa transporte informatia.
51. Materiale textile care vindeca pielea, elimina mirosurile, previn depresia.
52. Geluri polimerice ca inlocuitori ai muschilor.
53. Fibre sintetice de diamant, de mare lungime, pentru industria de telecomunicatii.
Tehnologie: masini tot mai inteligente
54. Sisteme de multiprocesoare capabile sa se monitorizeze singure.
55. Sisteme tridimensionale cu cel putin zece niveluri de complexitate.
56. Conexiunea optica a microprocesoarelor.
57. Folosirea efectului cuantic in masurarea fluxului de energie.
58. Sisteme logice integrate in care informatia circula cu viteza de o picosecunda.
59. Retele multidimensionale de semiconductori.
60. Noi tipuri de lasere cu semiconductori.
61. Lasere cu lungimi de unda de cativa + (angstromi).
Transporturi: du-ma acasa, hidrogen!
62. Sisteme de autostrazi integrate, sisteme de monitorizare transfrontaliera a traficului, de taxare si de prevenire a criminalitatii rutiere.
63. Vehiculele vor circula preponderent cu energie generata de bateriile solare sau cu ajutorul hidrogenului.
64. Sisteme de propulsie nucleara pentru diverse vehicule.
65. Automobilele vor avea functii “inteligente”: actionare si control vocal, reglare automata a mediului din habitaclu in functie de starea de sanatate a soferului, memorarea unor trasee si reproducerea lor in sistemul de pilot automat.
66. Trenurile pe perna de aer vor atinge viteze mai mari de 500 km/h.
67. Cargouri complet automatizate, apte sa navigheze (cu propulsie electromagnetica), sa acosteze si sa efectueze toate operatiunile portuare numai cu ajutorul unui computer.
68. Avioane de pasageri cu viteze mai mari de 4 mach si capacitate de peste 300 de calatori. Spatiul: a doua casa
69. Numeroase statii spatiale vor fi plasate pe orbita Terrei.
70. Misiunile umane spre Marte vor fi regulate, iar pe Planeta Rosie va incepe construirea de laboratoare de cercetare.
71. Vehiculele spatiale vor deveni o realitate curenta.
72. Fabricile situate in spatiul cosmic vor fi rentabile.
73. Pe Luna, va exista cel putin o baza umana de dimensiunea unui orasel.
Robotica: si ei ne sunt frati!
74. Robotii vor deveni o realitate cotidiana: acasa, in fabrici, in agricultura, in constructii, in apa, in spatiu, in spitale, in industria de divertisment.
75. Vor aparea creiere artificiale cu mai mult de 10.000 celule.
76. Nanotehnologia va fi o aplicatie curenta a roboticii (roboti microscopici vor fi folositi in medicina, in laboratoare, in industria de prelucrare a materialelor rare).
77. Incendiile vor fi detectate cu ajutorul vibratiilor si vor fi stinse de roboti autonomi.
78. Majoritatea robotilor vor capata aspect uman.
Computere & IT: universul 3D
79. Inlocuirea scenelor cu videowall-uri de dimensiuni gigantice.
80. Monitoare color de perete, imense, de mare claritate.
81. Monitoare color cu rezolutie mai mare de 2000×2000 pixeli.
82. Monitoare cu diagonala de 51 cm, cu ecran plat de mare rezolutie.
83. Ecrane panoramice cu diagonala mai mare de 254 cm si contrast de 10:1.
84. Agende electronice cu contrast comparabil cu al celor de hartie, care-si pastreaza contrastul si dupa deconectarea de la sursa de energie.
85. Transmisiuni video in retea cu o viteza de 10 ori mai mare decat cea in timp real.
86. Pozitionarea corecta a sunetului oriunde in spatiu.
87. Dezvoltarea interfetelor audio-video individuale.
88. Televiziune tridimensionala fara utilizarea ochelarilor speciali.
89. Conectarea computerului la diferite organe si senzori biologici va fi o practica obisnuita.
90. Videoconferinte in regim tridimensional.
91. Imaginile 3D transmise prin intermediul hologramelor vor reprezenta un canal de comunicare foarte popular si ieftin.
92. Integrarea totala a echipamentelor audio, video si de procesare a informatiei.
93. Generalizarea accesului populatiei la computere pentru majoritatea natiunilor.
94. Alocarea individuala a spatiului virtual va fi principala problema a Internetului, care se va confrunta cu veritabile “ambuteiaje”.
Interfata om-masina: Live Matrix
95. Folosirea mainilor ca parte a interactiunii cu monitorul va fi un procedeu mai popular decat clasicul keyboard.
96. Senzori biologici integrati ca solutie de comunicare intre om si computer.
97. Comanda vocala a majoritatii echipamentelor, cu recunoasterea amprentei vocale.
98. Microprocesor care distinge diferitele amprente vocale intr-o conversatie multipla.
99. Senzori artificiali tactili, de gust si miros, comparabili in finete cu cei umani, folositi in zonele de risc maxim (centrale nucleare, centre spatiale, aeroporturi etc.).
100. Identificarea omului de catre masina fara contact direct, prin recunoasterea gesturilor si a limbajului trupului.
101. Dispozitiv portabil de traducere/retroversiune si conversie simultana a limbajului analogic.
Memoria electronica: scoruri astronomice
102. Cipul de memorie de 100 TB.
103. Stocarea informatiei cu o viteza mai mare de 1 GB/s.
104. Holografie cu raze X.
105. Accesarea memoriei computerului intr-o nanosecunda.
106. RAM de 100 GB de dimensiuni infime.
107. Memorie moleculara cu densitatea de 1 TB/cm2.
108. Accesul la o baza de date de 1 TB in 10 secunde.
109. Carduri optice de stocare a imaginilor.
110. Stocarea tuturor tipurilor de date pe acelasi suport.
Procesarea informatiei: creierul electronic
111. Suporturi electronice sensibile la caldura, lumina, sunet si campuri electromagnetice.
112. Computere cu viteza de 10 TFLOPS (TFLOPS: Trillion Operations per Second – un trilion de operatii pe secunda).
113. Procesarea tridimensionala a imaginilor la o rezolutie de 500×500 pixeli.
114. Alarme bazate pe identificarea erorilor umane.
115. Noi limbaje analogice.
116. Tehnologii care imita procesele creierului.
117. Neurocomputere optice.
118. Computere cu 1.000 de milioane de procesoare.
119. PC-uri cu frecventa de ceas mai mare de 100 GHz.
120. Computere care isi scriu singure programele de software.
121. Viteza de procesare inca va constitui o problema pentru unele aplicatii.
Marea conversiune: fibra optica
122. Conexiuni optice simultane pentru 10.000 de terminale video tridimensionale interactive.
123. Retea broadband globala pe baza de fibre optice.
124. Sistemele optice se vor putea interconecta in mai putin de 1 picosecunda.
125. Transmisii audio cu viteza de 2,4 kB/s si o calitate analoga unei convorbiri telefonice.
126. Canale multiple de peste 100 GB/s incorporate unei singure fibre optice.
127. Bancomatele electronice vor fi inlocuite cu versiuni fotonice.
128. Bateriile din litiu vor fi inlocuite cu “celule de energie” de zece ori mai puternice.
129. Transmisii la distanta mare, cu valori de peste 1 TB/s.
130. Noi tehnologii de comunicare, dezvoltate pe baze analogice, cu ajutorul fibrelor optice.
131. Detectarea undelor gravitationale cu ajutorul interferometrului cu laser.
Afaceri: banii electronici
132. Utilizarea banilor electronici la nivel global va insemna inlocuirea in proportie covarsitoare a bancnotelor si monedelor.
133. Banii de hartie se vor folosi in special in tranzactiile de pe piata neagra.
134. Numarul companiilor virtuale il va depasi pe cel al celor organizate traditional.
135. Folosirea intensiva a unor modele alternative in managementul afacerilor.
136. Existenta unor companii virtuale cu minima implicare umana.
137. Monitorizarea universala a tranzactiilor comerciale.
Educatie: invatarea subliminala
138. Generalizarea conceptului de invatare permanenta.
139. Invatarea la distanta va constitui principala forma de invatamant la nivel global.
140. Interactiunea cu sisteme de invatamant universale va fi posibila la domiciliu, in limba naturala.
141. Echivalarea in limbajul comun a cunostintelor din domeniile stiintifice cele mai avansate (fizica nucleara, cuantica etc.) va face posibila introducerea acestora ca materii in clasele primare.
142. Sistemele noi de invatare si de dobandire a feluritelor abilitati intelectuale vor fi aplicate diferentiat elevilor. Vor exista scoli cu un singur elev si scoli in care fiecarui elev ii va corespunde un (grup de) profesor(i).
143. Vor exista scoli virtuale, in care vor invata elevi ce se afla in locuri diferite pe glob.
144. Sistemele avansate de decriptare a textelor si imaginilor vor fi eficiente indiferent de sursa care le genereaza.
145. Bibliotecile electronice in retea broadband vor fi principala sursa de documentare pentru elevi si studenti.
146. Scolile vor avea “profesori” electronici.
147. Invatarea subliminala va progresa semnificativ si va fi folosita de guverne in scopuri propagandistice.
Societatea, re-creata pe web
148. Toate produsele vor fi standardizate electronic.
149. Locuintele vor fi personalizate si vor fi construite separat, in fabrici speciale.
150. Echipamentele electronice vor fi disimulate in pereti.
151. Televizoarele si radiourile se vor seta singure conform optiunilor proprietarului.
152. Oglinda din baie va scana fata si va recomanda tratamentele cosmetice corespunzatoare.
153. Baile vor decide singure temperatura apei si gradul de umplere a cazii.
154. Bucatariile vor functiona fara interventia omului, oferind meniuri complet procesate.
155. Comertul electronic va tinde sa inlocuiasca toate tipurile traditionale de cumparaturi.
156. Supermarketurile nu vor mai avea case de marcat; fiecarui cumparator i se vor contoriza articolele achizitionate, prin intermediul unui dispozitiv integrat ceasului de mana.
157. Deciziile la nivel national se vor lua pe baza unor referendumuri electronice.
Clone & senectute
158. Persoanele in viata de la care s-au prelevat celule pentru clonare vor putea solicita pana la jumatate din drepturile si avantajele financiare ale clonelor lor.
159. Va exista sistem juridic alternativ pentru clone.
160. Drepturile de proprietate intelectuala vor fi prelungite la 100 ani dupa decesul titularului.
161. Varsta medie, in tarile avansate, va fi de 41 ani.
162. 20% din populatie va avea peste 65 ani.
163. Varsta de pensionare va ajunge la 75 ani.
164. Cheltuielile pentru sanatate vor reprezenta 9% din buget, jumatate din suma fiind alocata pensionarilor.
165. Pensiile de stat vor fi acordate numai persoanelor care necesita asistenta sociala.
166. Fondurile private de pensii vor investi banii in afaceri globale, beneficiarii fiind informati zilnic despre rentabilitatea investitiilor.
167. Clasa de mijloc va munci mai putine ore pe saptamana si va beneficia de mai multe facilitati de petrecere a timpului liber.
168. Ziarele electronice le vor inlocui pe cele de hartie.
169. Presa va fi accesibila pe ecranul ceasului si pe videofon.
Noile megatendinte
170. Populatia globului va depasi 7,5 miliarde oameni.
171. Toate fiintele, produsele sau activitatile vor avea coduri numerice. 172. Toate transmisiile de date vor fi codificate.
173. Engleza va deveni limba universala, fiind vorbita de 70% din populatia planetei.
174. Cultura populara se va dezvolta pe internet si nu va fi influentata de deciziile guvernelor.
175. Dependenta de computer va constitui o problema sociala importanta.
175. Dependenta de computer va constitui o problema sociala importanta.
176. In majoritatea tarilor, alegerile se vor desfasura online.
177. Inlocuirea muncitorilor de catre masini va conduce la aparitia unei culturi protestatare antitehnologice.
178. Corporatiile vor avea putere mai mare decat guvernele.
179. Comunitatile virtuale cu raspandire planetara se vor inmulti.
180. Unele comunitati cibernetice (cibernatiuni) vor avea o putere economica semnificativa, amenintand sa inlocuiasca sau sa concureze comunitatile statale traditionale.
181. Multi oameni vor avea dubla nationalitate: naturala si cibernetica.
182. Internetul se va imbogati cu noi domenii, aparand adrese transnationale precum: .san (sanatate), .safe (asigurari).
183. Publicitatea si industria de divertisment vor genera un unic produs de comunicare, a carui difuzare se va reorienta spre web.
184. Religia va tinde sa fie inlocuita de schimburile de idei ale comunitatilor de pe web, in chip de forme ale unei spiritualitati ecumenice.
185. Uniunea Europeana va fi formata din 37 de state, inclusiv din afara Europei (Israel, Asia Centrala).
186. Economia europeana o va depasi pe cea a Statelor Unite.
187. Prin admiterea Turciei si a altor tari, Uniunea Europeana va numara 100 de milioane de musulmani.
188. Africa va deveni un continent preponderent islamic.
189. Problema refugiatilor si a migratiilor va fi rezolvata pe plan global.
190. Tehnologia tarilor din lumea a treia va fi tot mai vulnerabila la atacurile hackerilor din tarile avansate.
191. Lumea a treia va suferi inca de foamete.
192. In ciuda progreselor civilizatiei, in lume vor exista 800 de milioane de analfabeti (11% din total).
193. Cresterea costului energiei conventionale si scaderea dramatica a resurselor vor conduce la reorientarea spre noi surse de energie.
194. Conflictele interstatale conventionale vor incepe sa fie inlocuite de razboaie informatice.
195. Accesul la informatiile publice va fi generalizat.
196. Fiecare membru al unei comunitati va putea – teoretic – sa monitorizeze comunitatea din care face parte. In schimb, la randul ei, comunitatea il va monitoriza, cu siguranta.
197. Documentul unic de identitate va fi cartea de identitate universala (continand date despre nationalitate, afectiuni medicale, educatie, asigurari sociale, loc de munca, conturi bancare, organizatii la care e afiliat posesorul etc.).
198. Criminalitatea si terorismul vor avea ca baza de plecare computerul.
199. Aurul nu va mai fi folosit deloc in calitate de etalon financiar-bancar.
199. Aurul nu va mai fi folosit deloc in calitate de etalon financiar-bancar.
200. Omenirea va deveni o uriasa baza de date, la granita dintre o democratie cibernetica si o dictatura informatica.
O recenta intrunire a The World Futurist Society lanseaza previziuni si mai spectaculoase pentru urmatoarea jumatate de secol. S-ar parea ca, in 2050, nici una din afirmatiile urmatoare nu va soca:
- milioane de mame vor naste la varsta de 100 de ani
- copiii lor vor manca de doua ori mai multa carne decat cei de azi
- criminalitatea va fi eradicata, manifestarile considerate antisociale fiind prevenite prin programe de inginerie genetica realizate la nivelul marilor comunitati
- numarul animalelor de companie il va depasi pe cel al stapanilor
- automobilele vor avea tot patru roti dar vor fi complet automatizate, vor circula pe autostrazi situate la mare inaltime si se vor putea cupla in mers precum vagoanele de tren, pentru evitarea ambuteiajelor
- agentiile de turism vor rezerva bilete pentru excursii pe Cometa Halley.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu