marți, 7 august 2012

Cronologia expeditiilor catre Marte


Plasarea cu succes a unui dispozitiv spaţial pe suprafaţa planetei Marte este o operaţiune deosebit de complicată, iar din cele 14 tentative iniţiate din anii 1960 de URSS, apoi de Rusia, dar mai ales de Statele Unite ale Americii, doar jumătate au fost încununate cu succes, scrie Mediafax.
NASA, al cărei robot Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta roşie, este singura agenţie spaţială din lume care a reuşit până în prezent să exploreze solul marţian, cu şase dispozitive spaţiale. Înainte de Curiosity, cel mai recent dintre acestea a fost Phoenix, în 2008.
Istoricul celor 14 misiuni spaţiale pe Marte:
Noiembrie 1960 (URSS): Sputnik 22 s-a dezintegrat rapid, înainte de a atinge orbita terestră.
Noiembrie 1971 (URSS): Marte 2 s-a prăbuşit pe suprafaţa planetei Marte.
Decembrie 1971 (URSS): Marte 3 a realizat prima coborâre reuşită pe Marte. Deşi această sondă a funcţionat doar 15 secunde, ea a reuşit să transmită câteva imagini.
Martie 1974 (URSS): Marte 6 a încetat orice comunicare cu Terra înainte de a coborî pe Marte.
Martie 1974 (URSS): Marte 7 a eşuat în încercarea de a se plasa pe orbita marţiană.
Iulie-august 1976 (SUA): Viking 1 (iulie) şi Viking 2 (august) sunt primele sonde care au reuşit să coboare şi să funcţioneze pe suprafaţa planetei roşii, de unde au transmis pe Terra imagini şi analize chimice ale solului marţian.
Noiembrie 1996 (Rusia): Marte 96 – tentativă de lansare eşuată.
Septembrie 1997 (SUA): Mars Pathfinder reuşeşte să plaseze simultan o sondă pe orbită şi un mic robot pe solul marţian.
Decembrie 1999 (SUA): Sonda Mars Polar Lander s-a prăbuşit pe suprafaţa marţiană.
Ianuarie 2004 (SUA): Cei doi roboţi – Spirit şi Opportunity – din gama Mars Exploration Rovers au coborât cu succes pe Marte, la un interval de o lună unul faţă de celălalt. Opportunity continuă să funcţioneze şi în prezent.
Decembrie 2004 (Uniunea Europeană): Beagle 2 a pierdut contactul cu centrul de control terestru înainte de a atinge suprafaţa marţiană.
Mai 2008 (SUA): Mars Phoenix a funcţionat timp de 155 de zile pe suprafaţa marţiană, în regiunea arctică a acestei planete.
Pe lângă aceste 14 misiuni de plasare a unor dispozitive pe solul marţian, alte 29 de misiuni au avut ca obiectiv plasarea unor sonde pe orbita lui Marte sau survolarea planetei. Şi în acest caz, rata eşecurilor a fost una ridicată.
În prezent, există trei sonde care funcţionează pe orbita marţiană – două americane şi una europeană. Americanii au plasat pe orbita marţiană sondele Mars Odyssey, în octombrie 2001, respectiv Mars Reconnaissance Orbiter, în decembrie 2006. Europenii au lansat cu succes sonda Mars Express, care este activă din februarie 2003.
Din totalul celor 43 de misiuni spre Marte ce au fost lansate în aproximativ 40 de ani, doar 12 s-au bucurat de un succes total – cele mai multe fiind americane.
Robotul Curiosity s-a aşezat pe suprafaţa planetei Marte luni, 6 august 2012, în jurul orei 05.31 GMT. “Contactul (cu solul) a fost confirmat”, a anunţat un membru al echipei de cercetători de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), din oraşul californian Pasadena.
Cercetătorii de la NASA şi-au manifestat zgomotos bucuria după anunţarea coborârii cu succes a roverului, după o coborâre de şapte minute extrem de delicată, care s-a desfăşurat aşa cum era prevăzut.
Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a atins solul marţian în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanţă de 570 de milioane de kilometri.
Un braţ al robotului, realizat din teflon, va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să altereze rezultatele analizelor.
Curiosity este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe şase roţi şi alimentat de un generator nuclear, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.
Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.
Sursa:  www.2012en.ro 


Источник:http://www.2012en.ro/2012/08/cronologia-expeditiilor-catre-marte/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu