In timpul unor antrenamente de scufundari, salvamontistii din Neamt au gasit la o adincime de 30 de metri urmele unei civilizatii care ar putea insemna mult pentru istoria locurilor. Zeci de pietre de mormint, bucati de cruci si fundatiile unor cladiri cu insemne stravechi zac pe fundul apei, fara ca nimeni sa nu le fi cercetat vreodata.
Marea dintre munti, asa cum este denumit lacul de acumulare Izvorul Muntelui, s-a nascut in 1959, odata cu finalizarea barajului de la Bicaz. Localnicii de atunci, care locuisera pe teritoriul acoperit de ape, au fost nevoiti sa se refugieze in zone mai inalte. Cei mai batrini isi amintesc cum, cu doar un an inainte de inaugurarea Barajului Bicaz, preotii din satele comunei Hangu si-au sfatuit enoriasii, la slujba de duminica, sa nu-si lase mortii prada apelor. Conform planurilor proiectantilor lacului de acumulare, doua cimitire urmau sa fie definitiv ingropate sub luciul marii dintre munti. Groparilor le-a luat aproape un an sa sape cateva sute de morminte pentru a recupera cosciugele pe care localnicii le-au carat, in spinare ori cu caruta, in noul cimitir din Dealul Chiritenilor. Nu au fost lasate in urma nici ramasitele strajuite de cruci pe care nu se mai puteau citi nume. Credinciosii au adunat in cutii de lemn cranii si oase fara identitate, pentru a le reda odihna vesnica intr-o groapa comuna, la capatul Drumului Mortilor.
Ramine de vazut daca descoperirea intimplatoare a salvamontistilor din Neamt va interesa pe cineva atit pentru dezgroparea adevarurilor istorice, cit si, de ce nu, pentru promovarea turismului in zona.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu