marți, 31 iulie 2012

Cum îţi afectează mâncarea nesănătoasă ADN-ul?


Cum îţi afectează mâncarea nesănătoasă ADN-ul?

Dacă toţi am muri după ce am consuma mâncare de la fast-food, mesajul ar fi clar şi răspicat: NU INGERA! Dar acesta este unul dintre lucrurile pe care probabil trebuie să îl învăţăm pe o cale mai grea.


În zilele noastre mulţi oameni se luptă cu lungi perioade de boală, având imunitate scăzută, toxicitate ridicată şi o serie de dezechilibre metabolice. De regulă părăsesc această lume într-un spital, după o lungă dependenţă de pastile şi de doctori.
Pe de altă parte, în triburile aborigene, cei bătrâni plecau din comunitate şi se duceau să moară singuri în pustietate, atunci când simţeau că le-a venit timpul. Pur şi simplu, pe picioarele lor. Decent. Cu mândrie. Simplu. În pace. În perfectă armonie cu Natura.
Majoritatea oamenilor moderni, civilizaţi, refuză să facă şi să recunoască orice conexiune între mâncarea pe care o consumă, stilul de viaţă şi sănătatea lor. Şi pot face asta pentru că efectele sunt deopotrivă cumulative şi de cele mai multe ori amânate, relatează Setyoufreenews.com.
Atunci când reţii suficiente toxine pentru a genera cancerul în corpul tău, primul gând care îţi vine în minte este “Trebuie să îl opresc”, nu “Mâncarea pe care am consumat-o şi stilul de viaţă pe care l-am avut nu era în regulă, trebuie să le schimb şi să-mi vindec corpul şi mintea”.
După cum se observă, ne concentrăm pe cum să “omorâm” ceva extern, o boală care ne-a căzut pe cap fără nici un motiv, din neant (aşa cum ne îndeamnă medicina convenţională să credem) şi nu pe cauzele interne care au generat-o, adică propriile acţiuni şi alegeri.
Această mentalitate ne permite să găsim uşor scuze care ne validează modul în care mâncăm, fără nici o privire asupra efectului masiv pe care industria de fast-food o are asupra rasei umane.
Şi mâncarea procesată, toxică, poate veni sub mai multe forme de la eclere la pachet, la cerealele din cutii de carton, carne de pui care au fost crescuţi cu hormoni,  lactate pasteurizate convenţional, alimente modificate genetic, dulciuri şi chiar legume şi fructe, injectate cu tot felul de substanţe chimice.
Unii dintre noi s-au trezit şi au făcut conexiunile. Ei văd şi înţeleg acum că eşti ceea ce mănânciDar v-aţi întrebat vreodată, cât de rea este de fapt mâncarea nesănătosă? Ca să fie cât mai simplu:  ajunge în ADN-ul tău!
Iată câteva fapte demonstrate ştiinţific:

1. Legătura dintre mâncare şi genele alterate la oameni

Ceea ce mâncăm şi factorii la care suntem expuşi în mediul în care trăim afectează în mod direct ADN-ul nostru. Factorii epigenetici (în afara controlului genelor) sunt direct şi indirect influenţaţi de prezenţa sau absenţa nutrienţilor-cheie în dietă, la fel ca şi de toxine, chimicale, agenţi patogeni şi alţi factori de mediu.
Materialul genetic al mamei transmis copilului ei este compus din elemente foarte complexe, dar în final totul se rezumă la a răspunde la aceste întrebări simple: Ce a mâncat mama? Ce stil de viaţă avea? Ce probleme de sănătate avea?
Catherine Shanahan, specialist în nutriţie, vorbeşte în cartea sa  “Deep Nutrition” despre modul în care genele sunt afectate de alimentele pe care le consumăm:
“Cercetările epigenetice studiază modul în care genele noastre reacţionează la comportamentul nostru şi au descoperit că aproape tot ce mâncăm, gândim, respirăm sau facem, pătrunde picătură cu picătură în gene şi le afectează performanţa. Nu doar genele sunt afectate, ci şi fizicul este construit într-o anumită măsură de alimentele pe care părinţi şi bunicii noştri le-am consumat sau nu, acum câteva generaţii”.
În 2005 oamenii de ştiinţă din Spania au arătat de ce gemenii cu ADN identic au dezvoltat probleme medicale complet diferite. Şi asta contrazice credinţa medicinei convenţionale potrivit căreia oamenii sunt sănătoşi doar datorită norocului şi a şansei genetice.
Studiul a arătat că “dacă unul dintre gemeni fumează, bea şi consumă mâncare nesănătoasă, în vreme ce celălalt are grijă de corpul lui, cele două seturi de ADN primesc lecţii chimice diferite, unul o educaţie echilibrată, iar celălalt merge la şcoală pe străzile murdare ale haosului chimic”.
Aşa că genele iau decizii foarte inteligente, ghidate în parte de informaţia chimică care se găseşte în mâncarea pe care o consumăm. Alimentee sunt primul element prin care interacţionăm cu mediul şi pot altera informaţia genetică de-a lungul unei generaţii de oameni.
Cercetătorii au ajuns să înţeleagă că ADN-ul a fost programat la un moment dat în trecut de markerii epigenetici care pot declanşa sau opri anumite părţi din acesta ca răspuns la anumiţi nutrienţi.
Dacă, de exemplu, nu există suficient calciu şi vitamina D în corp, genele rămân adormite şi mai puţine oase sunt construite în organism, până când respectivii nutrienţi sunt din nou disponibili. O genă uitată, adormită, poate fi repusă normal în funcţiune, în mediul potrivit.
Literatura antropologică este bogată în dovezi şi descoperiri care fac legătura între moficarea scheletului în timp şi alegerile dietei. Feţe înguste, maxilare mici, dinţi strâmbi, buze subţiate, oase subţiri, trăsături aplatizate, toate pot fi observate în generaţiile moderne. Şi disproporţionalitatea slăbeşte abilitatea organismului de a funcţiona în mod corespunzător.

2. Mutaţia genelor şi metilarea

Se estimează că 49% din populaţia globală are un defect de metilare. Nu se poate detoxifia bine: “Grupările metilice sunt implicate mai mult decât alte molecule în funcţionarea sănătoasă a proceselor din organism, iar lipsa grupărilor meticile duce la boli cronice, degenerative, preocupări autoimune, sau procese hormonale.
Impactul degradării celulare a crescut în ultimii zece ani. Mediul toxic produce stricăciuni în funcţionarea celulelor, chiar şi în elementele epigenetice.
Radiaţiile ionizante (razele X şi mamografiile) şi neionizante (telefoanele mobile şi scanner-urile de la aeroport) distrug ADN-ul. Mâncarea modificată genetic produce pagube în ADN-ul copiilor datorită toxinelor pe care le conţine”, explică nutriţionsitul Catherine Shanahan în cartea sa.
Cum s-au avariat grupările metilice?
Nutriţia necorespunzătoare şi stresul, lipsa vitaminei B12 şi a acidului folic şi expunerea la toxine din mediu, toate afectează grupările le metilice. Un alt factor este şi procesul de îmbătrânire.
De ce sunt donatorii metilici atât de importanţi?
În organismele noastre se desfăşoară miliarde de procese de metilare în fiecare moment al vieţii. Grupările metilice se asigură că fiecare celulă îşi face treaba cum trebuie potrivit inteligenţei înnăscute a organismului.
Acestea susţin rezistenţa organismul la îmbolnăvire, ajutând celulele cu nutrieţii de care au nevoie pentru a se vindeca singure. Toate procesele de vindecare naturală au loc în grupările metilice.
Corpul foloseşte milioane de grupări metilice pentru a lupta cu stresul potrivit legilor naturii. Dacă dacă o persoană nu are suficienţi donatori metilici, atunci ea nu va mai fi capabilă să lupte împotriva stresului.
În procesul de metilare, grupările metilice se ataşează cromozomilor şi dezactivează anumite secvenţe de gene, sau nu le exprimă. Asta implică dezactivarea proceselor de boală, a genelor virale şi a altor elemente dăunătoare care pot aparţine de factorii genetici ai unei persoane.
Metilarea contribuie la transformarea moleculelor periculoase în unele pe care ficatul, vezica biliară şi rinichii le pot elimina.
Luarea excesivă în greutate şi incapacitatea de a slăbi sunt problemele celulare, care implică inflamarea, membrana celulară, antioxidanţi şi metilare!
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante roluri ale procesului de metilare.

3. Legătura dintre mâncare şi genele alterate la animale

Strămoşii noştri îşi alegeau mâncarea în funcţie de doi factori esenţiali: un sol bun de provenienţă; plantele, legumele, fructele – să fie proaspăt culese, iar animelale sănătoase.Nu era cea mai puţin costisitoare, cea mai rapidă sau cea mai la îndemână metodă, pentru că acest mod de alimentaţie presupunea muncă. Dar acesta este motivul pentru care erau sănătoşi şi prosperi, rămânând apropiaţi de pământul lor.
În prezent nu se mai procedează aşa. O concluzie surprinzătoare a fost trasă în ceea ce priveşte puii hrăniţi convenţional şi puii hrăniţi organic. Se pare că cei din urmă dezvoltă un proces diferit de exprimare a genelor faţă de cei hrăniţi în mod obişnuit.
“Rezultatul este că genele responsabile pentru crearea colesterolului au un alt impact la puii hrăniţi organic şi aceştia nu au un nivel ridicat al colesterolului. Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că simplele diferenţe de hrănire pot avea un asemenea rezultat. Un număr de 49 de gene a ajuns să fie reglementat diferit în grupul organic”, notează nutriţionsitul Catherine Shanahan în cartea sa.
După cum se vede, este posibil să nu simţiţi efectele hranei nesănătoare astăzi sau mâine. S-au putea să fii chiar unul dintre cei norocoşi care au gene mai puternice, mai sănătoase şi se simt relativ bine o perioadă mai lungă de timp.
Dar până la urmă asta nu înseamnă că generaţiile tale viitoare vor fi imune la explozia fast-food-urilor care ne-au cucerit viaţa. Vechea scuză cu “Bunica mea a trăit până la 90 de ani şi a fumat şi a băut toată viaţa, aşa că şi eu pot face le fel” nu se mai aplică. Pentru că ea deja a pasat mai departe materialul genetic prost determinat de stilul ei de viaţă, care acum nu se mai poate îmbunătăţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu