Howard Garrett, cunoscut şi ca Doctorul Mizeriei, a adunat o serie de utilizări ale oţetului, inclusiv reţete atât pentru uz intern cât şi pentru folosirea lui în grădina ta organică, relatează Wakeup-world.com
“Oţetul este o unealtă organică minunată care a fost descoperită din greşeală în urmă cu 10.000 de ani atunci când vinul a fost lăsat în mod accidental prea mult la fermentat şi s-a acrit”, scrie Garrett.
“Oţetul poate fi făcut din multe produse, inclusiv bere, mere, sfeclă, porumb, fructe, cereale, miere, malţ, sirop de arţar, pepene, cartofi, orez şi alte alimente care conţin zahăr.
Zahărul natural din aceste produse alimentare sunt fermentate în alcool, care apoi este fermentat până când devine oţet”.
Eticheta produsului va identifica ingredientele de bază, ca de exemplu “oţet de cidru de mere” sau “oţet de vin”. Oţetul de malţ este realizat din fermentarea malţului de orz sau a altor boabe de cereale. Oţetul de zahăr este făcut din zahăr, sirop sau melasă.
Oţetul distilat sau alb este făcut din ferentarea alcoolului distilat. Oţetul distilat alb este realizat din alcool pur care este fermentat prin adăugarea de zahăr şi a unei bacterii vii. Oţetul care este făcut dintr-un derivat petrolier, 99% acid acetic, nu este acceptat într-un program organic”.
Numele de “oţet” vine din cuvintele franceze pentru “vin acru”. Însă, este important de ştiut că nu toate tipurile de oţet sunt create în mod egal.
Unele tipuri de oţet pot aduce beneficii atunci când sunt utilizate intern, iar altele ar trebui folosite doar pentru sarcini precum curăţare sau în scopuri de horticultură, în timp ce unele sunt bine de evitat în totalitate.
Oţetul alb - Un foarte bun produs de curaţare non-toxic şi un ingredient de ierbicid
Oţetul alb distilat este tipul de oţet pe care vrei să îl foloseşti pentru curăţare şi spălare. Oţetul în combinaţie cu apa este un produs excelent pentru curăţarea geamurilor, iar în combinaţie cu peroxidul de hidrogen funcţionează foarte bine ca un dezinfectant.
Potrivit lui Garrett: “Stropirea cu oţet alb peste bicarbonat de sodiu este minunat pentru curăţarea chiuvetelor, a căzilor, gresiei şi a altor suprafeţe. Pentru curăţare, oţetul poate fi diluat cu apă până la 50-50.
Pentru ierbicid, acesta ar trebui folosit la capacitate maximă. În toate cazurile, produsele care trebuiesc cumpărate în această categorie sunt cele realizate din distilarea alcoolului de cereale. Pentru puritani, există oţetul alb organic realizat din porumb”.
Evită oţetul 20%
Garrett avertizează împotriva utilizării oţetului 20%, care este făcut din acid acetic glacial în proporţie de 99%, ceea ce înseamnă că este mult mai puternic decât ai avea vreodată nevoie, pe lângă faptul că este şi foarte scump.
Poate şi mai important, acest tip de oţet este de fapt un derivat petrolier, care este periculos pentru inhalare şi poate fi dăunător pentru ochi şi piele.
“Un ultim avertisment este acela că o parte din cele 10 procente de produse de oţet care sunt vândute grădinarilor organic naive sunt aceleaşi 20% de produse false care sunt diluate cu apă. Oţetul de calitate ar trebui să aibă scris pe etichetă că este făcut din alcool de cereale distilat sau un alt limbaj care să indice produsele naturale din distilare”, avertizează Garrett.
Oţetul din cidru de mere – benefic pentru sănătate
Oţeturile din cidru, care sunt făcute din fructe fermentate, cum ar fi merele, au o valoare redusă de curăţători sau ierbicide.
În schimb, acestea sunt tipurile de oţet asociate cu un număr mare de beneficii pentru sănătate atunci când este consumat intern. Există două categorii de bază de oţet de cidru:
- Oţetul din cidru de mere obişnuit
- Oţetul din cidru de mere organic cu “mama” inclusă
Atunci când achiziţionaţi un oţet de mere, o să vreţi să evitaţi produsele care sunt “extrem de curate” pe care le vedem pe rafturile magazinelor. În schimb, vă doriţi un oţet de mere organic, nefiltrat, neprocesat, care este tulbure şi maro.
Atunci când vă uitaţi prin el, o să observaţi o substanţă plutitoare, asemănătoare pânzei de păianjen. Aceasta este cunoscută şi cu numele de “mamă”, şi este un indicator că oţetul este de bună calitate.
Deşi pare suspicios la început, în acest caz, ceea ce vă doriţi este substanţa tulbure şi maronie. La fel ca şi în cazul celorlalte alimente, cu cât este mai procesat, cu atât mai puţine proprietăţi nutritive are, iar acest lucru este valabil şi pentru oţetul de mere.
În mod surprinzător, în timp ce oţetul de mere a fost premiat pentru beneficiile pe care le are pentru sănătate, puţine cercetări s-au realizat pentru a evalua acţiunile sale terapeutice. Totuşi, lipsa studiilor ştiinţifice este o problemă des întâlnită în cazul multor terapii alternative şi naturale.
Poate cel mai studiat şi mai promiţător beneficiu al oţetului de mere se află în zonadiabetului de tip 2. Mai multe studii au descoperit că oţetul poate ajuta la reducerea nivelului de glucoză din sânge.
În 2004, un studiu a descoperit că un consum moderat de oţet înaintea fiecărei mese creşte în mod semnificativ sensibilitatea la insulină şi reduce în mod dramatic creşterile bruşte de glucoză şi insulină care se produc după masă. Studiul a presupus analiza a 29 de persoane, împărţite în trei grupuri:
1. O treime din participanţi au fost diagnosticaţi cu diabet de tip 2.
2. O treime din participanţi au semne prediabetice.
3. O treime din participanţi erau sănătoşi.
Rezultatele au fost destul de semnificative:
- Toate cele trei grupuri au avut rezultate ale nivelului de glucoză din sânge mult mai bune după ce au consumat oţet, decât atunci când au folosit placebo.
- Persoanele cu simptome prediabetice au beneficiat cel mai mult de proprietăţile oţetului, concentraţiile lor de glucoză reducându-se aproape la jumătate.
- Persoanele cu diabet şi-au îmbunătăţit nivelul de glucoză din sânge cu aproximativ 25% cu ajutorul oţetului.
- După ce au băut oţet, persoanele cu simptome prediabetice au avut un nivel al glucozei în sânge mai redus decât cel al participanţilor sănătoşi.
Un studiu ulterior orientat înspre testarea efectelor de lungă durată ale oţetului a generat un efect secundar neaşteptat, dar plăcut: o pierdere în greutate moderată. În cadrul acestui studiu, participanţii care luau două linguriţe de oţet înainte de două mese pe zi, slăbeau în medie până la un kilogram pe o perioadă de patru săptămâni, iar alţii slăbeau şi până la 2 kilograme în decursul la o lună de zile.
În 2007, un alt studiu citat de WebMd, care a inclus analiza a 11 persoane ce sufereau de diabet tip 2, a descoperit că două linguriţe de oţet de mere consumate înainte de culcare diminuau nivelul glucozei de dimineaţă cu până la 4%-6%.
Deşi cercetarea actuală pare favorabilă, sunt necesare mai multe studii pentru a confirma raza de extindere a beneficiilor oţetului în ceea ce priveşte stabilizarea insulinei.
Alte “remedii” ale oţetului din cidru de mere
Deşi acest articol şi mulţi alţii militează pentru beneficiile utilizării în scop terapeutic al oţetului, unii cred cu tărie că aceasta este o abordare inferioară. Din perspectiva lui Garrett, ar fi mult mai bine să se utilizeze cantităţi mari de alimente fermentate pentru a obţine aceste tipuri de acid deoarece astfel ajutăm şi la recolonizarea intestinului cu bacterii benefice.
Totuşi oţetul este uşor şi mai ales sigur de folosit, aşa că poţi începe prin utilizarea acestuia. Însă, Garrett este de mult timp un susţinător al utilizării oţetului în mai multe scopuri.
“Oţetul din cidru de mere poate vindeca mai multe afecţiuni decât orice alt remediu naturist”. Oţetul funcţionează cel puţin ca un remediu pentru alergii (inclusiv alergiile la animale, alimente sau la mediul înconjurător), infecţii sinusoidale, acnee, colesterol mare, gripă, oboseală cronică, candida, reflux acid, gât dureros, dermatită, artrită, gută şi lista poate continua.
De asemenea, oţetul aduce o culoarea rozie în obraji şi poate vindeca pielea aspra scuamoasă. Oţetul de mere este minunat şi pentru animale, inclusiv pentru câini, pisici şi cai, deoarece le ajută în ceea ce privesc afecţiunile de artrită, alungă puricii şi muştele şi oferă o strălucire frumoasă blanei lor”.
Ca un exemplu, Garrett a împărtăşit următoarea reţetă care poate ajuta la vindecarea unui gât dureros: “Folosiţi 3 linguriţe de oţet de mere, 3 linguriţe de suc de lămâie, 2 linguriţe de miere şi 450 de mililitri de apă, apoi încălziţi acest amestec şi beţi fierbinte. Pentru o putere mai mare puteţi adăuga suc de ghimbir”.
Ce poate reprezenta un beneficiu de sănătate al oţetului din cidru de mere?
Mulţi dintre cei care militează pentru beneficiile de sănătate ale oţetului de mere susţin că proprietăţile sale de vindecare vin din abundenţa de nutrienţi care rămâne după ce merele sunt fermentate.
Totuşi, o analiză nutriţională standard a oţetului de mere a descoperit că este o sursă suprinzător de săracă de nutrienţi. De exemplu, cel un singur miligram de calciu descoperit într-o linguriţă de oţet de mere nici măcar nu se apropie de necesarul zilnic al unui adult de 1.000 de miligrame.
De asemenea, s-a vehiculat faptul că acea fibră solubilă din oţet, în forma pectinei, se leagă de colesterol şi ajută la transportarea sa în exteriorul organismului, şi astfel se îmbunătăţeşte profilul lipidic. Totuşi, oţetul din cidru de mere nu măsoară nici o măsură de pectină sau de altă fibră. Magia sa nu poate fi dovedită nici în ceea ce priveşte conţinutul de vitamine.
Potrivit Departamentului de Agricultură a SUA, oţetul de cidru de mere nu are nici o cantitate de vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina E, tiamină, riboflavin, niacină, acid pantotenic, beta-carotenă, sau acid folic, şi în egală măsură duce lipsă şi de aminoacizi, licopen sau alte elemente nutriţionale.
Totuşi, în ciuda faptului că este lipsită de mulţi nutrienţi tradiţionali valoroşi, dovezi ale beneficiilor pentru sănătate ale oţetului de mere au existat de sute, dacă nu de mii de ani. Aşadar, ce poate explica acest elixir benefic misterios?
Poate fi parţial legat de faptul că oţetul este un acid diluat, în special acid acetic, care ajută la normalizarea pH-ului organismului. Acest lucru cel mai probabilîmbunătăţeşte nutriţia, prin optimizarea florei intestinale şi ajută la eradicarea bacteriilor patogenice sau care cauzează boli, şi serveşte ca un accelerator pentru bacteriile benefice care în mod normal prosperă în medii mult mai acide.
Acesta este şi unul din motivele pentru care un consum de alimente fermentate este atât de important.
Utilizarea oţetului în horticultură
Oţetul poate fi folosit şi pentru controlul plantelor din grădină. Potrivit lui Garrett: “Pentru a menţine plantele sănătoase ar trebui evitate produse precum sarea, ierbicide toxice şi înălbitor, deoarece acestea contaminează solul pe termen lung.
De asemenea, acestea se pot infiltra în fluxul de apă. Pentru a aborda problema buruienilor din timp, instalaţi grădina într-un strat gros de 15-20 de centimetri, după ce spaţiul s-a curăţat de iarbă şi alte buruieni.
Apoi, în decursul timpului, orice altă buruiană care apare poate fi eliminată cu un amestec de oţet de murături cu 56 de grame de ulei de portocale şi o linguriţă de săpun lichid, sau puteţi folosi un ierbicid organic comercial. Oţetul poate fi folosit şi pentru eliminarea buruienilor dintre pavelele drumurilor.
Cea mai bună alegere pentru un ierbicid este oţetul alb de 10% făcut din alcool de cereale. Evitaţi produsele care sunt realizate 99% din acid acetic glacial. Acest material este un derivat petrolier. Oţeturile naturale cum ar fi cele făcute din mere fermentate au o valoare redusă de ierbicid
Alte utilizări ale oţetului
În ultimul rând, dar nu cel din urmă, oţetul poate fi folosit pentru a îndepărta anumite bacterii şi pesticide de pe produsele proaspete. Desigur, nu ai nevoie de oţet din cidru de mere pentru acest lucru, orice oţet alb îşi va face treaba. Specialiştii recomandă o soluţie de 10% oţet şi 90% apă pentru o baie în care înmuiaţi rapid produsele.
Aşezaţi legumele sau fructele în soluţie, amestecaţi-le şi apoi stoarceţi-le. Nu folosiţi acest proces pe fructe fragile, cum ar fi afinele sau fructele de pădure, din moment ce acestea pot fi deteriorate pe parcurs sau pot absoarbe prea mult oţet în suprafaţa lor poroasă.
Oţetul din cidru de mere a fost mult timp folosit ca un produs natural de îngrijire a părului. Aciditatea sa este apropiată de cea a părului uman, este un balsam şi un agent de curăţare foarte bun, precum şi un ucigaş de germeni eficient.
Puteţi găsi online numeroase reţete pentru a vă realiza un produs de îngrijire a părului cu ajutorul oţetului.
Deşi este necesară o cercetare viitoare pentru a investiga potenţialul maxim de vindecare al oţetului, acesta poate fi folositor într-o varietate de moduri, pentru o mulţime de scopuri.
Este în mod clar o “unealtă multi-funcţională pe care trebuie să o avem permanent în casă”.
Foto: Pinterest.com
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu