Este mai important să fii bun decât inteligent

- Una dintre cele mai înduioşătoare poveşti pe care le găsim pe internet în ultima vreme implică un tânăr, bunica sa aflată pe moarte şi un bol de supă de scoici de la Panera Bread. Este o scurtă poveste ce ne oferă o lecţie importantă despre servicii, branduri şi partea umană a afacerilor, o istorisire ce subliniază de ce eficienţa nu ar trebui plătească preţul umanităţii, scrie Bill Taylor, pe HBR Blog Network.

Povestea, aşa cum se regăseşte în AdWeek, sună cam aşa: Brandon Cook, din Wilton, New Hampshire, îşi vizitează bunica la spital. Bolnavă de cancer, aceasta s-a plâns nepotului că îşi doreşte foarte mult o supă, iar cea oferită în spital este necomestibilă (a folosit un limbaj mai colorat). Numai dacă ar putea primi un bol din supa ei preferată de scoici, de la Panera Bread! Problema era că aceştia nu fac supă de scoici decât vinerea.

Aşa că Brandon a sunat la cel mai apropiat Panera şi a vorbit cu managerul magazinul, Suzanne Fortuer. Iar aceasta nu doar că a pregătit supa de scoici special pentru bunica lui Brandon, dar a inclus şi o cutie cu prăjituri, ca un dar din partea lor.

A fost un simplu gest de bunătate, care în mod normal nu ar deveni ştire. Numai că Brandon a relatat istorioara pe pagina lui de Facebook, iar mama lui, Gail Cook, a postat-o pe pagina fanilor Panera. Restul este, aşa cum se spune, istorie a social media.

Postarea lui Gail a generat mai mult de 500 000 (şi încă se numără) “like-uri” şi mai mult de 22 000 de comentarii pe pagina de Facebook a  Panera. Iar brutăria a dobândit între timp ceva ce publicitatea tradiţională nu poate cumpăra în mod normal, apreciera sinceră şi o legătură cu clienţii din întreaga lume.

Specialiştii în marketing au transformat povestea într-un exemplu pentru a sublinia puterea social media şi a “gurii lumii virtuale” în creşterea reputaţiei unei companii.

Dar eu văd reacţia la gestul lui Sue Fortier ca un exemplu pentru altceva: graba consumatorilor, a angajaţilor şi a restului lumii de a se alătura unor companii care dovedesc că mai ştiu şi altceva decât termenii financiari.

Într-o lume care îşi schimbă înfăţişarea datorită ritmului necruţător al progresului tehnologiei, ies în evidenţă actele de compasiune ce ne aduc aminte ce înseamnă să fii om.

Pe măsură ce citeam povestea lui Brandon şi a bunicii sale mă gândeam la o prelegere a lui Jeff Bezos, fondator şi director executiv la Amazon.com, în faţa absolvenţilor de la Princeton. Bezos este un expert al tehnologiei, şi-a creat compania pe baza ascensiunii internetului şi a propriului intelect.

Dar în ziua aceea nu a vorbit despre calculatoare şi puterea minţii, ci despre bunica sa şi despre ce a învăţat atunci când a făcut-o să plângă.

La frageda vârstă de 10 ani, Bezos avea o minte ageră şi pasiunea de a descoperi numerele. În timpul unei excursii de vacanţă alături de bunici, tânărul Jeff a fost supus fumului ţigării interminabile a bunicii sale şi s-a hotărât să facă ceva în privinţa asta. Aflat pe locul din spate, a calculat câte ţigări fumează pe zi bunica lui, riscul fiecărui fum şi a anunţat-o cu ostentaţie că şi-a luat cu mâna ei nouă ani din viaţă!

Este posibil ca rezultatul să fi fost corect, dar reacţia nu a fost cea aşteptată. Bunica lui a izbucnit în lacrimi. Bunicul a oprit maşina şi l-a rugat pe tânărul Jeff să coboare. I-a dat apoi o lecţie pe care milionarul din zilele noastre s-a hotărât să o împărtăşească cu absolvenţii promoţiei 2010 de la Princeton: “Bunicul s-a uitat la mine şi după ce am stat un pic în linişte, mi-a spus liniştit şi calm că într-o zi voi înţelege că este mai dificil să fiu bun decât inteligent”.

Această lecţie aş vrea să fie înţeleasă de mai mulţi oameni de afaceri, şi este exact ce a sugerat gestul managerului de la Panera Bread. Am trecut şi eu prin ceva similar, nu demult şi cred am considerat că merită să postez pe blog asta.  Am povestit cum tatăl meu, căutându-şi o nouă maşină, s-a confruntat cu o problemă medicală, iar agentul de vânzări a făcut o serie de gesturi umane prin care i-a câşigat respectul.

Gestul simplu al lui Suzanne Fortier a atras atât de multă atenţie şi preţuire la nivel global pentru că este un lucru din ce în ce mai rar întâlnit în lumea afacerilor.

Aşa că, încurajaţi-i pe oamenii prin orice mijloc puteţi să îmbrăţişeze tehnologia, să înveţe practici de business de succes şi să fie cât mai eficienţi în ceea ce fac. Dar asiguraţi-vă că eficienţa lor nu plăteşte preţul umanităţii.

Gesturile mici pot trimite semnale importante despre cine suntem, despre ce ne pasă şi de ce oamenii ar trebuie să se simtă legaţi de compania noastră. Este mai dificil, dar mai important să fii bun decât să fii inteligent.

Traducere şi editare: Cătălina Rusin

Sursa: www.financiarul.ro