“Gestionarea confuză a dosarului cipriot a crescut presiunile asupra ţărilor din zona euro datorită ameninţărilor de retrogradare a ratingului suveran şi subliniază supraevaluarea capacitaţii liderilor din regiune de a stopa criza” consemna într-un raport agenţia de rating Moody’s.
Dănuţ Dudu
Modalitatea de salvare a Ciprului a doborât tabuul protecţiei proprietăţii private(respectiv a depozitelor bancare) şi a relansat un nou model de acţiune în care victimele colaterale ale planurilor de salvare vor fi cei sacrificaţi pe altarului zeului euro.
Mai mult, acesta a legiferat ingerinţa politicului în zona economică sau, ca să fim mai precişi, ingerinţa conducerii Uniunii în problemele interne ale oricărui stat membru.Practic, “decidenţii politici s-au arătat extrem de încrezători că situaţia pieţelor este suficient de benignă şi că au la dispoziţie instrumentele care le permit evitarea unei contagiuni la nivelul altor economii periferice şi a sistemului lor bancar”, sublinia Bart Oosterveld, directorul diviziei de risc suveran al agenţiei Moody’s.
Numai că ceea ce se întâmplă acum în Cipru demonstrează contrariul. După 10 zile în care conturile le-au fost blocate, ciprioţii se pregătesc să-şi retragă din banii pe care îi mai au.
Fenomenul cunoscut sub denumirea de bank-run (retragere masivă şi rapidă a depunerilor bancare) este extrem de grav nu prin amploarea, ci prin consecinţele sale.
Aflată într-o astfel de situaţie, nici o bancă din lume nu rezistă şi intră rapid în falimentfără sprijinul băncii centrale. Cum banca centrală a Ciprului este într-o situaţie mai mult decât delicată, sprijinul nu poate veni şi…
În aceste condiţii, nu este exclus ca panica din sectorul bancar cipriot să se extindă rapid la nivel european cu atât mai mult cu cât Uniunea a pus ochii pe alte două minuscule insule fiscal europene: Luxemburg şi Malta.
Ţinând cont că deţinătorii de conturi cu valoare mai mare de 100.000 euro aflate la Laiki Banck (una dintre cele două bănci care vor restructurate – a se citi: falimentate)vor înregistra pierderi de minimum 80%, este de aşteptat ca mulţi dintre deponenţii care au conturi şi în alte paradise fiscale să se gândească serios să-şi salveze banii.
Asta ar însemna un bank-run european greu de controlat şi de stăvilit a cărui finalitate este imposibil de previzionat. Mai mult decât atât: instabilitatea politică generată în zonă este de rău augur pentru întreaga Europă.
Aşa după cum era de aşteptat, Rusia nu a acceptat prea uşor înfrângerea şi se pregăteşte de o bătălie decisivă care să le permită să transforme Cipru într-un satelit extrem de valoros în actuala conjunctură.
Prima reacţie, chiar dacă nu a fost asumată direct de Rusia, a venit din parteabisericii ortodoxe cipriote, al cărei mesaj a fost extrem de clar: “Fraţilor, pregătiţi-vă să revenim la lira cipriotă!”.
Un mesaj care este cu atât mai puternic cu cât biserica Ciprului este instituţia cu cea mai mare credibilitate şi forţă din Cipru. Mai mult, biserica şi-a pus la dispoziţie întreg patrimonial pentru a compensa criza financiară traversată de Cipru şi pentru a permite astfel retragerea din Uniunea Europeană fără prea multe costuri. Or, dacă ţinem cont de strânsa legătură dintre biserică ortodoxă cipriotă şi cea rusă, mesajul transmis este cu atât mai puternic.
Cea de a doua reacţie ţine de pregătirile pe care le fac intens cercurile politice şi financiare ale Moscovei pentru a-şi păstra banii pe care nu au reuşit încă să-i recupereze din conturile cipriote.
Chiar dacă liderul bisericii ortodoxe făcea apel la comunitatea rusă să nu devalizeze Ciprul, totul se rezumă, în ultimă instanţă, la afaceri. Suntem convinşi că pe anumite canale o mare parte dintre banii pe care oligarhii ruşi îi aveau în conturile cipriote se află în siguranţă (acesta să fie oare adevăratul motiv al demiterii directorului de la Laiki Banck?). Numai că au mai rămas destui şi mama Rusia nu este dispusă să facă Europei nici un cadou.
În consecinţă, se pregăteşte de un atac susţinut împrotiva deciziei comune ciprioto-europene de a naţionaliza depozitele ce depăşesc 100.000 de euro.
Cele două variante de atac vizează acţiuni juridice atât în Cipru, cât şi la nivel internaţional, menite a bloca demersul iniţiat de Cipru cu binecuvântarea Uniunii. Numai că şi în acest caz, există o mică problemă: varianta discutată de Cipru este nu de a taxa depozitele, ci de a oferi deponenţilor în contrapartida banilor naţionalizaţi,acţiuni la cele două bănci falimentare.
O naţionalizare mascată (greu de contracarat juridic), dar care are aceeaşi finalitate: falimentul băncilor respective va face că valoarea acţiunilor să fie infimă în raport cu depozitele iniţiale. (Asta în eventualitatea în care ruşii nu vor cumpăra la preţ de tarabă băncile respective folosindu-le, ca şi până acum, ca plăci turnante pentru albirea banilor).
Dincolo de aceste considerente, trebuie subliniat că actuala confruntare este mascată de ajutorul financiar “dezinteresat” oferit Ciprului de cele două forţe: UE şi Rusia. Dacă Rusia va câştiga războiul, o să putem vorbi de o nouă republică sovietică, chiar dacă aceasta nu se va numi, Republica Sovietică Cipru, fapt care va destabiliza definitiv echilibrul fragil al întregii zone.
Dănuţ Dudu
P.S. Oare este pură coincidenţă faptul că ţările membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) au decis înfiinţarea unei noi bănci, găzduită în Africa de Sudşi care va avea un capital de pornire de 50 de miliarde de dolari? Aceasta ar trebui să permită finanţarea proiectelor de infrastructură, în special în Africa, un continent unde China este deja foarte prezentă. De asemenea, BRICS doresc să utilizeze o parte din fabuloasele rezerve de valută – 4.400 miliarde de dolari, potrivit Pretoria, din care două treimi sunt deţinute de Beijing – pentru a se ajuta în caz de şoc conjunctural. Cipru este oare un astfel de şoc conjectural?
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu