joi, 24 ianuarie 2013

A devenit Înalta Doamnă a României, dar nu a fost iubită. Focoasa prinţesă care l-a vrăjit pe Cuza


Elena Cuza nu a fost deloc o femeie foarte frumoasă. Chiar dacă a avut o educaţie aleasă, fiind vorbitoare de germană şi franceză, tânăra timidă, îndăgostită iremediabil de chipeşul Alexandru, nu a reuşit să-l facă să o iubească. Cu toate acestea, ea este cea care a devenit Înalta Doamnă a României. Alexandru Ioan Cuza nu i-a împărtăşit dragostea şi a făcut o pasiune pentru focoasa prinţesă Maria Obrenovici, cu care de altfel a avut şi doi copii.

Elena Cuza nu a reuşit să-l facă pe Alexandru Ioan Cuza să se îndrăgostea de ea
Elena Cuza nu a reuşit să-l facă pe Alexandru Ioan Cuza să se îndrăgostea de ea / FOTO: www.wikipedia.ro
Alexandru Ioan Cuza era descendentul unei familii de dregători, care ocupaseră funcţii importante în administraţia moldoveană. S-a născut în 1820 în familia ispravnicului Ioan din Huşi şi, asemenea multor alţi tineri ai epocii, după ce a studiat puţin la un pension francez din Iaşi, s-a îndreptat spre Paris. Întors acasă, a jucat un rol important în mişcarea revoluţionară de la 1848. A fost arestat şi dus la Viena, de unde, cu ajutor britanic, a fost eliberat. Când a fost ales domnitor, ocupa funcţia de ministru de Război al Moldovei, reprezentând Galaţiul în divanul de la Iaşi, scrie istoriiregăsite.ro. Acesta se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844 cu Elena Cuza. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.
După înăbușirea revoluției de la 1848, Elena Cuza a dovedit o altă trăsătură de caracter. Pusă în fața unei situații periculoase ("revoluționarii fugeau din Iași spre Galați, urmăriți de oamenii domnitorului Mihail Sturdza") ce amenința siguranța soțului ei, această tânără femeie timidă și aparent lipsită de încredere în sine, a dovedit o extraordinară energie, inițiativă și hotărâre. A pornit singură de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan. Împreună au pus la punct evadarea lui Cuza la Brăila. De acolo, au fugit la Cernăuți și mai departe la Viena și Paris. S-au reîntors în Moldova peste un an, când venise domn Grigore Ghica.
Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.
Maria Obrenovici, amanta lui Alexandru Ioan Cuza
Cine a fost amanta lui Alexandru Ioan Cuza?
Maria Obrenovici, fiica logofătului Costin Catargi, cunoscut antiunionist, şi a Smarandei Balş, a fost căsătorită un timp cu un general sârb, apoi cu principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, viitorul rege al Serbiei.
Cochetă, intelingentă cu ochi fascinanţi
Maria este celebră mai mult datorită aventurii amoroase cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Mult mai tânără decât doamna Elena, cochetă, inteligentă şi având figură încântătoare cu ochi fascinanţi, făcea furori prin saloanele vremii. Bogată în cunoştinţe politice şi limbi străine, datorită traiului în lumea Curţii sârbe, refugiată în Ţara Românească, l-a fermecat cu uşurinţă pe Cuza. Cei doi copii pe care i-a născut din această relaţie, Alexandru şi Dimitrie, au fost înfiaţi şi crescuţi de Elena Cuza, scrie enciclopediaromaniei.ro.
Maria Obrenovici, bănuită de uneltire cu complotiştii
A făcut, după unele surse, şi jocul complotiştilor, sprijinindu-i în acţiunea de răsturnare a domnului său. Ea a fost aceea care le-a arătat drumul în palat, spre camera în care dormea domnitorul, în noaptea în care l-a sfătuit pe Cuza să dea drumul gărzilor, sub pretext că nu dorea să fie văzută la palat. În drum spre Viena, pe 13 februarie 1866, la convoiul care-l ducea spre exil s-a alăturat şi Maria Obrenovici; ea a plecat de bunăvoie cu omul proscris, care nu mai reprezenta nimic pentru o femeie interesată de mărire sau materialistă, cum o considerau contemporanii. Deşi bănuită de uneltire cu complotiştii, nu a dat nici o lămurire în acest sens, păstrând legea tăcerii.
Elena Cuza i-a crescut copii
După ce soţia şi copiii au sosit în preajma lui Cuza, apărea uneori şi ea, fiind primită cu milă şi înţelegere să-şi vadă copiii: era considerată "o biată rătăcită" în drumurile ei. Doamna Elena "nu cobora la nici o intimitate cu ea, dar era mai îngăduitoare, era doar mama copiilor care îi aduceau bucurie prin drăgălăşenia lor şi rost vieţii" (Lucia Borş). Din 1870 l-a părăsit pe fostul domn, acum grav bolnav,pentru a deveni Doamnă de Onoare la Curtea de la Berlin, unde a făcut parte din suita împărătesei Augusta, soţia lui Wilhelm I.
S-a sinucis, după ce a aflat că are cancer
Suferind de cancer, Maria Obrenovici s-a sinucis la Dresda, dar există şi bănuiala că ar fi fost asasinată pentru spionaj. A fost adusă la Iaşi şi înmormântată la Biserica Sf. Spiridon, apoi a fost mutată în cavoul familiei Catargi, din Cimitirul Eternitatea.
Alexandru Ioan Cuza a cumpărat o casă pentru amanta sa
Casa în care a locuit Maria Obrenovici a fost construită pe la 1860, rămânând neschimbată până la demolarea ei, în anul 1950. Se găsea chiar la începutul străzii, pe partea stângă, la nr. 3, pe locul unde astăzi se găseşte un bloc şi fusese construită de un anume Manolache Zefcari, urmaş al lui Grigore Romanit. În martie 1862, a fost cumpărată de Alexandru Ioan Cuza pentru amanta sa, Maria Obrenovici. Era o reşedinţă liniştită, modestă (cel puţin pe dinafară, căci la interior casa a fost luxos decorată), departe de ochii lumii, dar aproape totuşi de palat, scrie certitudinea.ro.
Sursa:  REALITATEA.NET

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu