Fostul director IGR:Am dat corect avizul pozitiv pe proiectul Roşia Montană, nu ştiu de vreo anchetă

Fostul director al Institutului Geologic al României (IGR) Ştefan Grigorescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a dat avizul favorabil proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană, pe baza documentaţiei existente şi a măsurătorilor din teren, şi că nu ştie să fie anchetat pentru aceasta

.

Fostul director IGR:Am dat corect avizul pozitiv pe proiectul Roşia Montană, nu ştiu de vreo anchetă

Contactat de MEDIAFAX privind acuzaţiile actualului director al IGR Ştefan Marincea, conform căruia avizul pozitiv dat de institut proiectului minier sub conducerea lui Grigorescu "e un fals grosolan" în legătură cu care Parchetul s-a autosesizat, fostul director a spus că nu ştie de existenţa vreunei anchete în ceea ce-l priveşte şi a explicat cum a emis avizul respectiv.

Astfel, Grigorescu a arătat că a fost chemat, pe 10 noiembrie 2011, la şedinţa din 29 noiembrie 2011 a Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul de la Roşia Montană pentru a-şi spune punctul de vedere privind proiectul barajului Corna aferent iazului de decantare.

Grigorescu spune că a consultat toată documentaţia pusă la dispoziţia CAT de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), incluzând rapoarte ale Institutului Norvegian de Geotehnică, Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi Universităţii Bucureşti, dar nu s-a pronunţat în şedinţa CAT din 29 noiembrie 2011 pentru că specialiştii IGR nu participaseră la o vizită la faţa locului organizată în 13 septembrie 2011 de către companie.

După ce o echipă din IGR a mers la Corna şi a făcut măsurători la amplasamentul barajului, în perioada 5 - 9 decembrie 2011, avizul pozitiv pentru proiect a fost emis de institut, pe 9 decembrie 2011.

El a mai precizat că, în vederea emiterii avizului, nu s-a pus problema efectuării unui nou studiu de către IGR, ci studierea documentaţiei existente.

"Măsurătorile au confirmat ce au spus ei. Nu puteam să spunem altceva, pentru că e o problemă să spui ceva împotriva unui institut de talia Institutului Norvegian, pentru că, dacă ei îţi cer socoteală să justifici, nu ai cu ce să justifici, e vorba de aparatură, de tehnologie, de tehnică, de lanţul tehnologic al barajului. Sunt multe chestii, şi subtile unele, pe care nu ştiu cine le poate înţelege aşa dintr-o dată, integral. Dar eu aşa am înţeles. Eu răspund pentru asta", a declarat Grigorescu.

Grigorescu a mai spus că datele din documentaţia RMGC, confirmate de măsurătorile IGR, arată că nu există în zona Văii Corna falii sau fisuri, până la o adâncime de 90 de metri şi garantează pentru siguranţa barajului.

"Vizionând corpul barajului se vede că nu sunt fisuri majore sau falii. Ei au scris aşa: că sunt permeabilităţi de dimensiuni diferite, dar care nu depăşesc pragul admisibil de permeabilitate, să se infiltreze apa. (...) Dacă au făcut simulări de pericole, sunt 12 - 13 simulări de pericole, pe scenariile cele mai periculoase cu putinţă din lume şi au factor de siguranţă a barajului cu 1,2 - 1,3, deci supraunitar, asta e elocvent. Eu nu pot să mai spun că se poate întâmpla...Ce se poate întâmpla?", a mai spus fostul director al IGR.

Grigorescu a mai spus că, din punctul său de vedere, proiectul RMGC este unul bun.

"Toate subtilităţile economice, juridice şi administrative revin statului, nu mie", a mai declarat acesta.

Directorul general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, audiat marţi la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, a criticat proiectul RMGC, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici "valorificarea complexă" şi nici Directiva deşeurilor periculoase.

"Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize", a declarat directorul general al Institutului Geologic Român.

"S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase", le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este "de nota cinci" şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.

Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

"E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat", a precizat Marincea.

Ştefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmaţii ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

"Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare", a explicat Marincea.

El a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord, pentru optimizarea profitului, cu existenţa unor costuri uriaşe după exploatare.

"În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare - n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian, pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (...) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning", a precizat Marincea.

Roşia Montană Gold Corporation a afirmat, miercuri, într-un comunicat, că a folosit cu bună credinţă harta bazinului Văii Corna achiziţionată de la Institutului Geologic al României, care nu indică vreo fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului, ce a fost autorizat de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB).

"Investigaţiile geologice şi geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice şi geotehnice, a nenumărate puţuri geotehnice, teste geotehnice în teren şi în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenţei unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime şi care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna", se mai arată în comunicat.

Potrivit RMGC, "concluzia tuturor acestor studii, rapoarte şi expertize realizate de cele mai prestigioase instituţii de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică - recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial - a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj şi iazul de decantare al sterilelor".

Sursa: www.realitatea.net