O ipotezã halucinantã, sustinutã cu probe, a fost lansatã de doi oameni de stiintã, un seismolog de renume mondial si un doctor în geologie: cutremurele care au avut loc în ultimele zile în judetul Galati nu au nicio legãturã cu inundatiile. Este posibil ca seismele sã fi fost provocate intentionat, ca preambul la începerea explorãrii si exploatãrii gazelor din sist. Scopul, sustin specialistii, este de a “stabiliza” zãcãmintele de gaze neconventionale, pentru ca, în momentul în care sondele încep sã extragã, investitorul sã nu piardã bani. Si, sustin specialistii, mai existã un risc: de la atâta “zgâltîialã”, un gigant (încã) adormit – respectiv zona seismicã din Vrancea – este posibil sã se trezeascã…
Dr. ing. geolog Gabriel Sava, membru al Grupului de Initiativã al Societãtii Civile din Bârlad si unul dintre cei mai ferventi opozanti ai proiectului de exploatare a gazelor din sist, a demontat toate ipotezele conform cãrora sumedenia de cutremure produse în Galati ar fi fost cauzate de recentele inundatii din zonã. Acesta a declarat pentru ziarul nostru cã nu existã nicio posibilitate stiintificã în sustinerea teoriei conform cãreia apa s-ar infiltra în sol si ar produce seisme, fie ele si de slabã intensitate. “Instabilitatea solului de acolo este în strânsã legãturã cu geologia solului, care este format din argile si loess. Precipitatiile cãzute, asa cum s-a vãzut de multe ori, au putut cauza maximum alunecãri de teren, care de altfel au fost foarte frecvente. Din punct de vedere seismic, zona este geologic promotoriul nord-dobrogean, delimitat de falii. La nord avem Falia Sfântul Gheorghe – Oancea – Adjud, care se separã de Platforma Sciticã, iar la sud avem Falia Peceneaga – Camena. Celor douã le sunt caracteristice cutremure de magnitudine micã spre moderatã, dar care nicidecum nu se produc la frecventa de acum. Legãtura dintre ploi si seisme nu se poate face din punct de vedere stiintific, întrucât asta ar însemna sã se infiltreze apã pânã la nivelul faliilor, adicã peste 2 kilometri. Chiar dacã s-ar infiltra, ar fi nevoie de presiuni foarte mari pentru a misca acele falii. Vorbim, asadar, despre o ipotezã lansatã pentru a abate atentia de la adevãratul motiv”, ne-a declarat dr. ing. geolog Sava. Frecventa extraordinar de mare a seismelor i-a pus serios pe gânduri pe geologi si seismologi, deopotrivã, dar ambele pãrti s-au pronuntat fãrã echivoc asupra lipsei oricãrei legãturi între inundatiile din Galati si cutremure. Ca o parantezã, trebuie spus cã numai în noaptea de miercuri spre joi în zona Galati s-au produs cinci seisme cu magnitudini între 2,7 si 3,9 grade pe scara Richter. Apoi, specialistii s-au uitat mai atent si au descoperit sondele de extractie a gazelor naturale din zonã, care apartin Petrom. “Exploatarea gazelor conventionale sau neconventionale, cum ar fi gazele din sist, poate duce stiintific la astfel de cutremure locale, cu magnitudini scãzute si cu frecventã ridicatã. Asta pentru cã în acest caz vorbim despre fluide introduse în sol la presiuni foarte mari care pot “deranja” faliile. Culmea este cã, din bunele practici ale exploatatorilor de zãcãminte neconventionale, se stie cã asemenea cutremure se produc intentionat, anterior începerii prospectiunilor. Motivul pentru care companiile recurg la aceastã metodã este pentru a se asigura cã nu se pierde lichid în sol prin miscãri ulterioare, dar si pentru a “stabiliza” zãcãmintele de gaze care urmeazã sã fie extrase odatã cu începerea procesului de exploatare”, a mai spus Sava. Zilele trecute, la un post national de televiziune, explicatiile stiintifice ale geologului Gabriel Sava au fost sustinute public si chiar argumentate suplimentar si de cãtre Gheorghe Mãrmureanu, presedintele onorific al Institutului pentru Fizica Pãmântului, o cunostintã mai veche a bârlãdenilor. Reputatul seismolog a sustinut si el cã injectarea de fluide în sol la presiuni foarte mari pentru extractiile de petrol sau gaze din zonã a declansat seismele în judetul Galati. În final, dr. ing. geolog Sava a prezentat o serie de date, în sustinerea teoriei sale, dar mai ales pentru a puncta care este riscul pentru bârlãdeni, în cazul începerii exploatãrii gazelor din sist. “În Oklahoma existã 18.500 de sonde pentru gaze din sist si sute de puturi în care se reinjecteazã în sol o parte din lichidul de foraj. În apropierea acestor sonde, anul trecut, s-au produs 1.047 de seisme, fatã de media anualã obisnuitã, care era de 50. Începerea exploatãrilor este sinonimã cu riscul cresterii numãrului de cutremure. Dacã la gazele conventionale seismele sunt putine, întrucât sunt sonde putine pe kilometrul pãtrat, la gazele din sist, densitatea sondelor va fi de 6 pe fiecare kilometru pãtrat, care lucreazã la adâncimi foarte mari. Sã spunem cã oamenii se vor vom obisnui cu seismele, dar nu cu ce urmeazã. Vorbim în primul rând de contaminarea apei si a solului si de aici toate celelalte nenorociri. Unde ne vom duce? Pe urmã, chiar dacã sunt cercetãror, deci o persoanã care îmbrãtiseazã stiinta si progresul, sunt de pãrere cã nu trebuie sã ne jucãm cu natura, sã nu deschidem Cutia Pandorei. Vã dati seama cã s-ar putea întâmpla dacã cele trei mari plãci tectonice din Vrancea, respectiv Est-Europeanã, Intra- Alpinã si Moesicã, sunt trezite din adormire de aceste cutremure mici?”, s-a întrebat Sava. Geologul a tinut sã puncteze aspectul cu potential devastator, întrucât Bârladul, dar nu numai, este localitatea din judet cu cele mai multe imobile expertizate si încadrate în clasa I de risc seismic. Cele mai multe sunt blocuri de locuinte cu douã, trei sau patru nivele si sunt amplasate în jumãtatea de nord a municipiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu