Cometa strălucitoare ca Luceafărul, în 2013

• 
  
  

În această noapte, dacă cerul este senin, curentul de meteori numit Perseide va putea fi văzut cel mai bine. Perseidele își au maximumul în noaptea de 12 spre 13 august 2013, când vor putea fi observați până la 100 de meteori pe oră.

Meteorii sunt particule de praf care ard în atmosfera Pământului din cauza frecării cu aerul, lăsând în urmă dâre luminoase pe cer. Perseidele vor putea fi observate și în nopțile viitoare, până pe 24 august. 

Însă evenimentele astronomice ale anului 2013 nu se încheie cu Perseidele: lunile de toamnă și de iarnă aduc evenimente astronomice foarte interesante. Unul dintre cele mai spectaculoase ar putea fi trecerea cometei C/2012 S1 (ISON) la mică distanță față de Soare, pe 28 noiembrie. Dacă va supraviețui întâlnirii cu Soarele, ea va putea fi văzută cu ochiul liber și va avea o strălucire egală cu cea a planetei Venus.

August

27 August. Neptun în opoziție. La această dată, planeta se va afla la cea mai mică distanță de Pământ și va fi pe deplin luminată de Soare. Este cel mai bun moment pentru a vedea (cu ajutorul telescopului) și pentru a fotografia planeta Neptun. Din cauza distanței mari, fără un telescop foarte puternic, ea va putea fi văzută doar sub forma unui mic punct albastru.

Septembrie

22 Septembrie. Echinocțiul de toamnă. Se va produce la ora 23:44 (ora de vară) și marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. Acest eveniment indică momentul în care Soarele se află în dreptul ecuatorului ceresc, și astfel va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest. Durata zilelor este egală cu cea a nopților, indiferent de latitudine, singurele excepții fiind întâlnite în regiunile polare. Începând cu data de 21 septembrie și până la 21 decembrie, durata zilelor va scădea, iar cea a nopților va crește.

Octombrie

3 Octombrie. Uranus în opoziție. Planeta verde-albastră se va afla la cea mai mică distanță de Pământ. Deoarece va fi în întregime luminată de Soare, acesta este cel mai bun moment pentru a o observa (cu ajutorul unui telescop) și pentru a o fotografia. Însă din cauza distanței mari, fără un telescop foarte puternic, ea va putea fi văzută doar sub forma unui mic punct verde-albastru.

7-8 Octombrie. Ploaia de meteori Draconide. Draconidele sunt o ploaie de meteori în decursul căreia se pot vedea până la 10 meteori pe oră. Ploaia de meteori este produsă de particulele de praf lăsate în urmă de cometa 21P Giacobini-Zinner. Draconidele se produc anual între 6 și 10 octombrie, cu un maximum în noaptea de 7 spre 8 octombrie. Meteorii sunt numiți Draconide deoarece par să vină din constelația Dragonului.

18 Octombrie. Eclipsă de Lună în penumbră. Eclipsa va fi vizibilă aproape în întreaga lume, cu execepția Australiei și a estului extrem al Siberiei. În timpul acestui tip de eclipsă, Luna se va întuneca ușor, dar nu complet, deoarece va trece prin penumbra, și nu prin umbra Pământului. Eclipsa începe la ora 00:50 și se termină la 04:50, maximumul producându-se la ora 02:50. 

21-22 Octombrie. Ploaia de meteori Orionide. Este vorba de o ploaie de meteori de intensitate medie, în decursul căreia se pot vedea până la 20 de meteori pe oră. Acești meteori reprezintă resturi de praf lăsate de trecerea Cometei Halley. Sunt numiți Orionide deoarece par să vină din constelația Orion. Spectacolul poate fi observat de pe 2 octombrie până pe 7 noiembrie, însă maximumul se va atinge în noaptea de 21 octombrie. 

Noiembrie

4-5 Noiembrie. Curentul de meteori Tauridele de Sud. Este un curent de intensitate mică de până la 7 meteori pe oră. Are o perioadă de apariție lungă (de pe 25 septembrie până pe 25 noiembrie), iar meteorii sunt numiți "mingile de foc" deoarece sunt foarte luminoși. Tauridele și-au primit numele după constelația Taurlui, din care par să vină.

11-12 Noiembrie. Curentul de meteori Tauridele de Nord. Și acesta are o perioadă lungă de apariție (12 octombrie până pe 2 decembrie) și un maximum de aproximativ 7 meteori pe oră, în jurul orei 1, în noaptea de 11-12 noiembrie. 

17-18 Noiembrie. Ploaia de meteori Leonide. Este un curent meteoric care are un vârf ciclic odată la 33 de ani, moment când pot fi observați sute de meteori pe oră. Următorul vârf se va produce în anul 2034. Anul acesta, din păcate, Luna Plina nu va permite o bună observație. Poate fi observat în perioada 6-30 noiembrie, iar maximumul va fi în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Meteorii par să vină din zona constelației Leului și provin din coada Cometei Temple-Tuttle.

28 Noiembrie. Cometa C/2012 S1 (ISON). Cometa recent descoperită va ajunge la cea mai mică distanță față de Soare pe 28 noiembrie. Dacă ea va supraviețui întâlnirii cu Soarele, ar putea fi una dintre cele mai strălucitoare comete observate de-a lungul timpului. Unii astronomi estimează că ea ar putea fi chiar suficient de strălucitoare pentru a fi văzută în timpul zilei. În lunile august și septembrie, cometa va începe să fie vizibilă pe cerul dimineții, putând fi observată cu ajutorul unui telescop. În lunile octombrie-noiembrie ea va fi vizibilă cu ochiul liber și va continua să devină tot mai strălucitoare până pe 28 noiembrie. Dacă va supraviețui, în această zi cometa va fi vizibilă pe cerul dimineții și pe înserat. Inițial, astronomii au estimat că ea ar putea fi la fel de strălucitoare precum Luna Plină, însă observații ulterioare au indicat faptul că ea va fi la fel de strălucitoare precum planeta Venus (Luceafărul). În luna decembrie, dacă nu se va distruge până atunci, ea va fi vizibilă din ambele emisfere cu ochiul liber, până în ianuarie 2014.

Decembrie 

13-14 Decembrie. Curentul meteoric Geminide. Geminidele produc în timpul maximumului între 60-80 de meteori pe oră, uneori ajungând până la 120, o mare parte din ei fiind extrem de strălucitori (bolizi). Poate fi observat între 7 și 17 decembrie, însă maximumul vine în jurul datei de 13 decembrie. Geminidele par să vină din constelația Gemenilor, chiar din zona celor mai strălucitoare stele din constelație: Castor și Pollux. Este produs de resturile provinte de la Asteroidul 3200 Phaeton. Anul acesta, Luna Plină nu va oferi condiții de cer întunecat.

21 Decembrie. Solstițiul de iarnă. Va avea loc la ora 19:11 și va marca durata zilei cu cea mai mică valoare din an, iar durata nopții de valoare maximă. Începând cu această dată și până la 21 iunie, durata zilelor va crește, iar cea a nopților va scădea.

21-22 Decembrie. Curentul de meteori Urside. Acesta este ultimul curent meteoric al anului. Poate fi observat în perioada 17-25 decembrie, iar maximumul va avea loc în perioada 21-22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Meteorii par să vină din constelația Carul Mic (Ursa Mică). Acest curent este produs de resturile lăsate de trecerea cometei Tuttle.

Surse: seasky.org, photomaniacs.ro, wikipedia.org

http://ro.stiri.yahoo.com

Romania colt de Rai-simfonia unimii in cuget si simtiri(2)

La intrarea in Romania pe Dunare avem parte 

de o priveliste ca de poveste cu crestele muntilor scaldate in lumina dulce a soarelui sau din cand in cand cuprinse de perdele de umbra.Dunarea incepe sa vajaie manioasa ca un clocot si-un zbucium de valuri de la un mal la altul.E dansul vijelios al Dunarii la Portile de Fier unde isi face loc printre munti intrand biruitoare,triumfal in tara.

Iar primul mare port la Dunare este Drobeta-Turnu-Severin ce poarta amintiri stravechi,una din ele fiind Turnul lui Sever din gradina publica a orasului.

Orice colt al tarii este incarcat de istorie,de farmec avand o muzicalitate unica,specifica ce da fiecarui loc o tonalitate aparte,de aceea gandul ma poarta

la cateva cuvinte privind efectul muzicii asupra omului:

"Insa nu este oare muzica mai degraba un mijloc de a ajunge la virtute?Si care nu poate precum gimnastica inraureste corpul-sa inraureasca sufletul,deprinzandu-l cu o placere nobila si pura?"(Aristotel-Politica)

Dar pe tot cuprinsul tarii inima bate in ritm de imn national(Desteapta-te romane),

reinviind istoria noastra multimilenara,deoarece"ecourile lui,s-au dezmortit sfios,

ca din adancuri de veac,s-au desprins din hauri si s-au inaltat in aurora.Apoi liber

si impetuos,cantecul a despicat departarile.Si intreg orizontul de viata romaneasca si crestineasca a rasunat de glasul chemarii vremurilor noi si permanente ale spiritualitatii autohtone"(George Breazul-Sub zodia lui"Desteapta-te romane)Urcam in sus spre un judet mare in partea sud-vestica a

tarii,cu multe paduri,cu munti si chei spectaculoase,cu multe pesteri(130) si rauri

subterane,lacuri de acumulare si statiuni in jurul muntilor Semenic si Muntele Mic.Cred ca ati ghicit,este vorba de Judetul Caras-Severin.De asemenea in acest 

judet al-3-lea ca marime din tara se afla si statiunea Baile Herculane care are un

renume mondial prin izvoarele sale.In aceste tinuturi banatene intalnim o flora si fauna mediteraneana  unica si tot aici avem Monumentul Turismului.

http://www.youtube.com/watch?v=MhkNmSGpdao

Statiunea Poiana Marului

http://www.youtube.com/watch?v=n3b8OSH6Mxk

Alte locuri in care cantecul inimii foloseste limbajul iubirii innobiland gandirea intr-o alchimie minunata.Iata ce spune Richard Wagner"Vocea inimii e cantecul,limbajul ei artistic;muzica.E limbajul dragostei,care innobileaza

sentimentele si umanizeaza gandirea"

Locuri de vis Dubova

http://www.youtube.com/watch?v=AEGt0mF9O

Cheile Crivadiei-pestera Sura Mare

http://www.youtube.com/watch?v=pgF6wh_iDrg

Calator in paradis Cheile Oltetului

Tara Hategului-Jurnal de VACANTA

http://www.youtube.com/watch?v=6ITRsPOH2pk

Muzica Dunarii la CAZANE

http://www.youtube.com/watch?v=4vuok-pP_t0

Timisoara,Timisoara unul din cele mai frumoase orase din tara

http://www.youtube.com/watch?v=lJt9afZ23ao

Muzeul National Cotroceni din Bucuresti este pastratorul unor marturii de civilizatie si cultura care se intind pe o perioada de trei secole.

http://www.youtube.com/watch?v=z1Kc6Z8r8f8

http://www.youtube.com/watch?v=HUYkMOaHxTM

Muzeul Marisor-Tudor Arghezi

"Cand vii,paseste slobod,razi si canta

  Necazul tau il uita-ntreg pe prag

  Caci neamul trebuie sa-ti fie drag

   Si casa ta sa-ti fie zilnic sfanta"

V-am prezentat iar cateva locuri din marea simfonie a paradisului romanesc in

speranta ca imaginile si muzica din videoclipuri sa va mai descreteasca fruntea,

sa va picure un strop de bucurie in suflet si sa va faca inima sa tresalte un pic la

gandul ca apartineti acestor meleaguri.Nu uitati:"Muzica trebuie sa fie scanteia ce aprinde focul in spiritul omenesc".(Ludwig van Beethoven)

"cand aud un cantec romanesc,imi vine sa cred ca muzica e anume creata pentru romani si romanul pentru muzica"(Martin Opitz-1620)

Asa ca ascultati muzica muntilor,muzica apelor,muzica oraselor,muzica locurilor

unde v-ati nascut si ati copilarit,a locurilor de vacanta din tara si sigur  ca veti fi

cuprinsi de-un aer proaspat,de-o energie plina de pace si lumina,Conectati la

locurile pe care le iubiti folosind muzica sufletului ca limbaj puteti risipi ceata si intunericul din jurul vostru,eliminati frica si ura si sunteti in felul acesta mai

aprope de Dumnezeu.

Namaste!-Mira B.

Sursa: primit pe mail

EVENIMENTE ! - COMFIRMAREA PROFETIILOR - 12 august 2013

12 august 2013

CUTREMUR cu magnitudinea 6,3 în Indonezia

Agenţia indoneziană pentru meteorologie a precizat că nu există riscul unui tsunami, relatează AFP.

Un cutremur de magnitudinea 6,3 a avut loc luni în largul Insulelor Moluce, în estul Indoneziei, a anunţat Institutul american de geofizică USGS, iar Agenţia indoneziană pentru meteorologie a precizat că nu există riscul unui tsunami, relatează AFP.

Cutremurul a avut loc la ora locală 9.53 (3.53, ora României) în regiunea Kepulauan Babar, la est de Insulele Moluce, a precizat USGS. "Hipocentrul seismului se află în mare, dar nu există (riscul unui) potenţial tsunami", a declarat pentru AFP un oficial din cadrul Agenţiei indoneziene pentru meteorologie.

CUTREMUR puternic, de 4,5 grade pe Richter, în Vrancea

CUTREMUR în VRANCEA. Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la 16.31, în zona Vrancea, la adâncimea de 88 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Este cel mai puternic cutremur de anul acesta din zona Vrancea.

Taifunul Utor a lovit Filipine

Taifunul Utor a atins luni coastele Filipinelor, fiind considerat cel mai violent taifun care loveşte coastele arhipelagului, iar 23 de persoane au fost date dispărute, au anunţat autorităţile, relatează AFP. Persoanele date dispărute sunt toate pescari plecaţi pe mare în weekend, în largul coastelor de est ale insulei principale, Luzon, traversate de taifun, a anunţat directorul Agenţiei pentru catastrofe naturale.

Utor, însoţit de ploi torenţiale şi rafale de vânt care ating 200 de kilometri pe oră, a atins uscatul luni dimineaţa către ora 3.00 (duminică, 22.00, ora României). Taifunul se afla la nivelul provinciei Nueva Vizcaya (nord) şi urma să se îndrepte, în cursul zilei de luni, spre Marea Chinei de Sud.

Ploi puternice s-au abătut asupra capitalei, Manila, la 250 de kilometri spre sud, dar nu au fost anunţate inundaţii. Majoritatea şcolilor din oraş erau, însă, închise.

Insulele Filipine se află pe traiectoria taifunurilor şi sunt afectate de aproximativ 20 astfel de fenomene anual. Unele ucid sute de persoane.

Sursa: www.realitatea.net

CEL MAI PUTERNIC CUTREMUR DIN 2013. PREVIZIUNILE SUMBRE ale cercetărilor români s-ar putea confirma

Duminică s-a produs în zona Vrancea cel mai puternic cutremur de anul acesta. Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu anunţa în luna ianuarie că anul 2013 va avea o activitate seismică intensă. Pe de altă parte, cercetătorul care a prezis cutremurul din `77 susţine că anul acesta România va fi lovită de un cutremur puternic, ipoteză susţinută şi de directorul ştiinţific al institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian.

România ar putea fi lovită de un cutremur puternic în 2013 / FOTO: http://static3.emsc.eu

Duminică s-a produs în zona Vrancea cel mai puternic cutremur de anul acesta. Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu anunţa la începutul anului că anul 2013 va avea o activitate seismică intensă. Pe de altă parte, cercetătorul care a prezis cutremurul din `77 susţine că anul acesta România va fi lovită de un cutremur puternic.

CEL MAI PUTERNIC CUTREMUR DE ANUL ACESTA

Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la 16.31, în zona Vrancea, la adâncimea de 88 de kilometri. Este cel mai puternic cutremur de anul acesta din zona Vrancea.

"Se încadreaza in activitatea normala a Vrancei, intensitatea in zona epicentrala a fost de trei grade, iar din ce stim noi s-a simtit pe o arie restransa, pe scarile superioare ale blocurilor. Putem sa ne asteptam la cutremure de aceeasi marime sau mai mică. În Vrancea se produc circa 15 cutremure pe luna de la 1 grad la peste 4 grade", a declarat directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu pe REALITATEA TV.

CUTREMUR puternic, de 4,5 grade pe Richter, în Vrancea

CUTREMUR în VRANCEA. Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la 16.31, în zona Vrancea, la adâncimea de 88 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Acesta este seismul cu cea mai mare magnitudine dintre cele care au avut loc anul acesta în zona Vrancea.

Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Focşani (39 de kilometri), Covasna (42 de kilometri), Mărăşeşti (44 de kilometri), Râmnicu Sărat (50 de kilometri) şi Târgu Secuiesc (51 de kilometri), potrivit sursei citate.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs cinci cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, cutremurul a avut loc la ora locala 16h31min09sec, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona PALTIN-NEREJU (45,75 grade latitudine Nordica, 26,69 grade longitudine Estica).

 

Mărmureanu: În acest an vor fi foarte multe cutremure, dar de intensitate mică, sub 7 grade

Anul 2013 va avea o activitate seismică intensă, însă vor fi cutremure de mică intensitate, care nu vor provoca victime sau pagube materiale, declara în luna ianuarie directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu. Potrivit lui Mărmureanu, în acest an vor fi foarte multe cutremure, dar de mică intensitate, respectiv sub 7grade pe scara Richter.

"Cutremure vor fi multe, chiar foarte multe, dar asta şi pentru că avem o aparatură extraordinară care monitorizează cutremure foarte mici. Dar cutremure în care să moară cineva nu vom avea deocamdată. Un cutremur care să producă victime omeneşti şi pagube materiale trebuie să aibă peste 7 grade pe scara Richter. Nu este cazul încă să discutăm despre un asemenea cutremur. Cutremure de 6 grade pot fi oricând, dar acestea nu ne interesează pentru că nu pot produce pierderi de vieţi şi pagube. Ele sunt cam la 10 ani. Pot fi oricând, anul acesta sau la anul, dar nu au niciun fel de relevanţă asupra României. Am făcut cercetări pe bază de analiză istorică, ştiinţifică, a ceeea ce s-a întâmplat în ultimii 600 de ani în România. Nu poate fi un cutremur catastrofal, de 7 grade, în următoarea perioadă. În medie, sunt circa 350-400 de cutremure pe an", a declarat, joi, pentru Mediafax, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului.

Cercetătorul care a prezis cutremurul din 77: "România va fi lovită în 2013 de un cutremur puternic"

Pe de altă parte, George Purcaru, profesor dr. la Institutul de Ştiinţe Geologice, Universitatea "J.W. Goethe", din Frankfurt, Germania, susţine că România va fi lovită în 2013 de un cutremur puternic, cu magnitudine de 6,7 până în 7,1  grade pe scara Richter, scrie viata-libera.ro.

"Iniţial, pe baza celor trei legi descoperite de mine, în urma cercetării a peste 1.100 de cutremure, am prognozat că seismul puternic din Vrancea va avea loc în 2012 sau în 2013. Cercetări recente, alte trei cutremure stabilite de seismologii ruşi, m-au determinat să modific data predicţiei pentru 2013", a spus profesorul.

Nici directorul ştiinţific al institutului  Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian nu exclude această ipoteză. "Cutremurele mari nu pot fi prezise. Acestea apar destul de rar. Statistic vorbind, o dată la doi ani, în această zonă seismică apar şi cutremure mai mari de 5 grade pe scara Richter. Astfel că, în 2013, ne-am putea aştepta la un asemenea cutremur, dar el se poate produce la fel de bine şi în 2014 sau în 2020. Nu putem prezice cu exactitate când se va produce un cutremur mai mare de 5 grade pe scara Richter", a punctat Radulian pentru Mediafax.

2013 - 15 CUTREMURE PE LUNĂ

Anul 2013 va fi unul bogat în activitate seismică, susţin reprezentanţii Institutului Naţional de Fizică a Pământului. "Prognoza noastră pentru 2013 arată că, la anul, vom avea o medie de aproximativ 15 cutremure pe lună. S-ar putea să avem luni în care în Vrancea se vor produce 10 cutremure, dar şi luni în care se vor produce 20 de cutremure", a declarat directorul ştiinţific al institutului, Mircea Radulian.

Sursa: http://www.realitatea.net

Provenienta extraterestra a ADN-ului uman – adevarata origine a speciilor

Unele dintre marile mistere ale istoriei, cum ar fi modul în care au fost construite piramidele de pe platoul Gizeh de lângă Cairo (Egipt) au fost rezolvate în ultimii 40 de ani, chiar dacă această cunoaştere este împărtăşită doar de foarte puţin persoane. 

A pretinde în continuare, într-un mod prostesc, că aceste construcţii magnifice au fost concepute şi realizate de către oameni care - în conformitate cu afirmaţiile aceleiaşi ştiinţe „atotcunoscătoare” - se aflau atunci în epoca neolitica, la un nivel primitiv de manifestare şi gândire a vieţii, reprezintă apogeul orgoliului şi al penibilităţii. Pe de o parte ni se spune că în acea perioadă fiinţele umane abia ieşiseră din peşteri, trăind şi hălăduind în triburi răzleţe, iar pe de altă parte aceleaşi triburi se pare că au proiectat şi construit un ansamblu arhitectural (piramidele de la Gizeh) care nici măcar în prezent nu poate fi realizat, prin mijloacele tehnologice actuale.

Informaţiile despre interacţiunile civilizaţiilor umane cu cele extraterestre în trecutul omenirii şi chiar în prezent abundă; în această direcţie, unul dintre cei mai cunoscuţi autori este Erich von Daniken, care prin cartea sa Carele Zeilor a prezentat numeroase dovezi arheologice în susţinerea ideii că Pământul a fost vizitat adeseori în trecut de extratereştri, care au împărtăşit oamenilor o parte dintre cunoştinţele şi tehnologia lor. 

Daniken a fost mai apoi urmat de o pleiadă de alţi scriitori care au împărtăşit aceeaşi idee, aprofundând studiile şi observaţiile în acest domeniu. Lucrările acestor autori sunt greu de acceptat de ştiinţa modernă, pentru că ele susţin – pe bună dreptate şi cu dovezi de multe ori incontestabile – elemente istorice care sunt negate cu îndârjire de concepţia lumii moderne: vechile civilizaţii ale Atlantidei şi Lemuriei, provenienţa civilizaţiilor Egiptului şi Sumerului din Atlantida, precum şi ingineria genetică a ADN-ului uman. Cel mult, toate acestea sunt considerate ca fiind mituri sau legende.

Gama largă de aspecte care sunt puse în discuţie atunci când abordăm acest subiect poate fi sintetizată în două mari grupe de probleme: 1. cum a apărut şi cum s-a dezvoltat viaţa pe Pământ? (se ştie demult că teoria darwinsta a evoluţiei şi teoria ştiinţifică modernă asupra originii vieţii reprezintă cel mult un surogat de idei şi presupuneri, cu numeroase lacune şi erori); 2. cum au apărut aşa brusc civilizaţiile avansate (ale căror dovezi şi artefacte s-au transmis peste milenii) din stadiul primitiv pe care îl avea umanitatea?

Dacă teoria darwinista s-ar dovedi a fi corectă, atunci teoria intervenţiei extraterestre ar fi falsă. Desigur, ştiinţa modernă caută să ne convingă de faptul că acest lucru a fost deja demonstrat, dar lacunele sunt atât de multe, încât doar ignoranţa majorităţii oamenilor face ca această bizară idee a evoluţionismului să mai dăinuie.
Teoria intervenţiei extraterestre în destinul omenirii include, în general vorbind, ideea pe care o regăsim în primul capitol din Geneza, în care se spune că „zeii” au conceput prima rasa umană. Acolo se spune: „Să facem pe om după chipul şi asemănarea noastră”. 

Dacă teoria lui Darwin ar fi adevărată, această replică ar fi falsă. Al doilea apect este că teoria darwinista nu a fost aplicată doar în biologie, ci ea a fost folosită de asemenea pentru a explica dezvoltarea civilizaţiei umane printr-un proces ce a fost denumit „evoluţie culturală”.
În esenţă, teoria lui Darwin se bazează pe un concept simplu: viaţa evoluează încet şi gradat, printr-un proces de adaptare cumulativa la o mare varietate de stimuli exteriori. Darwin a aplicat teoria lui în ştiinţa biologiei şi de aici au preluat-o antropologii, arheologii şi istoricii, care i-au aplicat principiile în cultura şi istoria umanităţii. Dacă această idee ar fi într-adevăr corectă, atunci înseamnă că nu ar trebui să descoperim nicio transformare abruptă în evoluţia omenirii ori în istoria ei.
O cercetare mai amănunţită ne duce însă la o descoperire uluitoare: teoria lui Darwin nu numai că este nedemonstrată, ci ea este şi complet eronată! Cartea Rasa Originară scrisă de Will Hart expune foarte clar aceste adevăruri despre teoria lui Darwin, arătând că ea a eşuat exact acolo unde Darwin s-a temut că o va face, adică în fosilele descoperite. În aceste fosile (vegetale sau animale) putem găsi – în loc de confirmări unanime – o multitudine de verigi lipsă.
De pildă, opiniei publice i se serveşte doar ideea unei singure „verigi lipsă”, care există la trecerea dintre maimuţă şi om, însă acest lucru este complet fals. În realitate, fosilele descoperite indica sute de verigi lipsă şi „goluri” între regnul vegetal, animal şi uman din genunile istoriei şi până în zilele noastre. 

Însuşi Darwin se referea la „golul” ce separă plantele care nu fac flori de cele care fac flori ca la un „gol abominabil”, pe care nu a putut niciodată să-l explice prin intermediul teoriei sale. De ce? Pentru că plantele care nu fac flori (cum ar fi ferigile, de exemplu), au existat din cele mai vechi timpuri, de sute de milioane de ani şi continuă să existe şi în zilele noastre.

Plantele care fac flori, de pildă trandafirul, au apărut acum aproximativ 150 de milioane de ani și există de asemenea și în zilele noastre. 

Unde este deci evidenţa faptului că feriga a evoluat printr-o serie de modificări lente în trandafir? În conformitate cu teoria darwinistă, plantele cu flori au provenit din plantele fără flori. Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci unde se găsesc verigile intermediare, care fac legătura între cele două tipuri foarte diferite de plante, pe care le găsim şi în zilele noastre? Ele nu au putut fi găsite în fosilele descoperite şi nu există nici în prezent. Prin urmare, teoria darwinista este imposibilă, dar cu toate acestea ea este impusă cu forţa mentalităţii oamenilor.
De asemenea, oamenii de ştiinţă nu au nicio explicaţie pentru faptul că ambele tipuri de plante (cu flori şi fără flori) cresc una lângă cealaltă. Logica ne face să spunem că primele (plantele fără flori), odată ce au evoluat în plantele cu flori, ar fi trebuit să dispară. Şi totuşi, ele continuă să existe şi să prospere şi în zilele noastre, alături de plantele cu flori.

Chiar şi acest singur fapt, fără a mai pomeni şi altele, ar fi de ajuns pentru a arunca definitiv la coş teoria darwinistă, dar se pare că prostia, manipularea şi orgoliul ştiinţific modern sunt atât de accentuate, încât ele covârşesc raţiunea şi bunul simţ al oamenilor. Manipualarea ştiinţifică modernă vrea să facă lumea să creadă că opozanţii darwiniştilor, adică creaţioniştii, nu sunt demni de a fi luaţi în seamă deoarece ei îşi bazează ideile şi atacurile pe surse religioase. Există însă numeroase dovezi prezentate în cartea indicată ce nu se încadrează neapărat în acest curent, dacă acesta îi deranjează pe cei sensibili ori pe atei.
Marele punct de interes pentru cei care caută dovezi ştiinţifice ar trebui să fie lucrările lui Francis Crick şi Fred Hoyle, care prezintă adevărul despre originile omului şi despre dezvoltarea civilizaţiei umane. Cărţile lor demontează punct cu punct teoria darwinista şi arată că în realitate viaţa pe Pământ îşi are originea în spaţiul cosmic. În una dintre cărţile lui, laureatul Nobel Francis Crick şi totodată unul dintre pionierii studiilor realizate asupra moleculei de ADN uman afirmă fără echivoc faptul că o civilizaţie extraterestră a adus „sămânţa umanităţii” din cosmos. Pe de altă parte, celebrul astronom Fred Hoyle avansa ideea că viaţa a ajuns pe Pământ prin intermediul cometelor sau cu ajutorul sporilor purtaţi de felurite tipuri de unde şi radiaţii cosmice. 

Faptul trist este că argumentaţiile lor elaborate au fost neluate în seamă de „ştiinţa oficială” sau chiar ridiculizate. Acelaşi tratament a fost aplicat şi lucrărilor lui Erich von Daniken, considerate ca fiind neştiinţifice.
Istoria aşa cum este ea prezentată în Biblie se suprapune peste descoperirile antropologilor şi ale arheologilor. Astfel, în primul capitol din Geneză aflăm că a fost creată o proto-rasa umanoidă, care trăia în sălbăticie ca şi celelalte animale şi vâna în hoarde. 

Capitolul se încheie prin a spune că „acestei rase i s-a dat orice plantă verde pentru a se putea hrăni”. În al doilea capitol însă ni se spune deja că Adam a fost creat pentru a fi grădinar, iar Eva este creată din coasta lui Adam, după care „zeii” le-au oferit haine şi conştiinţa faptelor lor.

Cronologia elementelor din al doilea capitol este însă complet diferită de aceea din primul capitol.
Acest fapt reprezintă un punct critic în naraţiunea din Biblie. Nu numai că cele două relatări (din primul şi din al doilea capitol) diferă fundamental, dar în plus aflăm că Adam nu trăieşte printre hoardele de sălbatici şi oameni primitivi, ci este destinat să fie un îngrijitor şi fermier. Dacă vom compara cele două capitole punct cu punct, diferenţele apar ca fiind evidente: Adam şi Eva nu aparţin rasei despre care se vorbeşte în capitolul 1; capitolul 2 şi 3 din Geneza nu elucidează evenimentele descrise în primul capitol, care este predat la orele de religie în şcoli.
Ceea ce este descris în primele trei capitole din Geneza poate fi astfel rezumat: 1. crearea unei proto-rase umane, pre-Neandertalienii şi Neandertalienii care trăiesc în sălbăticie, în peşteri, adunaţi în hoarde sau cel mult în triburi; 2. crearea omului modern Homo Sapiens (Adam), care este potrivit pentru revoluţia agriculturii. Aceasta este istoria exactă care este prezentată în Biblie şi ea concordă cu ceea ce ştiinţa modernă a stabilit despre cronologia pre-istoriei umane. 

Cu această ocazie se clarifică de asemenea cine sunt „aceia” („noi”) la care se referă Biblia, atunci când afirmă brusc că Dumnezeu era de fapt la plural şi că „ei” au intervenit şi au alterat genetic zestrea vieţii pe Pământ. Tocmai de aceea se afirmă că aceste elemente stabilesc foarte clar fundamentul teoriei intervenţiei extraterestre în trecutul îndepărtat al omenirii. Arheologia nici măcar nu a ridicat problema cum de au apărut aşa brusc agricultură şi civilizaţiile foarte avansate din Sumer şi din Mesopotamia; cu atât mai mult ea nu a răspuns la numeroasele întrebări stânjenitoare care au apărut pe parcursul timpului, referitoare la o mulţime de descoperiri ce nu au putut fi explicate prin niciuna dintre teoriile moderne „oficiale”.

Din punctul de vedere al gândirii convenţionale a arheologilor şi antropologilor, originea omenirii şi evoluţia civilizaţiei noastre din Epoca de Piatră reprezintă o enigmă. Există deja dovezi irefutabile că locuitorii de atunci ai Egiptului n-ar fi putut construi nici măcar pe departe ceva asemănător piramidelor de la Gizeh, utilizând uneltele, cunoştinţele şi metodele de care dispuneau atunci. Aceste construcţii nu pot fi proiectate şi construite ca atare nici măcar în ziua de astăzi, darmite în acele vremuri. Cu toate acestea, ştiinţa oficială ignoră cu desăvârşire aceste aspecte, ori încearcă cu disperare să dovedească faptul că în realitate acei oameni aveau capacitatea să construiască asemeanea coloşi, utilizând ciocane din piatră, frânghii, forţa manuală şi scripeţi. Putem spune că acesta reprezintă apogeul prostiei ştiinţifice actuale, mai ales atunci când aceasta incredibilă prostie şi manipulare pe faţă caută să fie transpusă şi în „documentare ştiinţifice” ori aserţiuni penibile ale unor „savanţi” avizaţi.
Pe lângă aceste aspecte fundamentale există însă altele care merită cel puţin tot atâta atenţie din partea noastră, aspecte care au fost documentate şi demonstrate de cercetări şi studii realizate în ultimii ani. Ele se referă la studiile genetice ale originii domesticirii câinelui şi la dieta omului din perioada paleoliticului şi a neoliticului. Aceste două aspecte par a fi departe de soluţia enigmei ce priveşte originea rasei umane. Şi totuşi, rezultatele sunt surprinzătoare. Până de curând se credea despre câini (canis familiaris) că provin dintr-o varietate de alte specii canine, cum ar fi lupii, coioţii, câinii dingo, şacalii etc. Cercetări de ultimă oră ale ADN-ului acestor animale atestă însă în mod clar că doar lupul este strămoşul tuturor raselor de câini.

Acest lucru ridica însă o serie de probleme dificile. Primul câine ar fi trebuit să fie un caine-mutant. Totuşi, se ştie că lupii sunt foarte sensibili la formă şi structura fiecărui membru din haită şi nu ar fi tolerat niciodată un mutant printre ei. În viaţa lor socială există o constantă testare a capacităţilor exemplarului alfa, pentru ca transmisia genetică să fie cea mai puternică. Până în prezent nu s-a reuşit nicio încrucişare mutanta a unui lup.

Prin urmare, aceasta pare a fi cu adevărat o problemă în istoria de demult a omenirii. Dacă presupunem că triburile de oameni primitivi au îmblânzit lupi şi i-au transformat în câini, ne confruntăm de asemenea cu un scenariu imposibil, căci cum ar fi putut şti oamenii primitivi că era posibil să încrucişezi selectiv un animal sălbatic, astfel încât să rezulte un specimen care să prezinte doar calităţile pe care omul le dorea la el? Un câine este întruchiparea doar acelor caracteristici ale unui lup, pe care oamenii le consideră a fi folositoare, atrăgătoare şi sigure. Cum au putut oamenii peşterilor din Epoca de Piatră să obţină această încrucişare genetică dificilă? Această problemă se adânceşte atunci când descoperim că vechii câini de vânătoare ai faraonilor şi regilor din antichitate existau deja în Sumer şi Egipt. Cum era deci posibil ca oamenii primitivi ce tocmai se spune că ieşiseră din peşteri să fi obţinut deja rase pure de câini, specializate pe anumite activităţi?
Mai mult decât atât, câinii şi lupii difereau deja nu doar temperamental, ci şi fiziologic. Un cuplu alfa de lupi se împerechează doar o singură dată pe an, în timp ce câinii au oricând aceasta disponibilitate. Lupii năpârlesc, schimbându-şi blană, pe când câinii nu. Pentru a se ajunge la aceste caracteristici, în mod normal ar trebui să fie parcurs un drum de-a lungul multor generaţii. Cum au reuşit să facă acest lucru oamenii primitivi?
Ştiinţa nici măcar nu şi-a pus aceste probleme, cu atât mai puţin să încerce să le explice. Cum explică savanţii transformarea lupului în câine acum mai bine de 100 000 de ani? Rasele pure de câini au apărut brusc în în descoperirile arheologice, că prin magie. 

Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte principalele cereale cultivate în agricultură, căci grâul, porumbul, fasolea şi orezul ridică şi ele un set noi de enigme cu privire la provenienţa lor.
Cercetările asupra dietei oamenilor preistorici au arătat că aceştia consumau plante cu frunze şi carne. Aceste alimente erau la îndemână şi nu necesitau preparare complicată. Problema cu recoltele de cereale în acele timpuri era ca boabele lor erau atât de mici, încât nu erau prea atractive. În plus, ele necesitau o atenţie specială, etape diferite până la obţinere, precum şi procesare îndelungată prin fierbere. Aceasta era deja o tehnologie pe care omul primitiv din Epoca de Piatră nu o avea.
Motivul pentru care cerealele trebuie gătite este acela că sistemul digestiv uman nu este potrivit pentru a le digera aşa cum trebuie dacă ele sunt ingerate crude. Prin urmare, oamenii din paleolitic nu se bazau pe ele. Aceasta înseamnă că hrana ce conţine cereale are o provenienţă mult mai recentă. Dar, dacă oamenii primitivi nu foloseau cerealele în hrana lor, atunci cum au putut ei să încrucişeze şi să obţină speciile cunoscute astăzi? Fără nenumărate generaţii de încercări şi experimentări – bazate pe o profundă cunoaştere a agriculturii şi a geneticii plantelor – este practic imposibil să se realizeze aşa ceva.
Ştiinţa oficială încearcă să explice evoluţia hoardelor primitive de vânători nomazi în triburi sedentare care se ocupau cu agricultura afirmând că aceştia au descoperit culturile de cereale în mod accidental. Aceasta nu explică însă cum au fost în stare oamenii primitivi care au făcut aceasta, să selecteze cele mai bune specii sălbatice de cereale pentru a le folosi mai apoi că bază a revoluţiei agriculturii? Există mii şi mii de plante sălbatice ce au potenţialul de a fi transformate în culturi agricole. Cum se face însă că oameni primitivi, lipsiţi practic de orice experienţă, au putut alege cele mai bune şi eficiente specii pentru a le încrucişă şi pentru a obţine recolte masive şi foarte hrănitoare?

Acesta reprezintă un gol serios în cunoaşterea istoriei. Ceea ce ni se cere să credem este că oamenii primitivi din zorii civilizaţiei noastre, care în mod evident erau lipsiţi de orice experienţă în domeniu, au fost totuşi capabili să selecteze şi să încrucişeze cele mai bune specii de plante sălbatice pentru a obţine astfel cerealele cunoscute astăzi. Cum ştim că acest lucru este adevărat? Pentru că noi cultivăm chiar şi în zilele noastre exact aceleaşi tipuri de cereale pe care ei le-au cultivat în urmă cu 5000 de ani, deşi agricultura s-a dezvoltat continuu, atât în metode cât şi în posibilităţi.
Prin urmare, întrebarea fundamentală este: unde se afla antecendentele şi unde sunt predecesorii tututor acestor transformări? Să ni se arate în aceste cazuri etapele lente pe care le presupune şi pe care le afirmă teoria darwinista. Cum se explică deci apariţia bruscă a speciilor alterate de cereale sau a metodelor inginereşti extrem de avansate de construcţie în zorii civilizaţiei umane?
De unde cunoşteau oamenii primitivi metodele de inginerie genetică a plantelor sau de construcţie planificată a oraşelor? Cum au putut să iasă oamenii cavernelor direct din peşteri şi din colibele lor de lut şi să intre în construcţii monumentale, precum ziguratele sau templele magnifice din antichitate, ori să folosească băi comunale, sisteme de canalizare, cuptoarele de pâine sau procese complicate metalurgice? Unde se află dovada – adică verigile lipsa – care demonstrează că teoriile ştiinţei oficiale sunt confirmate de descoperirile arheologice, încadrându-se în standardele bunului simţ şi ale logicii?
Misterul se adânceşte însă şi mai mult atunci când scrierile şi textele provenite de la primele civilizaţii dezvoltate ale omenirii (Sumer, Mesopotamia, Egipt sau Peru) afirmă unanim că toate aceste realizări de excepţie nu le aparţin lor, ci „zeilor” care au venit la ei şi i-au învăţat cum să procedeze sau le-au adus aceste tehnologii. Este contrar specificului şi naturii firii umane să acorde credit altcuiva pentru ceea ce ea însăşi a făcut. De pildă, vechii egipteni au lăsat înregistrări fidele a tot ceea ce au realizat în toate domeniile. Cu toate acestea, în toată istoria lor înregistrată, veche de 3000 de ani, nu găsim nici măcar o singură referinţă legată de motivul pentru care au construit piramidele sau despre felul în care au făcut-o. Ştiinţa, savanţii şi arheologii cauta să ne convingă de faptul că piramidele au fost construite ca morminte pentru faraonii timpului, dar omite să explice cum de nu s-au găsit deloc mumii în ele. 

Acestea, precum și numeroase alte erori fundamentale ale științei moderne sperăm să fie deconspirate definitiv peste foarte puțin timp, în transformarea ce va marca profund și pentru totdeauna omenirea întreagă.

Sursa: http://www.edituradaksha.ro