Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com
Rusia ingrijoreaza. Pentru ca tocmai si-a desemnat fostul presedinte, actual premier, drept viitor presedinte. Scenariul ii sperie pe toti analistii interni si internationali. In regiunile separatiste georgiene se stabilesc, pentru 49 de ani, cu posibilitate de prelungire pe inca 15, baze militare rusesti. Inseamna iar discutii de pe pozitii de si mai mare forta, inseamna restrangerea si mai multor libertati si drepturi pentru jurnalisti si alte tipuri de profesionisti care necesita libertate pentru a isi face meseria, inseamna iarasi conflict pe fata cu Vestul. Si, in ultima instanta, inseamna din nou pericolul rosu, cel care aproape aproape a inghitit planeta in ultimele decenii.
Ucraina si-a arestat fostul premier si se pregateste sa-l condamne. Pentru abuz de putere, trafic de influenta si tot felul de acuzatii conexe specifice la acest nivel. Nimeni nu se asteapta ca lucrurile sa mearga perfect legal, in special in Europa, dar conteaza ca premierul judecat este principalul opozant al actualului presedinte. Desi s-au facut apeluri internationale catre Ucraina sa termine cu acest proces, vazut drept motivat politic, Ucraina n-a auzit, iar restul statelor si-a adus aminte ca exista probleme mai importante pe agenda. Cum ar fi salvarea propriilor tari.
Belarusul este cotat drept aproape pierdut pentru democratie. Presedintelui sau I se spune “dictator”. Nu stiu daca este corect, insa modelul autoritar de conducere acolo se regaseste.
Republica Moldova cere imperios Rusiei sa-si retraga prezenta militara din Transnistria. Si in acest timp se framanta intern: de cine ar trebui sa fie mai apropiati? De Rusia sau de Romania? De comunism (e drept, modern) sau de valorile UE? De cine tin de fapt ca popor? De romani ori de rusi? Ei cine sunt si incotro se indreapta?
Bulgaria are lupte de strada. Cetateni iesiti sa se apere singuri deoarece statul a esuat in a pedepsi criminalitatea organizata. Care, mai mult sau mai putin justificat, este exclusiv pusa in carca diferentei de culoare a pielii. A inceput razboiul civil, in diferite orase, intre albi si romi. Statul stie sa-i aresteze pentru instigare la rasism. Si il retine pe bulibasa considerat capul rautatilor de abia acum, mai mult pentru a-l proteja. Oamenii nu inteleg: de ce s-a ajuns aici? De ce statul nu ia masuri, chiar si acum, ca oamenii nevinovati sa nu mai fie terorizati in propriile case de banditi? Si cum o parte importanta a infractionalitatii tine de educatie (mai precis de lipsa ei), romii sunt peste tot pe unde este vorba despre bani usor castigati. Chiar daca ilegal. Problema e insa majora, pentru ca economiile muribunde ale statelor favorizeaza extremismul. Si, in loc sa lasam autoritatile sa pedepseasca individual, cetatenii innebuniti de griji financiare se rascola. Si se omoara intre ei. Om cu om, alb contra negru, galben contra rosu, si tot asa. Cum spuneam si ieri, pericolul retrairii istoriei e mare. Prea mare. Ar trebui sa fie un risc pe care sa refuzam sa ni-l asumam.
Grecia e blocata de greve. Guvernul impune noi taxe pe proprietatile imobiliare, aducandu-i la disperare pe grecii saraciti brusc in ultima perioada. Oamenii se sinucid pe capete. Si nimeni nu vede o iesire din aceasta situatie. Pentru ca si grecii sunt condusi de politicieni. Politicieni care poate pacalesc restul Europei, dar nu si propria populatie. Grecii stiu, asa cum stiu toti europenii anului 2011, ca politicienii de la putere nu-i reprezinta. Ei fac tot posibilul sa se imbogateasca pe ei si familiile lor. Imprumuturile externe inseamna inca o povara pentru omul obisnuit, pentru ca guvernele nu stiu sau nu vor sa foloseasca bine acesti bani, pentru a salva statul.
Ungaria, in loc sa se ocupe de problemele interne, se uita peste gard la Romania si pofteste bucati din teritoriul sau. Nu o intereseaza acuzatiile de limitare a democratiei, prin noua lege a presei, prin noul cod penal. Nu o intereseaza nici macar faptul ca si ei incep sa resimta criza economica. Ungaria isi doreste doar sa revina la granitele imperialiste.
Germania se da salvatoarea Europei. Simultan si sefa. Spune ca se simte bine financiar, dar “sapaturile” profesionistilor cifrelor spun ca nu e deloc asa. Cere, in schimbul datoriilor, o parte din suveranitatea statelor respective. Detine biserica catolica si isi intareste brandul de super-putere. Acela din cauza caruia n-a fost lasata multi ani sa ridice capul in Europa, pentru a nu dori sa o recucereasca.
Belgia a stat mai bine de un an fara guvern. Irlanda e falimentara.
Italia se joaca de-a reforma si se pierde in numeroasele scandaluri (sexuale sau de afaceri) in care sunt implicati inaltii sai reprezentanti. Confruntati cu problemele personale politicienii uita de oameni si de tara si isi rezolva problemele cu justitia, cu partenerii de afaceri, cel mai des folosind traficul de influenta si banii publici. Tot aici apar mesaje rasiste indreptate impotriva romilor. Din Romania.
Franta isi aminteste de Napoleon si se comporta in consecinta. Noroc ca aspiratiile sale se manifesta mai mult in afara Europei. Se ia de mana cu Germania si cauta solutii. Pe care sunt incapabile sa le gaseasca. Dar se simt bine in postura de decidenti. Intre timp mai exporta ceva romi in tarile de origine si ii gaseste vinovati de tot ceea ce merge prost acolo.
Spania si Portugalia sunt la limita. Pe marginea prapastiei. Asta nu-i impiedica insa pe spanioli sa se uite urat la romani. Doar pentru ca unii romi cu buletin de Romania au comis multe nemernicii. In loc sa se ocupe de problemele economice spaniolii isi inchid granitele in fata unor muncitori ieftini si buni.
Cam la fel cum face si Olanda. Sau cum face de fapt toata Europa, din ce in ce mai speriata de numarul de romi pe care Romania ii poate exporta. In numele liberei circulatii unii dintre acestia fura, omoara, violeaza si dau motive concrete ca Romania sa fie pusa la zid.
Din toata aceasta enumerare am lasat la final, intentionat, Romania. Pentru ca, daca veti citi cu atentie, veti observa ca suntem un amalgam. Un compendiu al tuturor evenimentelor din tarile europene. Ei au sanse sa se mai salveze pentru ca se confrunta cu cate o problema pe rand. Noi le traim pe toate, simultan. Avem baze militare straine pe teritoriul nostru- americanii. Avem procese mai mult sau mai putin explicit politizate. Suntem condusi fara explicatii si menajamente intr-o directie pe care n-o cunoastem dar o intuim: spre faliment. Am inceput sa ne intrebam daca nu cumva comunismul ni se potrivea mai bine, pentru ca atunci aveam mancare. Putina, proasta, dar permitea supravietuirea. Avem conflicte rasiale pentru care am fost condamnati la CEDO, dar statului roman nu i-a pasat de cauzele conflictului si l-a lasat sa escaladeze. Suntem minoritari in propria tara. Cartierele, orasele sunt stapanite de bande de infractori. Ne e frica sa iesim pe strada. Ne e frica sa ne sustinem drepturile. Ne e frica ca vom fi acuzati ca discriminam cu vorba, in timp ce etnii needucate si incontrolabile ne omoara unul cate unul. Avem greve carora nu le raspunde nimeni. Avem faliment care bate la usa si imprumuturi externe pentru cheltuirea carora nu ne da nimeni socoteala. Suntem tratati ca si cum n-am mai fi un stat. Vecini statali se chinuie sa rupa bucati din tara noastra, sub ochii binevoitori ai vestului. Suntem ingnorati de natii care au minoritari in Ardealul nostru. Atat de ignorati incat nu ne putem recupera nici macar imprumuturile acordate acum zeci de ani. In conditiile in care pe noi banii aia ne-ar salva. Suntem blamati in statele preferate ca destinatie de munca de romani ca noi le-am adus mizeria, si boala, si infractionalitatea. Ni se trimit pachet cetateni inapoi, de-a valma oameni corecti si infractori. Si ni se pune, global, eticheta :delincventi. Daca incercam sa luam masuri ni se spune ca suntem rasisti. Daca le iau alte state, impotriva unui intreg popor roman… atunci e corect.
Ieri scriam ca un nou
razboi rasial ne ameninta. Si ca nu e bine, omenirea a mai trecut prin asta si a fost ingrozitor. Astazi am aflat ca un alt laureat Nobel pentru economie ma confirma, facand o paralela cu momentele premergatoare aparitiei
nazismului.
Ma credeti sau nu, dar aceasta data nu ma mai bucur. Chiar daca am avut dreptate, chiar daca gandesc la fel de bine, dar mai repede decat laureati ai premiilor Nobel. Pentru ca stiu ca daca am avut dreptate in aceste privinte inseamna ca am avut dreptate si cand am spus ca va urma razboi. Un razboi global.
Istoria se repeta. Suntem condamnati s-o repetam deoarece nu invatam nimic din experientele trecutului.
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.
Sursa:
Digerate