Este cea mai mare sarbatoare a  Crestinatatii. Sosim cu dragoste crestina, Sa v'aducem Sfanta Lumina, Caci azi Hristos a Inviat, Si moartea pe moarte a calcat ! Lumina Invierii va aducem in dar si va dorim un Paste Fericit !

PRIMITI-L PE HRISTOS IN INIMA VOASTRA SI EL VA VA UMPLE SUFLETUL DE BUCURIE! 
SCHIMBATI INNEGURAREA SUFLETULUI CU LUMINA INVIERII SI FERICIREA VA VA CUPRINDE FIINTA!
LASATI-VA GANDUL SA SE CONECTEZE CU MARETIA LUI IISUS SI EL VA VA UNI CU DUMNEZEU!
BUCURATI-VA SI FITI FERICITI, CACI DOMNUL INVIAZA IN FIECARE DIN NOI!

PASTE FERICIT ALATURI DE CEI DRAGI!

Cu mult drag,
Sfatuitoarea


Sursa foto : http://felicitari.tfm.ro

Superstiţii şi tradiţii de Paşte: Cum afli dacă te căsătoreşti

Lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere trebuie adusă acasă şi cu ea să înconjuraţi întreaga locuinţă ca să vă meargă bine. Tradiţia spune că este indicat să o păstraţi lângă icoana Maicii Domnului. 

Superstiţii şi tradiţii de Paşte

Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. 

Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, e bine să purtăm haine noi în ziua de Paşte. Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa. 

În plus, în dimineaţa de Paşte este bine să vă spălaţi pe faţă cu apă în care au fost puse un ou roşu ca să aveţi obrajii rumeni, un bănuţ din argint pentru belşug şi un fir de iarbă pentru prosperitate. Oul roşu este asociat cu sângele mântuitorului, iar ouăle colorate cu primăvara.

Sursa:  REALITATEA.NET

SÂMBĂTA MARE: Ce e bine să NU faci astăzi

Sâmbăta Mare este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Tot acum, trebuie să ne ocupăm de hainele pe care le vom îmbrăca  în noaptea Învierii şi în ziua de Paşti.

Sâmbata Mare: astăzi se pregătesc bucatele

Sambata Mare sau Sambata Pastelui este dedicata unor superstitii, traditii si obiceiuri ce incununeaza straduintele crestinilor din timpul Postului Pastelui, marcand incheierea unui ciclu al mortii si sacrificiului, si inaugurand o vreme a renasterii, invierii si a reinvigorarii sperantei si implinirii intru Dumnezeu.

Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale. De altfel, la fel ca si in seara de Sfantul Gheorghe, comorile lumesti adanc ingropate sub pamant, stapanite de necuratul, se lasa intrevazute, putand fi ghicite prin focurile magice ce se aprind peste camp. Cine le pandeste cu staruinta si le descopera, nu mai are griji cu banii intreaga sa viata! Poate si din aceasta cauza, in unele zone folclorice, nu se dormea pana spre dimineata de duminica, facandu-se focuri in curti sau in apropierea bisericilor.

In ultima zi a Postului de Paste, femeia are cea mai mare putere din tot timpul anului. Numai atuncea poate sa isi bata barbatul, dar e mare pacat ca nu isi da seama cata vlaga zace in ea, pentru ca este prea ocupata cu bucatareala.

In Sambata Mare se face pasca si se coc cozonacii, mai ales cei in forma de patrat sau dreptunghi, amintind de mormantul lui Iisus Cristos. Tocmai de aceea, daca in aceasta zi pomii nu sunt inca infloriti, este bine ca gospodina casei sa lase putin deoparte gatitul si sa isi stearga aluatul de pe maini pe scoartele acestora. Femeile carora le ise pasca frumoasa pot fi incredintate ca le va merge bine tot anul! Prima pasca facuta de in casa se sfinteste si se pastreaza tot timpul anului, pentru a se da farame din ea vacilor, astfel incat sa nu fie stricate prin vraji si sa fie imbelsugate in lapte. Potrivit altor superstitii, se pastra o bucata din crucea de pe pasca pana in ziua de Sfantul Gheorghe (Pastele vitelor), pentru a fi data vacilor, drept aparare impotriva primejdiilor si semn de imbelsugare. In unele regiuni din Romania, crucea de la pasca se tinea tot anul, fiind folosita pentru a alunga grindina ce ameninta viile si livezile.

Ouale de Paste sau cojile acestora se lasa sa pluteasca peste apele curgatoare, in asa fel incat sa li se dea de stire si Blajinilor ca a sosit Invierea , sau ca sa se poata infrupta din ele toti cei ce si-au dat duhul spanzurati sau inecati. Se spune ca oamenii dusi de pe lumea asta  in Sambata Pastelui nu sunt nici cu vii, si nici cu mortii.

Pentru ca toti membrii familiei sa fie sanatosi in decursul intregului an, oasele si resturile adunate dupa ce se taie mielul se ingroapa la radacina unui mar sau par sanatos.

Daca vrei sa furi fara a fi prins in tot restul anului, este musai sa furi ceva in noaptea de Paste. In acelasi timp, ca nu ti se fure nimic din camp, nu este bine sa dai nimic din casa in Sambata Mare!

Atnci cand se trag clopotele la slujba de Inviere, este bine sa tii un fier intre dinti, astfel incat sa fii ferit de dureri de masele intreg anul. Daca te impiedici in drumul spre biserica, in noaptea de Inviere, iti va merge prost in tot rastimpul anului. Pe de alta parte, cand pleci de la slujba de Inviere, nu este bine sa mananci carne, ca sa nu vina lupii la vite, nici oua, ca sa nu iti miroase gura in tot anul.

- în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.

- de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

- începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

- Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale.

- Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.

- ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Sursa:  REALITATEA.NET

Simbolistica oualor la romani, de Pasti

Mareste imaginea.

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.

Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare.

Incondeierea sau "impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

Exista o anumita procedura privind inrosirea oualor: mai intai, ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregatita. Pe langa oua rosii, romanii contemporani, obisnuiesc sa mai vopseasca ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti simbolizeaza sangele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.

Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde cu “Adevarat a inviat”.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinte imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Sarbatoarea Sfintelor Pasti.

In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

In Maramures, zona Lapusului, dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori pascale fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti, sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul si incristatul oualor.

Hristos a Inviat!
 

Stefan Popa

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Tradiţii şi superstiţii în Sâmbăta Mare

• 

Tot astăzi, se pregăteşte drobul şi sunt sacrificaţi mieii. În ziua de Paşte, creştinii ortodocşi obişnuiesc să mănânce preparate din miel. Potrivit superstiţiilor, oasele mielului se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos, astfel încât toţi membrii familiei să rămână sănătoşi întregul an.

Se spune că femeilor cărora le reuşeşte pasca, le va merge bine tot anul. Totodată, prima pască se duce la biserică şi se sfinţeşte şi va fi păstrată tot anul. Fărâme din ea vor fi date vacilor ca să fie ferite de vrăji şi îmbelşugate în lapte. În unele regiuni, crucea de la pască se ţine tot anul pentru a alunga grindina.

Tradiţia spune că Sâmbăta Mare este singura zi în care femeia este mai puternică decât bărbatul şi că ar putea chiar să-l bată dacă nu ar fi atât de ocupată cu ultimele pregătiri pentru Paşte. Totodată se spune că dacă vrei ca toate dorinţele să ţi se îndeplinească, trebuie să nu dormi niciun minut în noaptea Sâmbetei Mari, pentru că atunci se deschid cerurile şi Domnul vede cele mai adânci dorinţe ale tale.

Superstiţiile spun că dacă vrei să poţi fura tot anul fără a fi prins, trebuie să furi ceva în Sâmbăta Mare. În acelaşi timp, ca să nu ţi se fure nimic, trebuie să ai grijă să nu dai nimic din casă în această zi.

Coşul pentru biserică conţine preparate tradiţionale, dar şi condimente

Seara, gospodinele trebuie să pregătească coşul ce va fi dus la biserică pentru sfinţire. În el se aşează un prosop curat sau chiar nou, o lumânare albă, ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate. În plus, coşul cu bunătăţi va conţine zahăr, făină şi sare, dar şi o ramură de busuioc şi câţiva căţei de usturoi. Totul se va acoperi cu un alt prosop, anume cumpărat, semn de respect pentru ziua în care este celebrată Învierea Domnului.

De asemenea, se spune că în noaptea de Înviere, comorile stăpânie de necuratul se lasă întrevăzute, astfel că în locurile unde sunt ascunse ard focuri magice. De aceea, cei care le pândesc cu stăruinţă nu vor mai avea grijă de bani o viaţă întreagă.

În plus, atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ţii un fier între dinţi, astfel încât să fii ferit de dureri de măsele tot anul. Totodată, dacă te împiedici în drumul spre biserică, îţi va merge prost tot anul.

Se spune că cei care au murit în Sâmbăta Mare se află la graniţă, nefiind nici vii, nici morţi.

Sursa:  adevarul.ro