miercuri, 1 iunie 2011

Un raport al Pentagonului: Previziuni despre 2012

Anul 2012, un moment de cumpana pentru omenire
Timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat.
Pamantul va suferi din cauza schimbarilor bruste de clima si milioane de oameni vor muri de foame si razboaie. Pe masura ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbari la nivelul planetei, care vor provoca modificari radicale si bruste de clima si vor duce la anarhie, se arata intr-un raport al Pentagonului. Teoria este sustinuta de mayasi, care prevad ca sfarsitul timpului va avea loc pe 21 decembrie 2012. Calendarul Maya se incheie brusc la aceasta data, cu toate ca, in trecut, mayasii, care erau foarte avansati in astronomie, calculasera date cosmice pana la milioane de ani.
Schimbare radicala de clima in Europa
Previziunile sunt sumbre pentru perioada premergatoare anului 2012. Dupa 2010, Europa va suporta o schimbare radicala de clima si se estimeaza ca milioane de oameni vor muri din cauza foametei si a razboiului. Pana in 2009, se anunta furtuni violente care vor distruge bariera de coasta a Olandei, determinand pierderea unor vaste teritorii. India, Africa de Sud si Indonezia vor fi distruse de revolte si conflicte interne, iar granarele lumii vor fi golite de seceta. Un climat siberian va pune stapanire pe Marea Britanie si tarile vecine, se arata in raportul Pentagonului, care prezice faptul ca schimbarea climei va fi o amenintare chiar mai mare decat cea terorista: verile vor fi din ce in ce mai calde, provocand o si mai rapida topire a ghetarilor, cu consecinte grave asupra climei; la extrem, se poate ajunge la ierni cu temperaturi foarte scazute, similare Siberiei, in tarile limitrofe Atlanticului de Nord.
Nu va fi sfarsitul lumii
La nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori intr-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani. De asemenea, asistam la o crestere a rezonantei magnetice a Pamantului, care a inceput din 1980. Prin urmare, in anul 2012, timpul va atinge valoarea zero. In prezent, ziua are de fapt doar 16 ore, in loc de 24, din cauza faptului ca rezonanta are 12 cicli pe secunda, fata de 7,83 cicli pe secunda. Tot in 2012, planul sistemului nostru solar se va alinia peste planul Galaxiei, Calea Lactee.
Potrivit mayasilor, anul 2012 nu va fi sfarsitul lumii, ci momentul cand adevarul ne va fi revelat. Toate aceste schimbari dramatice vor avea efecte serioase si asupra ADN-ului uman, care va fi suferit o reprogramare si va fi imbunatatit, avand 12 spirale in loc de doua. Oamenii vor depasi tehnologia, asa cum e cunoscuta azi si va avea loc o trecere rapida prin dimensiunea a patra si intrarea in cea de-a cincea.
Aceasta este o previziune foarte pesimista, insa efectele amintite se resimt in ziua de azi. Ramane de vazut ce se va intampla.

Există dovezi istorice ale existenţei lui Iisus ?

Majoritatea istoricilor şi teologilor creştini şi de alte religii au argumente care să confirme faptul că Iisus a trăit într-adevăr, argumente care pornesc atât de la relatările din Evanghelii dar şi de la o serie de relicve prezentate drept dovezi fizice în mai multe biserici din Europa, conform unui material publicat de portalul LiveScience.com, privind dovezile empirice ale existenţei lui Iisus.
Majoritatea acestor dovezi însă nu rezistă în faţa unei evaluări ştiinţifice obiective, având în vedere în special comerţul medieval cu relicve sfinte fabricate – doar în ceea ce priveşte bucăţile şi aşchiile de lemn ce au fost vândute ca provenind din Sfânta Cruce, sunt atât de multe încât s-ar fi putut construi o corabie din ele, conform unei celebre remarci a teologului din secolul XVI John Calvin, scrie Agerpres.
Într-un documentar denumit “The Nails of the Cross” (Piroanele de pe Cruce) ce urmează să aibă premiera la 20 aprilie pe postul de televiziune History Channel,documentaristul Simcha Jacobovici prezintă povestea a două piroane descoperite într-un mormând din Ierusalim vechi de 2.000 de ani şi o serie de dovezi circumstanţiale care indică faptul că aceste piroane au fost folosite la răstignirea lui Iisus.
Mormântul în care au fost descoperite cele două piroane se pare că îi aparţine marelui preot Caiafa, cel care a condus procesul în urma căruia Iisus a fost condamnat la moarte prin crucificare.
“Dacă priveşti întreaga poveste în ansamblul său, atât din punct de vedere istoric, contextual şi arheologic, toate datele par să conveargă spre concluzia că aceste piroane au fost folosite la crucificare”, susţine Jacobovici în documentarul său. “Şi având în vedere faptul că marele preot Caiafa este asociat prin prisma dovezilor istorice doar cu răstignirea lui Iisus, concluzia logică este că acestea ar fi fost piroanele folosite”, mai adaugă el.
Această opinie nu este însă împărtăşită de mulţi istorici şi arheologi care susţin că aceste dovezi sunt în cel mai bun caz doar circumstanţiale, iar documentarul nu ar fi decât un produs conceput să se vândă în perioada Paştelui.

O altă relicvă, poate cea mai faimoasă dintre ele, celebrul Giulgiu din Torino, este considerat giulgiul în care a fost înfăşurat trupul lui Iisus după coborârea de pe cruce. Măsurând 4,2 metri lungime şi 1,2 metri lăţime, acest giulgiu poartă imprimată imaginea unui bărbat despre care se spune că este Iisus şi este venerat ca relicvă sfântă de milioane de creştini din întreaga lume. Părerile comunităţii ştiinţifice cu privire la acest giulgiu din in sunt împărţite. În urma datării cu carbon a unei mici bucăţi din material, prelevată de la marginea giulgiului, cu permisiunea Vaticanului, s-a constat că datează din secolul XIV. Concluzia logică a fost că este vorba de un fals. O nouă teorie însă explică faptul că în perioada miedevală, giulgiul s-a deteriorat pe margini, unde a început să se deşire, iar pentru a-l conserva a fost necesară o intervenţie de refacere a materialului, prin inserţia unor noi fire de ţăsătură, fire care evident că sunt mai noi decât cele originale păstrate în centrul giulgiului.
În prezent, Biserica Catolică nu susţine în mod oficial că Giulgiul din Torino este autentic, invocând faptul că este întru-totul o problemă de credinţă. Papa Benedict al XVI-lea a declarat însă că el, personal, crede în caracterul sacru al giulgiului.
O altă relicvă similară este Sudarium-ul din Oviedo, o ţesătură pătată de sânge despre care se spune că a fost înfăşurată în jurul capului lui Iisus în timpul crucificării sau imediat după coborârea de pe cruce. Sângele de pe Sudarium este din grupa AB, o grupă foarte răspândită în Orientul Mijlociu, dar rară în Europa, fapt ce oferă o nouă dovadă circumstanţială asupra originii sale. Totuşi, conform studiului lui Joe Nickell şi cărţii sale, “Relics of the Christ” (University Press of Kentucky, 2007) datarea cu carbon a acestei relicve atestă că ar fi un fals realizat în jurul anului 695 d.Hr., nu cu mult timp înainte de a fi prezentată drept relicvă sfântă la Oviedo.

Şaptezeci de tăbliţe din plumb, descoperite într-o peşteră din Iordania, sunt considerate a fi cele mai vechi documente creştine ce au fost create la doar câteva zeci de ani după răstignirea lui Iisus.Aceste “codice din plumb” sunt considerate de mulţi istorici drept cea mai importantă descoperire din istoria arheologiei.
“Nu a mai fost făcută niciodată vreo descoperire a unor relicve atât de importante din perioada paleocreştină, chiar în Iordania şi datând din chiar primii ani ai creştinismului”, nota BBC despre aceste codice.
O altă descoperire arheologică extrem de importantă ce provine din perioada în care a trăit Iisus este cea a manuscriselor de la Marea Moartă. Aceste manuscrise au fost scrise între 150 î.d.Hr şi 70 d.Hr. şi conţin referinţe la un anume “învăţător al căii dreptăţii” care ar putea fi chiar Iisus. Scepticii susţin însă că acest învăţător ar fi putut fi oricine.
Altă relicvă celebră a creştinătăţii este coroana de spini care, conform Evangheliilor, a fost pusă pe capul lui Iisus, în bătaie de joc, de soldaţii romani, pentru a râde de “Regele iudeilor”. Mulţi creştini cred că fragmente din această coroană s-au păstrat până în prezent, iar numeroase bucăţi din presupusa coroană sunt împrăştiate prin relicvariile europene. La catedrala Notre Dame din Paris se află o coroană aproape completă, ce este menţionată începând cu secolul V d.Hr, dar această coroană este complet lipsită de spini.
În cele din urmă, cea mai bună dovadă a existenţei lui Iisus rezidă în însăşi Cartea Sfântă. Evangheliile sinoptice după Matei, Marcu, Luca şi Ioan au fost scrise în primele decenii după răstignirea lui Iisus. Acestea nu sunt singurele evanghelii din acea perioadă, dar sunt singurele recunoscute oficial de Biserică. Prin studiul comparativ al diferitelor evanghelii, recepte sau nerecunoscute de cler, în pofida tuturor micilor diferenţe dintre ele, multe de ordin dogmatic, singura certitudine este că Iisus a existat ca personaj istoric, fiind menţionat de toate evangheliile descoperite.
Sursa: Misterele Lumii

Rugaciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?

El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!

Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!

Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.

Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor…
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.

Strãin si fãr de lege de voi muri atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!

Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

Mihai Eminescu, 1879, 1 septembrie
Sursa: ROMANIA-DACIA

Valeriu Popa – Protectie impotriva efectelor radiatiilor nucleare

Vreau sa va impartasesc o metoda de aparare impotriva efectelor radiatiilor, metoda pe care o stiu de la Valeriu Popa si pe care am aplicat-o cand a fost evenimentul de la Cernobil: ungerea pielii cu tinctura de iod.

Tinctura se gaseste la farmacii, si e suficient sa se inmoaie o bucatica de vata in ea si sa se tamponeze pielea in 3 locuri, pe umarul stang/in capul pieptului/in dreptul ficatului. A doua zi se tamponeaza cealalta diagonala, umar drept/capul pieptului/splina. Se continua tratamentul atata timp cat pielea absoarbe iodul.

Avantajul acestei metode (fata de pastilele cu iod) este ca se va absorbi atata iod cat are corpul nevoie, nimic mai mult. In momentul in care urmele galbene lasate pe piele nu mai dispar (2 zile la rand), e semn ca nu mai e nevoie de tratament.

Sursa: cybershamans-politia karmica a falsilor guru

Veți supraviețui sau nu?

Din criză nu scapă cine “merită”. Scapă cine poate!
Știți povestea cu profesorii și cu medicii, care cică merită salarii “ca-n Germania”? Ei, între timp s-a dovedit cine și ce merită cu adevărat. 800 de medici chiar si-au găsit de muncă în Germania. Alte zeci de mii – nu. Iar profesorii, cam deloc.
Asta arată că cererea și oferta, legea de bază a capitalismului, domnește nestingherită. Oricât a încercat statul s-o controleze. Asta mai arată ca unii vor reuși sa treacă prin criză bine-mersi (sau chiar se vor îmbogăți: pentru că s-au ivit niște ocazii minunate de profit, odată cu criza). Alții însă vor sărăci chiar mai mult decât erau înainte. Nu vor mai avea bani de căldură, curent, de haine, de mâncare, de nimic. Și vor muri efectiv de foame. De fapt au și început.
Păi, e drept? Merită niște oameni soarta asta?
Bineînțeles! Cei care vor muri de foame și de mizerie în 2011 și 2012, sunt fix abonații la sistemul de protecție socială. Sunt milioanele de oameni care au tras economia în jos timp de 20 de ani (de fapt, 70 de ani, de când s-a instalat regimul comunist). Sunt ăia care s-au bazat că “are taica statul grijă de noi”. Ei, uite că nu mai are! Că taica statul a intrat în faliment. Amuzant e că tocmai voi l-ați băgat.
V-ați tăiat singuri craca de sub picioare!
Înainte de criză, în 2007-2008, România cheltuia enorm. Mult peste posibilități. Cheltuia și statul, cheltuia și populația. Ca la nuntă: chiuituri, bani aruncați în stânga și-n dreapta – tot tacâmul!
Acum a venit nota de plată. Poporul român n-are bani s-o achite. Așa că ce-a făcut? A comandat și mai mult! A lungit petrecerea! Asta s-a întâmplat în 2009-2010. Cheltuielile bugetare au depășit nivelul din 2008. Deși era criză.
Speranța românilor a fost că dacă mai lungesc paranghelia, las’ că vine Germania și achită ea nota la sfârșit. Rar auzi în istorie o tâmpenie mai mare! Și toți au crezut asta: și Traian Băsescu, și PSD-ul, și PNL-ul, și sindicatele, și bugetarii, și pensionarii. Tot boborul a fost…optimist.
Ei, acum le-a ieșit optimismul pe nas!
Băi românilor, Germania vrea să vă dea afară din UE!
De bani, nici nu se mai pune problema. Cât de prost poți să fii, să crezi că poporul german va munci din greu, doar ca să aibă comuniștii români bani de tocat la pensie? Voi nu vedeți că nici măcar firmele din România nu mai dau bani statului român? Multinaționalele exportă banii și declară profit zero, iar firmele mici fac direct evaziune fiscală și nu mai declară nimic!
Iar Germania are problemele ei. Pentru că protecția sociala a băgat în faliment tot Occidentul, nu doar România. Si daca germanii vor ajuta pe cineva, vor fi țări pe care e rentabil să le ajuți, pentru că după aceea se pot întreține singure: irlandezii, britanicii, italienii. In nici un caz pe hoții de români și pe curvele de românce (că exact așa ne vede Europa. Nu vă faceți iluzii că ne respectă cineva!)
Vreți să scăpați de criză? Scăpați întâi de stat!
Medicii ăia care și-au găsit de lucru în străinătate, au scăpat de criză. Dar atenție: au scăpat doar ei, nu tot sistemul sanitar de stat. Asta arată că nu există salvare colectivă: de acum înainte, scapă cine poate. Și cum poate. Pentru statul român însă, nu mai există scăpare.
Toți știm că sistemul sanitar de stat ne fură. Dar vrem tot protecție socială de la stat!
Toate astea se vor rezolva simplu: când asigurările medicale de stat se vor transforma în asigurări private (ca asigurarea CASCO, la mașină). Știi exact cât plătești, știi exact ce boli sunt asigurate (că scrie în contract), iar dacă vrei o asigurare mai mare, n-ai decât să-ți cumperi (dacă ai bani). Și cu asigurarea mă duc unde vreau eu (inclusiv in străinătate), nu unde mă trimite sistemul medical românesc (ca să dea ei de lucru la niște dobitoci care s-au angajat cu șpagă și acum trebuie să-și justifice postul). Exact cum fac cu mașina la service.
Iar când spitalele vor încerca inevitabil sa umfle nota de cheltuieli, cei de la societatea de asigurare or s-o ia la puricat – că e interesul lor. Si n-o să ne mai întrebăm încă 20 de ani: ce facem, domne, ca să nu se mai fure în spitale? Pentru că e treaba spitalelor ce fac cu banii pe care îi obțin. Nu a statului. Daca îi administrează prost, își pierd clienții și dau faliment.
Românii se plâng de hoție. Dar de hoția celuilalt! Ce fură fiecare, e “dreptul” lui.
Românii sunt ridicoli cu frământarea lor eternă: cum scăpăm, taică, de hoție? În realitate, poporul român nu vrea să scape de hoție. Că altfel ar fi distrus statul de ani de zile și ar fi privatizat absolut tot (inclusiv Justiția și Poliția). De 20 de ani, românii îi tot schimbă pe directorii companiilor de stat, își tot schimbă guvernanții, și degeaba. De ce? Pentru că nu vor să taie răul de la rădăcină. Nu vor să schimbe sistemul de stat. Dar câtă vreme vor păstra sistemul, o să-i fure orice manager; de oriunde ar fi. De fapt, au și venit manageri străini, și s-au purtat in România exact ca și românii. Pentru că s-au adaptat la sistem.
Așa că, de vină pentru dezastrul medical românesc nu este nici conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nici forma ei de organizare. Ci însăși existenta Casei, și monopolul pe care îl are ea pe piața asigurărilor de sănătate. Schimbarea conducerii n-o sa rezolve nimic, niciodată. Nici chiar reorganizarea ei. Soluția e pur și simplu desființarea ei, și înlocuirea cu o mulțime de societăți de asigurări private, care să nu aibă, nici una, monopol pe piață (concurența liberă e foarte importantă).
Protecția socială v-a ieșit pe nas. Nu v-a ieșit destul? Nici o grijă: criza abia a început!
Sigur, trecerea la un sistem privat înseamnă că sărăntocii care nu-și pot plăti asigurări de sănătate, or să moară. Ei și? N-au fost capabili sa facă rost de bani? Nasol! Incompetenta se plătește întotdeauna. Întrebarea e doar cine o plătește: o plătește toată lumea la grămadă, sau o plătește doar ăla, incompetentul?
În funcție de cum răspundeți, o să supraviețuiți sau nu, în perioada următoare.
Articol publicat pe standard.ro
Sursa
Sursa: News.ro Ştiri pe Blog

Medvedev face reclama unei monede unice globale

La recenta reuniune G8 propunerea Rusiei si a Chinei de a fi adoptata o noua moneda unica la nivel global a esuat datorita opozitiei celorlalte tari componente ale grupului (cu exceptia Frantei). China si Rusia sunt principalii promotori ai renuntarii la dolar ca moneda dominanta in schimburile internationale. Putem astfel sa ne dam seama ca scopul actualei crize financiare pornite in America este si prabusirea dolarului pentru a putea impune o alta moneda dominanta la nivel global. Desi initial Rusia propusese rubla ca moneda alternativa, la intalnirea grupului G8, Medvedev presedintele marioneta al Rusiei, a executat ordinul primit de la conducatorii oculti, de a face reclama asa zisei “viitoare monede mondiale”.

Dupa ce mai multi conducatori de state au cerut o noua ordine economica mondiala, dupa ce Papa a cerut deja crearea unei autoritati politice mondiale, iar Medvedev o moneda unica globala, putem spune ca planul masonic se desfasoara exact asa cum s-a dezvaluit de mai multi ani: crearea unei banci unice si a unei monede unice globale, a unui stat unic global si a unei false religii, unica la nivel global, instituita prin distrugerea celor existente, toate acestea fiind conduse de un dictator absolut care conform unor profetii va fi insusi antihristul. Pasul urmator trecerii la moneda unica va fi transformarea acesteia intr-o moneda exclusiv electronica cu care se vor putea face evident doar plati electronice si care va putea fi utilizata de catre oameni doar prin identificare biometrica cu ajutorul unui cip RFID implantat in mana sau in cap.
Exista chiar si o fundatie (masonica) pentru o moneda unica care, pe langa promovarea noului instrument economic de schimb, propune si nou sistem de securitate al bancnotelor ce va folosi codurile de bare, criptografia si in viitorul apropiat cipurile RFID, pentru a asigura autenticitatea dar si “urmarirea” traseului banilor.
Cat despre efectele unei treceri la o moneda unica la nivel mondial poate va amintiti efectul trecerii la moneda euro pe aproape intregul continent: dublarea tuturor preturilor in tarile in care a fost adoptata! In contextul crizei economice actuale un asemenea efect ar insemna lovitura de gratie pentru veniturile omului de rand care va ajunge astfel in totalitate sclavul dictaturii globale oculte.

Sursa: Fata nevazuta a lumii….

Despre copilul din noi, la orice varsta…

Suntem copii la orice varsta: e adevarat, in mod diferentiat, in functie de modul in care acceptam acest adevar (ca suntem copii inca).
Pentru ca, sa fim sinceri, a accepta si mai ales a recunoaste existenta copilului din noi, poate avea ca si consecinta o catalogare destul de aspra, uneori: dintre toate acestea primand aceea de a fi considerat naiv.
Si ce facem noi pentru a nu fi judecati? Simplu: ucidem copilul din noi; il punem la colt; il izolam, il strangulam… Ucidem cu alte cuvinte miracolul din noi. Nu ne dam seama ca daca acest miracol ar fi zilnic deschis ochilor nostri, am putea da chiar si durerii (paradoxal), o anumita savoare, dulceata, bucurie…
Se spune ca femeia inca recunoaste ca este copil; femeia este mai copilaroasa, mai plina de miracol. Barbatul e mereu in cautare de cunoastere (femeia, daca e sa fim pragmatici, nici nu are timpul necesar pentru aceasta).
Si revenind la cunoastere – ce este aceasta decat stergerea miraculosului, a miracolului??
Intreaga stiinta incearca sa demistifice existenta, iar cuvantul stiinta inseamna cunoastere. E atat de simplu, atat de clar: cu cat stii mai mult, cu atat te miri mai putin…
Cu totii cunoastem efectul avalansei de intrebari cu care ne asalteaza copiii nostri (iar mamele lor nu-s mai departe).
Asa incat imi voi permite ACUM, AICI, o serie de intrebari: sper ca acestea sa nu plictiseasca pe nimeni, ba mai mult, sper cu toata puterea ca voi si primi niste raspunsuri:
Oare putem sa consideram ca nasterea si moartea sunt la fel?
Daca da, de ce le despartim? De ce nu lasam ca Primavara sa fie asemeni Toamnei?
Oare nu e adevarat ca in momentul in care ne nastem, incepem sa murim? (Nu subit, caci si moartea, ca si viata este un proces…)
Dar nu poate exista viata fara moarte, caci ar fi ca o pasare cu doar o aripa…
Ca urmare, inaintam in viata, inaintam si in moarte: simultan…
Iar cand viata este completa, si moartea este la fel…
Sunt Viata si Moartea doua lucruri diferite?
Daca nu, atunci nu e firesc ca in fata Vietii, la fel ca in fata Mortii, copilul din noi sa existe?
De ce incercam sa il ucidem inainte??
Cateva randuri citite si recitite de-a lungul timpului, ma fac mereu sa revin asupra lor, iar intelepciunea lor ma determina acum sa le redau in acest context. E vorba de povestirea unui mic incident, povestire ce apartine lui Osho*.
“Era odata un ateu, mare expert in legi, caruia ii placea foarte mult sa discute despre Dumnezeu. Lucrul cel mai usor de demolat din lume este Dumnezeu – este ipoteza cea mai lipsita de aparare. Acest ateu intotdeauna il aducea pe Dumnezeu in discutie, cu prietenii sau cu stranii.
Dar acest lucru nu era intotdeauna usor. Unul vorbeste despre vreme, altul despre zarzavaturi… Cum sa-l discuti pe Dumnezeu in acest context? Asa ca a facut o smecherie: a scris in spatele lui, pe perete, mare si vizibil: DUMNEZEU NU ESTE NICAIERI, asa ca oricine intra putea citi acest lucru. Macar din curiozitate, interlocutorul intreba: “De ce ai scris asta – nu crezi in Dumnezeu?” Asa ca fiecare ajungea sa discute despre Dumnezeu cu ateul nostru”. Si el avea mereu argumentele pregatite.
Intr-o zi, copilul sau, care de-abia invata literele si putea citi doar cuvinte scurte, statea pe jos, cand trei straini au intrat in incapere. S-au uitat la inscriptie, asa ca si copilul a privit pentru prima oara lucrul pe care pana atunci il ignorase.
Si vazand ca e ceva scris, mare si clar, a incercat sa citeasca. A inceput: GOD, in vreme ce toti il ascultau… IS… si pentru ca NOWHERE era un cuvant lung, l-a despartit ca sa-l poata citi si a spus: GOD IS NOW HERE. (Autorul propune un joc de cuvinte, bazat pe similitudinea de scriere intre GOD IS NOWHERE – Dumnezeu nu este nicaieri si GOD IS NOW HERE – Dumnezeu este acum aici).
Chiar si tatal sau a fost socat. Mii de oameni trecusera prin incapere, dar nimanui nu-i daduse prin cap sa desparta acel cuvant”.
(Iar aici voi face o paranteza: Un sufist persan a spus odata: “Cand voi nu intelegeti, Dumnezeu va vorbeste prin copii”. Nu te poti certa cu copiii…)
“Ce sa mai spuna omul nostru? Copilul a inceput sa repete ceea ce citise: DUMNEZEU ESTE ACUM, AICI. In noaptea aceea tatal nu a putut inchide ochii. Auzea mereu vocea copilului. Greu sa te apuci sa ii spui: Dumnezeu nu exista. Incercase, dar replica venise prompt: Daca nu exista, cum poate sa fie aici chiar acum??
Asa ca a trebuit sa-si sondeze pentru prima oara filosofia ateista. Poate ca baietelul are dreptate. N-am cercetat niciodata locul unde ar putea fi Dumnezeu. Argumentele mele sunt de natura intelectuala, nu am nici o experienta existentiala. N-am meditat niciodata. Nici nu am experimentat ce inseamna ACUM AICI”.
Intr-adevar…
Cati dintre noi experimentam fenomenul acesta: ACUM, AICI???
Experimentandu-l putem trai, chiar fara sa stim, ceea ce e numit Dumnezeu, sau Adevar, sau Iubire, sau Frumusete. Nu conteaza cum ii spune oricine dintre noi…
Dar realizam oare dimensiunea transformarii lui NICAIERI in ACUM AICI?
Cat de uriasa este? Cum totul devine din negativ, pozitiv??
Copilul a articulat fara sa stie, lucrul descoperit de Albert Einstein – ca timpul este a patra dimensiune a spatiului – pentru ca ACUM inseamna, nu-i asa, timp, iar AICI inseamna spatiu…
Si cum acelasi Osho spunea: acolo unde ACUM si AICI sunt impreuna, toata existenta iti este deschisa…
O concluzie? Daca e sa imi permit una, una singura s-ar constitui intr-un indemn: sa nu ucidem copilul din noi…
Osho
Sursa: Dincolo de Orizont

Deficit de portocalioza

Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com


Oglinda oglinjoara, cine e cel mai rau platnic din tara? CNAS- casa nationala de asigurari de sanatate. Desi pare surprinzator … statul este cel care nu plateste privatilor sumele promise. Si cum stim deja chiar de la presedintele Romaniei ca statul e omul gras ce traieste pe spinarea slabului privatizat …rezulta ca cele mai mari datorii le are statul catre terti, si nu invers. Conform stirii DCNews de 1 an de zile farmacistii nu au primit de la CNAS banii pe retetele compensate eliberate. Cu alte cuvinte noi toti cotizam, obligat fortat. Din cand in cand (din ce in ce mai des, daca e sa ma iau dupa declaratiile ministrului de resort) romanii se imbolnavesc. In baza sumelor varsate la stat au dreptul la asistenta medicala gratuita (sau aveau pana acum; intre timp a inceput reforma!) si la oaresce retete compensate. Desi greoi- medic de familie pentru trimitere la medic de specialitate, medic de specialitate la medic de familie pentru reteta compensata- acest drum lung presupune si o usurare a poverii financiare pentru bolnav. Prin intermediul compensarii retetelor. Te duci la farmacie, prezinti fituica, si iei ceva mai ieftin bulinele necesare tratamentului. Ei bine, de acum incolo s-ar putea sa nu mai aveti de unde lua retete compensate. 1. pentru ca medicii de familie nu se inteleg cu ministerul si CNAS, si cam au dreptate. 2. pentru ca s-ar putea ca rand pe rand farmaciile sa nu mai elibereze medicamente compensate.
Umbla vorba prin targ ca s-ar dori in acest mod o diminuare a deficitului bugetar raportat afara. O mascare, o bagare sub pres a realitatii economice a Romaniei. Eu personal nu cred asta. Din cate stiu am obtinut deja si al n-lea imprumut de la FMI, avem imprumut si la UE, deci nu vad pentru ce s-ar chinui oficialitatile sa ascunda datoriile. Ca ne penalizeaza UE. Ei si? Plateste poporul.
Mai degraba cred ca avem de-a face cu o boala mortala a domeniului farmaceutic. Aceasta se numeste deficit de portocalioza si este caracterizata prin lipsa de membri de partid importanti in asociatiile farmacistilor.
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.
Sursa: Digerate